Page 95 - 1897-02

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 46.—1897.

Greoia ar fi gata a-şî retrage corăbiile, de stat dieceselor române unite, despre oare plate şi a suourge ou ajutorul său mate­
dâcă puterile s’ar îndatora, să împedece sistare la rândul său am pus şi noi în cu­ rial şi moral la susţinerea altor institute
pe Turci de a trimite trupe nouă în insulă. rent pe publicul nostru cetitor. Anume de asemenea natură. ■ — 26 Februarie.
44
Trupele grecesc! din Creta ar putea fi fo­ semi-ofieiosul „Pester Lloyd spune, că în Că aceste institute sunt o necesitate Prelegere publică. Seria prelegerilor
losite împreună ou ale puterilor la resta­ anul trecut una din episcopiile române oulturală de prima ordine la poporul ro­ publice din acest post, arangiate din iniţia­
bilirea ordinei în insulă şi după aoâstă unite a trimis la ministeriu chitanţe, pe mânesc din patria nostră, nu este lipsă să tiva „Reuniunei femeilor române pentru
restabilire să se dea voiă Cretanilor a se basa căreia se libera ajutorul pănă atunci. o dovedim, pentru-că o simte fiă-oare Ro­ ajutorarea văduvelor sărace din Braşov-
4
pronunfa printr’un plebioist nsupa guver­ Şeful de secţiune al ministeriului de oulte, mân ougetător, oonstatând cu durere, că un Săoele* , o va începe şi de astă-dată d-1
nării viitâre a insulei lor. Foia parisiană Dr. I. Ivânkovios, acum episcop în Rose- popor de peste trei miliâne de suflete în profesor Ioan Popea. D-sa va prelege Du-
spune, că întrâgă pressa greeâsoă este mul- nau (Ung. nordică), a observat, oă episco­ statul nostru pănă astâcfi nu are nici un mineoa viitâre asupra temei: „Ce mă face
ţămită cu acest răspuns. pul român nu spune în hârtia sa, cum are institut de acâstă uatură. să-ml iubesc atât de mult neamul meu româ­
u
In şedinţa din 8 Martie n. a camerei de gând să întrebuinţeze ajutorul, pe oare’l Sarcina materială însă, oe şl-a im- nesc şi să mă mândresc şi să mă fălesc cu el .
francese deputaţii Qoblet şi Delafosse au aştepta. Ivankovics a cercetat lucrul mai pus’o reuniunea nostră, câud s’a angajat a Atragem atenţiunea publioului nostru asu­
voit să interpeleze asupra oestiunei ore- de aprope şi a descoperit (?î, că încă de ooutribui cu tot zelul la realisarea unui pra acestei prelegeri, ce promite a fi forte
tane. Ministrul Hanotaux a deolarat, că pe 1 timpul lui Trefort diecesele române scop atât de sublim, îutreoe puterile ei, şi interesantă. începutul la 4 6re p. m. In­
guvernul încă n’a primit răspuusul la nota unite au primit ajutorele din fondul reli- este deci necesitată să apeleze Ja genero- trarea 20 or., pentru studenţi numai 10 or.
colectivă a puterilor, dâr nu va întreprinde gionar şi de studii, fără ca episcopii res­ sitatea publicului, aoelui public, oare atât
Alegeri de deputaţi sinodali. Iu archidie-
nimio, fără a întreba mai înainte oamera. pectivi să’şî dea sârnă, pe cine au împăr­ de mult a sacrificat şi saorifioă pentru oul-
cesa transilvană gr. or. se vor faoe alege­
Ministrul-preşedinte Măline a c|is, că răs­ tăşit din aceste ajutore. Şeful de secţiă a tura sexului bărbătesc, ca să-i vină în-
rile de deputaţi sinodali pentru noul pe­
punsul Greciei trebue să fiă ounosout până raportat ministrului de oulte ’Wlassies şi tr’ajutor, făoendu-i posibil, oa în cel mai
riod de trei ani, ce se va începe ou Du­
săra şi in 9 Martie dimiuâţa se va da pu- acesta la propunerea lui Ivankovics a ho­ apropiat viitor să p6tă faoe începutul uuei
mineca Tornii a anului curent, în urmă­
blioitâţii. Guvernul trebue să cunoscă in- tărît, ca de aici înainte ajutorul de stat să îngrijiri mai seriose şi de cultura femeiei
torele (file : Joi în 13 Martie st. v. se vor
tenţiunile puterilor, înainte de a se as­ se dea numai cu oondiţiunea, ca episcopii române, care este adevăratul eduoător al
alege deputaţii din cler (aleşi de preoţime
prime. .Nota puterilor vorbesce de măsuri să arate detaliat în fiă-oare an, cum au fo­ familiei.
