Page 94 - 1897-02
P. 94

Mscîmea, Ad'iiiiiiistitinacs,                                                                                                                                „Gaseta" iese în flii-care Hi.
                 l i  îipomUt                                                                                                                                             ADonamente pentru Anstro-Ungaria:
             Sraţor,- pista mar» îfo 30.                                                                                                                                 Pe un an 12 fl„ po şese iun!
                                                                                                                                                                             6 fi., pe trei luni 3 fl.
         Bnnnos'Â nefcancate »n ko
             primesc. — U&sţMozişto sa» s*                                                                                                                                N-rii de Dumlneoă 2 fl. pe an.
             TaVrimafc,                                                                                                                                                    Peutru fiomânia si strămătate--
              IHSEHAYE se primesc, ltt Adml-                                                                                                                               Pe un an 40 franot, pe ş6se
             nlstraţluno !n Br&pov şi la ni>                                                                                                                               luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
             mâtiirolo Blrour! da aminolurl:                                                                                                                               N-rii de Duminecă 8 franol.
               in Viona: Jf. Dwkts, Btinrich
             Schakk, Rudolf Bosse, A. Oppeltks                                                                                                                            Se prenumără la t6to ofioioie
             Naohfolger;  Anton  Oppelik,  J.                                                                                                                             poştale din întru şi din arară
             Dannibcr, in Budapesta: A. V.                                                                                                                                    şi la.-.dd. ooleotori.
             Ooldbargcrg, Scksiein Bcrnat; în                                                                                                                            ..    peatiu Btasor
             Bucuresci: Agence Bavas, Suo-                                                                                                                               tadSujiistţaţinnea,  piaţa  mare,
             ouisaie de .'Roumanio; în Ham­                                                                                                                              ,t8&uU'.I5iului  Nr.  80  etagiu
             bar},: Karolyt <£: Licbmann.                                                                                                                                 X.!  pe  un  an  10  fl.,  pe  şese
                Preţul InBorţlunlIor: o ssiiă                                                                                                                             luni 5 fl., po trei luni 2 fl. 60 or.
             garmond po a col Ană 0 or. şi                                                                                                                                Cu  dusul  în  casă:  Pe  un  an
             30cr. timbru pentru o publi­                                       A  I  n  T    T  J L                                                                      12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
             care. Publioâri moi dese după                                                                                                                                3  fl.  Un  esemplar  5  or.  v.  a.
             tarifă şi învoială.                                                                                                                                          său  15  bani.  Atât  abonamen­
               Reclame po pagina a S-a o                                                                                                                                  tele  cât  şi  inserţiunile  sunt
             «oria 10 or. sau 30 bani.                                                                                                                                        a se plăti înainte.
                Ir. 46.                                                   Braşov, Joi 27 Februarie (11 Martie)                                                                       1897.


                                                                Lucrul  acesta  l’au  esprimat,  ca           Gestiunea cretană.                     independente  englese,  francese  şi
                                                          o  dorinţă  ferbinte  a  „naţiunei"  şi                                                    italiene.
                                                          ca  o  necesitate  de  prima  ordine  pen­         Aşa-deră  răspunsul  Greciei  la              Prin  urmare  situaţiunea  nu  s’a
                  Cât  de  mult  s’au  schimbat  lu­      tru  consolidarea  statului  unguresc,  notele  identice  ale  puterilor  este  îmbunătăţit  întru  nimic,  ci  este  tot
             crurile !                                    mai  mulţi  dintre  deputaţii  atât  gu­      negativ.  Nu  cunăscem  încă  textul  aşa  de  nesigură  şi  îngrijităre  ca  şi
                  La  începutul  erei  dualiste  cori­    vernamentali,  cât  şi  oposiţioualî,  cari  autentic  al  răspunsului  guvernului  mai ’nainte.
