Page 96 - 1897-02

Nr. 46.-1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 6

Au fost de faţă următârele dămne : propus în Comunitate de d-1 Jos. Pop şi 8 tineri în costum naţional sub oouduoerea găsi urechi surde, decă puterile ar
văd. Mărie Bohaţiel, Anna Boldea, Dr. s’a primit aohilibrarea oheltuelelor ou ve­ unuia dintre ei. ţine la noua formă de guvernament
Cheresteş, Căpuşan, Chiorean, Janohi, Dr. nitele comunei. S’a fost ales o oomisiune Venitul material înoă a fost frumuşel, a autonomiei celei nouă. Se nasce
Ilea, Dr. Indre, Laslo, văd. Maniu, Mesa- spre acest scop. In mânia acestui scop no­ dâr oel moral-naţional a fost străluoit. întrebarea, cum are se fiă situaţiunea
roşia, Dr. Mihali, Ana Mureşianu, Nasta, bil, an de an cheltuelile s’au înmulţit. înainte fraţilor CojoonenI! Mergeţi Cretei pănă la introducerea formei de
Maria R. Oncifi, văd. Zinca Pandrea, văd. Membrii Comunităţii au urmat două numai pe calea apucată şi ve-ţl ajunge guvernament.
A. Pop, I. Pop, Leont. Popu, văd Steţiu, principii. Viriliştii cu Magistratul a urmă­ departe. Nici o putere duşmană nu va putâ „Privitor la retragerea trupelor
Truţa, Maria Viăduţiu. rit prinoipiul progresist (Fortsohritt). Mino­ împedeca mersul vostru spre progres numai nâstre, în interesul umanităţii şi a
Cununa domnişorelor: Ootavia Bariţifi, ritatea a urmat şi a votat propunerile fă­ voinţă tare să fiă în voi. Ascultaţi de oon- pacificărei insulei facem apel cătră
Aniţi şi Betti Bohăţiel, Bologa, Mariâra cute de d-1 Cari Pabritius, oare ounâsoe duoătorii voştri buni, şi urmaţi poetului: puteri în sensul, ca deşi corăbiile
Chiorean, Miţi Cheresteş, Viotoria Crişan, esaot afacerile interne ale Comunei Bra­ „Oâol Român sunt în putere şi Românu puterilor se află în Creta şi deşi
Căpuşanu, Fiorioa îrâncu, Meriţi Jaonohi, şov şi s’a declarat adese-orl pentru păs­ ’n veci nu piere!" suntem convinşi, că flotele unite ar îm­
Hortensia Laslo, Anuţa Lemânyi, Cecilia trare şi eoonomisare. I.—D.— piedeca debarcarea trupelor turcescî şi
şi Cornelia Mureşan, Virginia Maniu, su­ Loouitorii Braşovului de când cu răs- astfel nu e lipsă de presenţa acolo a tu­
rorile Nasta. Polixena Mesaroşiu, Veturia boiul vamal (1886) nu mai au afaceri oo- turor corăbiilor grecescî, totuşi aşa se
Podobă, Elena Pandrea, Tinoa Pop, Au­ merciale ou România, precum aveau câud Mulţămită publică. vede, că în interesul umanităţii şi a
relia Pop, Mariora Pop, Silvia Raţiu, Sil­ milione de lei veneau din Remania pe Blaşiu, 9 Martie 1897. restabilirii păcii va fi corect a lăsa
via Şteţiu, surorile Vlăduţ, Augusta ViciQ, manufacturi în Braşov. De atunci negoţul St. D-le Redaotor! Având în vedere trupele grecescî se remână în Creta. Da-
Irina Zehan. s’a mărginit numai la cele locale; indus­ interesai şi înflorirea şeolei superiâre ro­ torinţa nâstră ne ordână, ca se nu
Dâcă n’am împletit pe cineva în acesta tria Braşovului a suferit şi sufere în mod mâne de fete din loo, unde instrucţiunea lăsăm pe Cretanî la bunul plac al fa­
frumâsă ounună Dămna!, rogu-mă nu lăsa simţitor. Rămile sunt gâle, — veste, că pos- lucrurilor de mână în ol. VII şi VIII. stă natismului mohamedan.