câte unul din fiă-oare cerc electoral); Du­
coercitive, fără însă a spune, de ce natură losit sumele primite, ca astfel „să nu se Acţiunea sa pentru procurarea mij-
minecă în 16 Martie st. v. va urma alegerea
vor fi aceste măsuri. O precipitare într’o împărtăşâscă din acest ajutor preoţi şi în­ looelor materiale şî-o începe reuniunea deputaţilor mireni (câte doi aleşi în sin6-
astfel de oestiune ar pută avă urmări stri- văţători. cari iau parte la agitaţiunile na­ nostră prin arangiarea unei sortiturl (loterii) dele paroobiale). Pentru întrunirea cole­
căciose. — După aceste desluşiri oamera ţionaliste, îndreptate împotriva statului . de obiecte admisă prin §-ful 7 lit. b) din
14
giilor mirenescî de sorutiniu e fixată cfiua
a amânat interpelările pe timp nedeter­ Diecesele românesc! la început n’aa voit statutele sale. de Duminecă 23 Martie. — Iu diecesa Ara­
minat. să soie nimio de acâstă reformă a minis­ Arangiarea unei sortiturl, aşa după-
dului sinodele paroohiale pentru alegerea
Foia vienesă „N. W. Tagbl. publică trului şi din oausa acâsta Metropolitul din cum o intenţionăm noi, este în prima liniă
44
deputaţilor mireni se vor întruni în tdtă
propunerile admiraţilor flotei internaţionale Blaşiifi a şi făcut mari greutăţi ministrului un act, o mişcare culturală economică de aparchia Duminecă în 16 (28) Martie, âr
ăela Creta cu privire la măsurile, ce ar fi la ocuparea episcopiei din Lugoş, orecjend, sine stătătore, oare îşi are în genere în­ alegerea deputaţilor din cler se va face în
de luat faţă cu Grecia la oas de nesupunere. că astfel îl va face pe ministrul să cedeze. semnătatea sa propriă. Dâr în acelaşi timp districtul Cousistoriului aradan la 13 (25)
Propunerile acestea făcute la însărcinarea Dâr ministrul a rămas neînduplsoat. „Re- ea mai este pentru scopul nostru special Martie, âr în districtul Oonsistoriului orâ-
diplomaţiei s’au hotărît ou unanimitate. sultatul a fost , înoheiă foia pestanâ, „că şi o modalitate forte potrivită, pentru-oă dan în 8 Aprilie n.
44
Admiralii au deois, ca mai îutâiu să se episcopii împreună cu arhiepiscopul au prin ea punem basa de realisare a altor
trimită o parte din ostaşii de marină sub trebuit să se plece şi astăcjl nu mai pri- acte culturale de o insemnătate de ordine Un proces pentru calumniă şi vătă­
conducerea unui oocaandant engles la Kan- mesoe ajutor din partea statului nioi un mai înaltă, pe lângă jertfe relativ mici din mare de onâro s’a perbractat erî înaintea

dano, ca să despresâre pe Turcii asediaţi învăţător şi nici un preot, a cărui ţi­ partea singuraticilor. curţii ou juraţi din Cluşiu. Procesul, oum
acolo. Intre aceşti ostaşi sunt şi 100 ma- nută patriotică nu e mai presus de orl-ce Pentru o bună reuşită a sortiturei ne spun foile din Cluşiu, a fost intentat de
troşl din Austro-Ungaria. Mai departe au îndoâlă . adresăm oâtră întregul popor român din c?-l advocat din Abrud Dr. Yasilie Fodor
44
deois admiralii, ca corăbiile grecesc! sta­ Soim, că foile unguresol şi mai ou patria nostră,' cerendu-i ooncursul bine­ oontru căpitanului de poiiţiă din Abrud
ţionate în apele cretane, dăeă nu vor voi sârnă cele guvernamentale interverteso de voitor. Ju special ne adresăm oâtră femeia Kepes Ecranez, Kepes publicase adecă îu
să părăsâscă staţiunile lor, să fiă escortate multe-orî luorurile, anume ca să sodtă în română şi, apelând la simţul ei de soră a „Kdzârdek nu articol, în oare afirmă, oă
u
14
cu forţa la Milo şi să fiă puse sub con­ relief „meritele celor dela cârma ţărei. ndstră, acoentuăm, oă institutele, pentru a soirea lansată în public despre uu atentat
trola severă. Dăcă vre-o corabiă grecăseă Toomai pentru aceea însă n’ar fi de rău, căror înfiinţare arangiăm acâstă sortitură, cu dinamită săvirsit contra d-lui advocat
ar cuteza să părâsăsoă portul Milo şi s’ar dâcă conducătorii dieceselor române units au menirea de a cultiva şi de a instrua în Fodor ar fi fost numai o uăsoooire a aces-
apropia de corăbiile internaţionale, să fiă ar da în privinţa ajutorului de stat deslu­ speoial sexul femeesc al nemului nostru. tuiă pentru a-şî faoe reclam. Din oausa
ataoată de acestea ou t6tă energia. Co­ şiri autentice, oa astfel preoţii şi învăţă­ Ne adresăm mai departe Ia înt-râga inteli­ asta d-1 Dr. Fodor a intentat Ungurului
mandantului grec Saehturis i s’a dat să torii, şi în genere publicul nostru, să fiă genţă a nâmului nostru, cu deosebire la prooes, dâr ourtea cu juraţi, se’nţelege, a
înţelăgă, că admiralii puterilor sunt gata a pe deplin orientat. preoţii şi învăţătorii noştri, în firma oon- achitat pe Ungur, âr pe d-1 Fodor l’a
estinde blooada nu numai asupra Cretei, ci vingere, oă ne vor înţelege şi că mână în osindit la restituirea speselor de prooes.