             feii  maghiari  se  feriau  ea  de  foc  a  au  luat  parte  la  desbatere,  ără  mi­      grecesc,  der  după  soirile  primite              Ce vor face puterile faţă ca atitu­
             arăta  adevăratele  lor  inteuţiunî  de  nistrul  Wlassics  a  făcut  numai  obiec-  aseră  şi  după  informaţiunile,  pe  care  dinea resistentă a Greciei? Lua-vor ime­
             maghiarisare;  în  lege  se  luară  dife­    ţiunî  oportuniste,  aprobându-i  cu  to­     le  aflăm  în  foile  sosite  astăcjî,  se  diat măsurile coercitive, cu care au ame­
             rite  disposiţiunî,  prin  care  se  asi­    tul în principiu.                             vede,  că  regele  Gheorghe  şi  guver­      ninţat  în  notele  lor,  seu  vor  mai  întră
             gura  „  naţionalităţilor  “  şi  confesiu­        Nu  putem  lua  pe  sema  statului  nul  său  sunt  hotărîţî  a  nu  rechiăma  în pertractări cu guvernul grecesc ?
             nilor  libertatea  învăţământului  pri­      tăte şcălele primare, fu înţelesul celor  trupele  debarcate  în  Creta,  ără  de­               Răspunsul la aceste întrebări de
             mar  şi  secundar.  Dăr  încetul  cu  în­    <ţise  de  densul,  căci  acum  încă  nu  le  părtarea     corăbiilor    grecesci    dela  bună sâmă îl vom ave în curând.
             cetul  mâţa  începu  a’şî  arăta  ghia-  putem susţină, dăr voiu îngriji, ca pre­          acestă  insulă  o  tace  dependentă  de                            *
             rele.  Sub  pretext,  că  este  de  lipsă,  parandiile confesionale pentru învăţă­         împedecarea  Turciei  din  partea  pu­             Dăm  aiol  împărtăşirile  cele  mai  în­
             ca  tuturor  cetăţenilor  să  li-se  dea  tori  să  se  prefacă  în  preparandii  de  terilor  de  a  trimite  trupe  nouă  la  semnate,  pe  oare  le  aduc  foile  străine  în
             posibilitatea  a  învăţa  „limba  statu­     stat"; nu putem mări acum salarieleîn-  Creta.  Pentru  resolvarea  finală  a  privinţa  stadiului  aotual  al  oestiunei  ore-
             lui",  se  introduse  limba  maghiară  văţătorilor  la  minimul  de  400  fl.,  căci  cestiunei  cretane,  guvernul  grecesc  tane,
             în  1879  în  şcolele  primare,  în  1883  n’avem  mijlăce,  dăr  voiu  îngriji,  ca  cere  în  răspunsul  său,  să  se  întrebe              „Âgenţia   Havas"   împărtăşesce   din
                                                                                                                                                   4
             în  cele  medii,  punendu  se  ambele  la  anul  învăţătorii  confesionali  să-şî  poporul  candiot  printr’un  plebiscit,   Atena  ou  data  de  8  Martie  n.:  Răspunsul
             aceste  categorii  de  şcole  sub  cea  capete  cuincveniile,  şi  unde  acestea  care  va  avă  să  hotărască  asupra  vii-  Greciei  trimis  pe  cale  telegrafică  represen-
             mai  strictă  supraveghiare,  seu  mai  nu  se  vor  pută  da,  le  voiu  da  eu,  tărei  situaţiunî  de  drept  şi  asupra  tanţilor  din  afară  ai  regatului  grecesc,  se
             bine  cjia:  şicanare,  a  organelor  sta­   punând  şcăla  respectivă  sub  influinţa  modului de guvernare al insulei.                va  înmanua  astâcţi  după  amătjî  represen-
             tului,  —  ără  în  1891  se  făcu  un  pas  statului;  şcălele  medii  confesionale            Se  înţelege,  că  acest  răspuns  tanţilor  de  aici  ai  puterilor.  Textul  esaot
             şi  mai  departe  pe  calea  maghiari-  trebue  să  mai  esiste  încă  deocam­             nu  păte  să  împace  nici-decum  pe  al  răspunsului  îuoă  nu  e  cunosout  oficial,