să se prindă blăsăm greu de sufletul meu tovarii s’au dus. Comerciul mic de specu­ sub conducerea mea, am pus la vânejare „Decă trupele nostre ar căpăta
slăbănog. — La revedere după S.-tele laţia încă s’a înţărcat şi negreşit şi Româ­ prin sorţire două obiecte luorate în bro- dela puteri îndrumare ca se pacifice in­
PascI! nilor le merg afacerile rău. dăriă de artă, un ţinâtor de ştergar şi altul sula, dorinţele şi intenţiunile pute­
A.
Faţă de aoâstă stare tristă, dările sta­ de orologiu, rugând pe ou. public din Blaş rilor ar fi duse în deplinire repede
tului s’au urcat; acesta o dovedesce cărti­ şi jur să binevoâscă a contribui ou denarul şi în mod desăvârşit. După restabi­
Oestiuni locale. cica de dare din anul 1886. care asemă­ său, pentru ca ou banii oe vor înourge să lirea ordinei, s’ar pute cunâsce do­
Dare de seină de un representant al nată cu oea din anul 1896 constată, că se procureze pentru susnumita şoolâ înoă rinţele liber manifestate ale popo­
Comunităţii Braşovului*). darea s’a urcat îndoit. In mănia acestora o maşină de cusut, după ce una singură, de rului cretan şi s’ar putâ lua măsu­
Publicat fiind în şedinţa penultimă Comunitatea a hotărît şi s’a pus dare oo- care dispune şcola, nu este de ajuns la rile de lipsă pentru îngrijirea sor­
a comunităţii, că în curând vor fi alegeri muuală, dare pentru şcole, dare pentru instruoţ’.une. Pe oaiea aoâsţa s’a adunat ţii lui.
pentru representanţii noi la oomunitatea drum, dare pentru oomitat, dare pentru suma de 21 fi. 60 or. v. a., cari s’au şi „Crudelităţile, ce se repet din
Braşovului; asemenea anunţat fiind, că se apă şi dare comunală adaus 28°/ > Soco­ depus la banca „Patria" din loo spre fruc­ timp în timp în Creta, agită naţiu­
0
vor presenta Comunităţi propuneri pentru tind tote aceste dări ese, că la fiă-care tificare până când tot în asemenea sâu şi nea greeescă, împiedecă activitatea
florin al dărei de stat, mai plătesc locuito­ în alt mod sumaaoâstava oresoe la 40—60
oanalisare, trotoar nou, pentru o nouă ca- ei socială şi turbură financele sta­
sarmâ şi parcuri: în vederea acestora tre- rii aprâpe 99°/° dare comunală. fi. spre a putâ satisface lipsei indicate. tului. Chiar dâcă ar fi posibil să ui­
Faţă de acâstă stare faptioâ urmâză
buesc aleşi de representanţl bărbaţi, cari Sorţirea obiectelor din cestîune s’a tam, că noi suntem coreligionari ai
întrebarea: Ora vor mai pute locuitorii
să cerceteze şedinţele, şi cari să potă ju­ făcut după tote regulele în 28 Faur a. o. Cretanilor, că suntem de aceeaşi ori­
Braşovului plăti procentele şi amortisarea
deca ceea ce pot şi ceea ce nu pot locui­ în sala de desemn a gimnasiului din loc gine, de acelaşi sânge cu ei, totuşi
torii Braşovului presta. unui capital de sute de mii fi. pentru oa­ în faţa publioului, ce tocmai se adunase în trebue să declarăm puterilor, că sta­
Voind a face o scurtă dare de semâ nalisare, pentru trotoar şi lumină elec­ şedinţă generală ordinară a „Reuniunei tul kelen n'ar pute suporta mai mult
ou soopul de-a se orienta oetitorii din loc, trică ? femeilor române gr. cat." din Blaşiu. Obiec­ sguduirî de felul acesta. De aceea
amintesc numai despre administraţiune peste Eu unul susţin părerea: că nu pot. tele au fost câştigat cel dintâi de.Lia Ho- apelăm la sentimentele de înaltă ma-
tot, despre înaintarea sâu înfrumseţarea Bra­ Comuna Braşovului, ca atare, nu are mij- doş sub nr. 74 âră al doilea de Silvia Ne- rinimositate ale puterilor, rugân-
şovului în general şi a părţilor locuite de 16oe spre a plăti procentele şi amortisarea gruţ sub nr. 171 ambele din Blaşiu* du-le să permită, ca poporul cretan se se
Români în special, şi voiă aminti des­ la un capital nou. Loouitorii Braşovului, Mulţămind on. public contribuitor, declare, se spună însu-sî, cum doresce se
pre concluse luate pentru umanitate şi des­ peste jumătate înmulţîndu-se adausul oo- precum si D-Vâstre, D-le Redactor pentru fiă guvernat“.