asupra Greciei întregi. Pentru acesta însă Un a p e i mână cu poporul ne vor da tot ajutorul Ar fi fost şi prea mare mirare, ca o curte
ar trebui să se înmulţăsoă numărul coră­ posibil. cu juraţi din Cluşiu să aduoă altfel de
al Reuniunii femeilor române din Sibiiu.
biilor puterilor. Exposiţiunea dela 1881 şi sortitură verdict, când e vorba de-uu Ungur şi de
Cetitorilor noştri le este cu­ arangiată de reuniunea nostră la 1884 sunt un Român.
Propunerile admiralilor se orede ou
noscut, ca Reuniunea femeilor ro­ dovecfi oonvingătâre, oă întreprinderea nos­
siguranţă, oă vor fi primite de puteri. Că Logodnă. Din Bistriţa ni-se anunţă
mâne din Sibiiu, una din cele mai tră este realisabilă şi practică.
colonelul Yassos va părăsi insula, nu se logodna d-lui George Curtean fost redactor
active reuniuni ale nbstre, a luat în Spre orientare observăm şi aoeentuăm
14
orede nioi între oficerii flotei puterilor. El al „Minervei , actualmente seoretar la banca
timpul din urmă o iniţiativă din cele următorele: 1) Pentru sortitură se primesc 44
va fi lăsat deocamdată în pace şi printr’o română „Bistriţana , ou d-ra Lucreţia G.
mai mari şi mai lăudabile, tincjend orl-ee lucruri de valora. Amintim la pri­
blooare sistematică va fi împedeoat numai Ga'ăl, învăţătorâsă la scola română din
la înfiinţarea unei scoli pentru econo­ mul loc mult admiratele luorurî de mână
de a cuprinde localităţile principale dela Bistriţa. — Adresăm felicitările nâstre oele
mia şi industria de casă şi a unei pre­
ţărmuri. Pe vasele europene sunt t6te pre­ ale femeiei române, dâr dorim oa ou aoes- mai oordiale tinerei părecbl.
parandii cu internat pentru femei. tea să rivaliseze şi manufacturile produse
gătite pentru o acţiune seriosă.
Acestă iniţiativă, de-o impor­ din partea bărbaţilor (P. e. desemnări, 0 observaţiune corectă. D-1 paroch
Tot în privinţa acesta comunică ofi-
tanţă capitală pentru noi şi mai ales sculpturi, picturi, apoi lucruri decorative: Ioan Paşca din Geaca ne adresâză o cartă
cidsă „Pol. Corr.“ : Comandanţii escadrelor
pentru femeile române, credem că vase, uloidre, farfurii şi lucruri antice) pen­ poştală, în oare face observarea, pe care o
aflătdre în apele cretane au pus în vedere
nu mai are lipsă de comentar. Spe­ tru-oă am fâout experienţă, că tote acestea găsim forţa ia locul său, că nu e bine şi
puterilor trimiterea de ajutore nouă pentru a 44
răm. că Românii şi mai alee femeile lucruri preţuite de noi şi streinii le admiră. corect a vorbi de „cunuuiă civilă şi „cu-
se pută esecuta o blocadă efectivă a insulei,
române îşi vor ţine de-o nobilă da- nuuiă religiosâ", deore-oe altă eununiă,
la oaR când s’ar lua măsuri ooercitive faţă 2) Obiectele destinate pentru sortitură în­
torinţă şi ambiţiă naţională a da afară de oea religiosă, nu esistă. Numai aoi
ou Greoia. Numai nentru blocarea Cretei treprinsă de noi sunt de-a se trimite la
tot concursul posibil Reuniunei ini- reuniunea nâstră pănă la 1-ma Iulie n. se şi folosesc cununi. Forma civilă nu me­
ar fi de lipsă 40 vapore de răsboiti.