             sârei  tinerimei,  kotărîndu-se  cerce­      dată  mai  departe,  dăr  sunt  gata  a  puteri,  care  au  cerut  evacuarea  ime­         dâră  se  asigură,  că  ouprinde  urmâtărele
             tarea  obligată  a  grădinilor  şi  asile-  lua  disposiţiunî,  ca  învăţământul,  ce  diată  a  insulei  din  partea  trupelor  puncte:  Io  concordanţă  ou  dorinţele  pute­
             lor  de  copil  mici,  cu  cântece  şi  con­  se  preda  în  ele,  să  fiă  mai  „naţio­   grecesci  şi  introducerea  autonomiei  rilor  Grecia  a  recomandat  Cretanilor  primi­
             versaţi unî în limba maghiară.               nal";  în  fine  voiu  îngriji  de  sărtea  sub  suveranitatea  Sultanului.  Foile  rea  reformelor,  pe  oare  Musulmanii  le-au
                  Deja  însă  la  pasul  acesta  din  preoţilor,  dăr  ajutor  de  stat  vor  primi  oficiăse,  pe  care  le-am  primit,  îşi  făcut  imposibile.  Grecia  a  fost  silită  a  in­
             urmă  câţî-va  din  membrii  parla­          numai  aceia,  cari  se  vor  afirma  ca  esprima  fără  reservă  nemulţămirea  terveni  la  turburările  cele  nouă,  oa  să
             mentului  accentuară  destul  de  lim­       buni  patrioţi;  de  asemenea  voiu  în­      lor  cu  răspunsul  guvernului  grecesc,  apere  pe  poporul-frate  de  aici.  Prin  auto­
             pede  tendinţa  maghiarisătbre a aces­       griji,  ca  pe  lângă  universităţile  din  ba  unele  din  ele  şi  încep  a  discuta  nomia  nu  se  resdlvă  cestiunea  cretană.  Ea  ar
             tui  sistem  de  legi  şcolare,  care  ten­  Pesta  şi  din  Cluşiu  să  se  întroducă  mijlăcele  coercitive,  ce  ar  fi  de  în­     trebui  să  fiă  primită  în  prima  liniă  de  lo­
             dinţă  se  afirmă  şi  mai  evident  în  facultăţi  teologice  gr.  or.  pentru  trebuinţat  în  potriva  Grecilor  reni-  cuitorii  insulei,  oarl  însă  o  refusă.  Grecia
             legea  din  1893,  prin  care  se  fixară  Sârbi şi pentru Români, ca preoţii aces­ tenţî.  Se  vorbesce  din  nou  de  blo­            se  va  supune  hoiârîrei  Cretanilor.  Rechiăma­
             salariile  învăţătorescî  la  minimul  de  tei  confesiuni  să  primăsca  o  educa-  carea  Pireului,  de  împresurarea  Cre­           rea  flotei  şi  a  trupelor  ar  fi  sigualul  pen­
             300 fl.                                      ţiă mai superioră şi — naţională.             tei  şi  prin  urmare  de  isolarea  to­     tru  nouă  esoese,  faţă  de  care  poporul  gre­
                  Astacjî  miniştri  şi  deputaţi,  toţi        l5tă  politica  culturală  maghiară  tală  a  trupelor  conduse  de  colonelul  cesc n’ar pută rămână nepăsător.
             fără  cea  mai  mică  sfială,  o  spun  pe  în  tătă  golătatea  ei,  şi  cine  o  va  Vassos,  precum  şi  de  alte  măsuri                  F6ia  „Petit  Temps“  din  Paris  faoe
             faţă,  că  scopul  ultim  al  politicei  mai  considera  ca  o  politică  leală  de  acest  fel,  ce  ar  fi  de  luat  faţă  o  analisă  a  răspunsului  grecesc  şi  se  es-
             culturale maghiare este maghiarisarea  faţă  cu  cele-lalte  popăre,  nu  păte  fi  de Greci.                                           primă  în  modul  următor:  Guvernul  gre­
             totală a învăţământului, şi decă acest  cu mintea la loc.                                       Nu  lipsesce  însă  nici  unele  voci  cesc  declară,  oâ  nu-şî  pote  tetrage  trupele
             scop  nu  se  pune  momentan  în  ese-             Resboiu cultural, răsboiu crâncen ni­ simpatice  Grecilor,  care  aprobă  ţi­         din  Creta,  de  ăre-ce  se  teme  de  o  repeţire
             cutare,  pricina  este  de  o  parte  se  declară  pe  tătă  linia  şi  se  pre­           nuta  lor  şi  care-i  îndâmnă  să  mârgă  a  esceselor,  oare  au  motivat  trimiterea