ţiatore. In acestă speranţă a n6s- 1897. 3) Eventuala insinuare şi trimitere a rită acest nume şi nu e coreot a se numi
In fine „Agenţia Havas anunţă din
44
tră, punem în faţa cetitorilor apelul tuturor obiectelor să se facă la adresa sub­ decât înmatriculare civilă. In sensul acesta
Canea ou data de 8 Martie: Admiralii au
de mai jos, asupra căruia atragem trebue instruat poporul şi numai aoest
cerut dela guvernele lor să se trimită ime­ scrisei preşedintă.
atenţiunea publicului român. Etă-1: termin e corect a se folosi şi în pressă.
diat un batalion de 600 ostaşi pentru a se Fiă-care obiect să fiă provăcjut ou un
pută susţine ordinea în oraşele mai mari A P E L . bilet, în oare să se arate numele şi lo­ Societatea filarmonică din loc va da
cuinţa donatorului, apoi numirea şi valorea
din Creta. „Reuniunea femeilor române din Si Sâmbătă în 13 1. o. al doilea oonoert în
obiectului. 4) Terminul sortiturei obieotelor sala de concerte ou următorul program:
biiu", care, ne măgulim a orede, oă spre
se va anunţa ulterior prin cfisreL românesc!. 1) Oberubimi, ouvertură din opera „Otelul
Ajutorul de stat şi biserica ro­ mulţămire generală munoesce de 16 ani ou Recunâseem, că oerem ore-carl jertfe 14
bun resultat în soopul înaintărei culturale portugez . 2) Mare symphoniă de Jos.
mâna unită. a femeiei române, înouragiată de încrede­ dela publioul nostru românesc, dâr suntem Haydn. 3) Suite a) joc arabesc, b) joo chi­
de firma oonvingere, că măreţele scopuri
Foile guvernamentale unguresol inter- rea şi de binevoitorul sprijin, ou care a nezesc, c) dans de Mirlitons, d) Vals de
culturale, oe voim să le realisăm, justifioâ fleurs, de Tschaikowsky. 4) Fantasie de
pretâză ouvintele de repeţite-orl accentuate fost întimpinată în activitatea sa de pănă
pe deplin aoâstă cerere a nostră. Pentru
în vorbirea din urmă, ţinută de ministrul acum din partea publioului românesc, şl-a Schuhmann 5) Kaiserwals de Strauss. în­
acâsta, contând cu încredere la reuşita în-
de oulte şi instrucţiune "Wlassios la desba- impus datoria de a merge mai departe pe ceputul la-8 ore sâra.
treprinderei, rugăm pe toţi Românii de
terea asupra resortului său, că „va împăr­ vastul teren al oulturei naţionale. Spre
bun simţ, oa să colecteze cât mai multe obiecte
tăşi ou ajutâre de stat numai pe acei scopul acesta şl-a modifioat statutele ast­
şi să îndemne şi pe alţii la colectare. Serata universitarilor din Cluşiu.
preoţi, oarl se vor afirma fără cea mai fel, oa pe basa acelora să potă înfiinţa o
Din şedinţa reuniunii femeilor române
mioă dubietate ca buni patrioţi , ca adre­ şcâlă pentru economia şi industria de casă şi Cluşiu, 7 Martie 1897.
14
din Sibiiu, ţinută la 22 Februarie n. 1897.
sate în deosebi faţă de preoţimea română o preparandiă pentru sexul femeiesc împreu­ In 4 Martie n. s’a ţinut a patra se­
gr. cat. nate cu internat, âr cât timp nu va avâ Maria Cosma m. p., rată literar-dansantă din ciclul seratelor ou
preşedintă.
In legătură ou acâstă interpretare nici institutele sale complete, nici internat, programul, oe aţi binevoit a publica în unul
Dr. Nicolau Yecerdea m. p.,
foile, despre care e vorba, dau 6re-care să potă de stipendii la eleve, oare freouen- din n-rii ateeedenţl, în presenţa unui dis­
secretar.
esplioaţiunl în privinţa sistării ajutorului tâză alte şcdle de oategoria celor contem­ tins şi elegant public din loo şi jur.
■A.'