             susceptibilitatea  confesiunilor,  er  de  tinde  din  parte-ne  tătă  energia,  tătă  mai  departe  cu  resistenţa  lor,  pană  aoestor  trupe.  Greoi  a  este  gata  a  face  po­
             altă  parte  lipsa  de  mijlbce  mate­       bărbăţia,  de  care  păte  fi  capabil  un  când  vor  rupe  total  Creta  de  sub  sibilă  puterilor  esaminarea  din  nou  a  punc­
             riale.  Indată-ce  însă  statul  va  dis­    popor  consciu  de  sine,  pentru  apăra­     domnia  turcescă  şi  o  vor  împreuna  telor  ouprinse  în  somaţiune,  oa  fără  a  eşi
             pune  de  aceste  mijloce,  va  trece  şi  rea esistenţei năstre ca popor deosebit, cu cu  regatul  grecesc.  Se  înţelepe,  că  din  cadrele  principiilor  formulate  în  aoăsta
             peste  interesele  particulare  ale  con­    limbă şi cultură deosebită de a celorlalte asemenea  voci  nu  trebuesc  căutate  somaţiune,  să  permită  regatului  grecesc  a
             fesiunilor  şi  va  maghiarisa  tbte  şcb-  popore conlocuităre.                           în  tabăra  organelor  diferitelor  gu­       ţină  cont  de  dorinţele  puterilor,  fără  însă
             lele, prefăcendu-le în şcble de stat.                                                      verne.  Ele  sunt  mai  cu  seină  foi        a fi atacat în aspiraţiunile sale naţionale.




                  FOILETONUL „GAZ. TRANS."                orison  o  liniă  verde  întuneoată.  Atras  de  mille  deschise  ochii,  âr  Nurmahal  îşi  retrase  unei  câmpii  mănâse  ou  păduri  întregi  de
                                                          o  putere  magică,  apucă  cu  o  fugă  nebună  repede mâna, asounZându-o.                  curmale,  ou  mii  de  paseri  oântătâre,  âr  în
                                                          într’aoolo.  De-odată  se  opresoe,  privesce       —   „Ai  aflat  vre-un  isvor?"  întrebă  umbra  lor  părăiaşe  argintii  cu  un  murmur
               (6)
                    CamSSSe Renouard.                     înoă-odată  ou  înoordare  şi  cade  cu  mânile  Camille cu voce blândă.                    misterios  se  străoorau  lin  printre  mii  de
                                                          încrucişate  la  pământ,  aducând  mulţămită        —  „O!  mai  mult,  maimult“,  —  strigă  floricele,  oe  împleau  aerul  răcoritor  ou  par­
             Din espediţiunea lui Napoleon în Egipefc de Stoile.  Dumnezeului  oereso,  oăcl  linia  aceea  nu  era  Nurmahal  vesel.  „Suntem  aprăpe  de  mar­  fumul lor.
                            Trad. de T. d. C.              o  îuşelăoiune  a  naturei,  oi  o  realitate  fericită  ginea  pustiei,  numai  puţine  ăre  şi  suntem   Sub  farmeoul  acestui  raiO  pământesc,
                   De  două-orl  zăduful  cailei  şi  umbrele   plină  de  speranţe,  de  mântuire,  —  era  uu  mântuiţi."                           soutiţl  de  grijile  chinaităre  a  celor  vre-o
             nopţii  învăluirâ  viaţa  desenată  prin  căl­  şir  lung  de  palmi,  cari  îl  făoură  să-şi  uite   Surprins  de  acâstă  veste  fericită,  se  trei  Zii®  şi  trei  nopţi,  ambi  oăiătorl,  as-
             dură,  forne,  sete  şi  ostenălă  a  aoestor  prie­  întrăga lui suferinţă.               sculă  pe  jumătate  privind  rătăcit  în  jurul  tempărâudu-şl  fâmea  şi  setea,  oăZură  într’un
             tini  nenorociţi  şi  încă  nici  o  speranţă,  nici   Cu  inima  plină  de  speranţe  şi  mân­  său.  Apoi  îşi  scăse  inelul  din  deget  şi-l  somn  greu,  din  oare  numai  după  mai  multe
              o  mângăere.  Camille  oăcju  aprăpe  fără  viăţă   gâiere  ajunse  Nurmahal  le,  Camille,  duoân-  predete  cu  o  recunosoinţă  intimă  amicului  ăre se putură deştepta.
                                                                                                                                         8
             la  pământ.  Privirea  lui  obosită  se  resfira   du-i  vestea  ferioită.  Dăr  zadarnice  erau  tăte  său  credincios.  „Primesoe-l“,  cp ®  el,  „oa   —  „Până  aci  ne-a  păZit  DumneZeu",
             tristă,  rătăoind  peste  nisipul  ajuns  de  oăl-   avertisările  sale  pornite  din  o  adevărată  aduoere  aminte  de  petreoerea  năstră  în  Zise  Nurmahal,  „şi  ored  fina,  că  în  bună­
                     6
             dura  (ji' i.  O  paliditate  mortală  se  întinse   iubire  şi  înouragiare,  zadarnice  îi  fură  tote  pustiâ".                       tatea  sa  cerâsoă  ne  va  apăra  şi  de  aoi  în­
             peste  faţa  sa  desoonoentrată;  minutele  vieţii,   împărtăşirile  sale  emoţionate,  —  Camille,   Iacâ-odată  încercară  să  pătrundă  ră­  colo.  O  oe  mare  este  bunătatea  cerâsoă,  oe
             îi  erau  numărate.  Nurinahal,  pătruns  de   cu  ochii  închişi,  ou  o  respiraţia  stinsă,  era  măşiţa  asta  din  călătoria  lor  nenorocită,  mare  este  proteoţiunea  părintelui  sfânt.  Iţi
             desperare,  alerga  nebun  după  un  isvor  de   aprăpe  să-şî  dea  sufletul.  In  ultima  sa  des­  dâr  era  peste  puterile  lor  deseoate;  căci  mulţămim,  părinte  îndurat,  îţi  mulţămim
             apă,  dăr  niraio,  nimic  nu  afla,  ce  i-ar  pută   perare,  Nurmahal  îşi  tăiâ  o  vână  şi  pică­  după  o  distanţă  aprăpe  neînsemnată,  oe-o  noi, nevrednioii, din adenoul inimei năstre!"
             încâlcji  speranţele  sale  deşerte.  D8-odată   turile  purpurii  de  sânge  se  furişau  tainic  perouraerâ,  ambi  cădură  obosiţi  de  căldura   Aoi  petreoură  vre-o  câteva  Zii®»  până
             uu  vuet  sinistru  îi  atinse  aucjul,  se  aruncă   în gura desohisă a murindului.       învăpăiată.  Aşteptau  acum  apunerea  cailei,  oe  membrele  lor  oâpătară  forţă  suficientă
             la  pământ  şi  acelaşi  vueo  devenit»  mai  lim­  Buzele  lui  Camille  sugeau  ou  nesaţ   âr  oând  ultimele  rac}®  rătăcite  luminau  încă  spre  a  putâ  continua  călătoria.  In  aoesb
             pede,  ’i  se  părea,  oă  ar  fi  vuetul  unei  ape,  băutură  vivificâtăre,  âr  Nurmahal  privea   palide  prin  orisontul,  oe  se  recorea,  cu  o  timp  Nurmahal  făcu  o  recunăscere  jur  îm­
             ce  se  aruncă  nebuuesoe  printre  stâncile  ferioit,  oum  sângele  său  se  sirăcura  din   înoordare  supraomenâscâ  oălătorirâ  întrâgă  prejur  şi  se  convinse,  că  acest  ţinut  este
             unei  strîmtorl.  Repede  se  ridică  şi  privind  abundanţă  în  gura  iubitului  seu,  dându-i   năptea pănâ la locul mântuinţei.      ferit  de  orl-oe  primejdie.  Ei  şi  petreoură
              avid,  ou  ochii  apăraţi  ou  mâna  de  racjsie  viâţă.                         4$;',          De-odată  ou  revărsatul  cjâei,  pioiărele   timpul în cea mai desăvârşită linişte,
             fierbinţi  ale  sărelui,  observă  departe  în     Cuprins  de-o  putere  admirabilă,  Ca­  lor  ostenite  atinseră  verdâţa  înveselită  a                              (Va urma).


               •O
   89   90   91   92   93   94   95   96   97   98   99