pre tinuta representanţilor români. munal, încă nu’i vor pute plăti. împărţind ospitalitatea, de oare binevoiţi a mă împăr­
Administraţiunea oraşului Braşov are loouitorii în patru olase, ne convingem, oă tăşi publicându-mî aoeste modeste şiruri,
o însemnătate deosebită, deoro-co Braşovul numai neguţătorii şi proprietarii vor mai sunt ou tâtă stima
are venite dela realităţi şi păduri peste putâ plăti, âr jumătate din industriaşi, Maria Radu,
patru sute de mii florenl anual. Pădurile funoţionarl şi muncitorii de di nu vor pute profesoră. Povestea nucului. In limba florilor
comunei Braşov sunt renumite. Un proces plăti. Altfel cfi s: a treia parte din locui­ nucul însâmnâ confidenţă. Romanii vechi
pentru o parte din pădurile acestea a fost torii din cetate, jumătate dintre locuitorii Răspunsul Greciei. priveau nucul ca semn al nemurirei şi pen­
între comună şi foştii ei taosaliştî Săoui şi din Scheiă, Braşovul vechia şi Blumena tru aceea ei l’au şi consacrat cjeului Joe,
Români din oomunele Săcelelor. S’a pur­ încă nu vor ti iu stare să plătescă darea (Prin fir telegrafic). numindu-1 Jovis glans sâu stejarul lui Joe.
tat acest prooes cincl-deci de ani, şi îna­ comunală urcată. Atena, 9 Martie. Textul întreg Cuvintele „Jovis glans" mai târejiu au fost
inte ou 6 auî prin întrevenirea ministeriu- (Va urma). al răspunsului guvernului Greciei la prescurtate în Juglans, dând astfel nunului
lul s’a încheiat între Săouii din Săcele şi nota marelor puteri este următorul: numirea botanică latinâsoă, ce-o are pănă
în ijiua de astăcjî. Cu fcâte oă în vechime
între Comunitatea Braşovului o împăoiuire, ProducţiunT şi petreceri. „Guvernul grecesc, esaminând
predând pădurea din trei părţi una Săce- punctele cuprinse în nota puterilor nucul era privit ca un pom sfânt şi fruo-
lenilor. Cel oe-şl va lua ostenâla a arunca De pe Someş, Martie 1897. şi ţinând sâmă de marea lor impor­ tele lui se folosiau cu mare succes contra
o privire asupra bugetelor din anii trecuţi, Prodncţiunea din Coşiocna. In 28 Fe­ tanţă, vine a raporta asupra opiniu- reumatismului, a pestilenţei eto. totuşi
se va convinge, că dela păduri nu avea bruar n. o. în călătoria mea am asistat la nei, ce-o are cu privire la punctele omenii din vechime erau de credinţa, că
în nuo îşi au locuinţa o mulţime de draol.
comuna venite, oare să acopere cheltuelile o sâră veselă şi înălţâtore de inimi; am stabilite, — opiniune, ce se baseză
Nuoul mai era consacrat sărbătorei solsti­
lor. Nici astărjl nu este budgetul lor echi­ luat parte adeoă la produoţiunea poporală pe cunoscerea situaţiunei cretane.
ţiului de iârnă, âr mai târejiu, după lăţirea
librat. a tirerimei din opidul Coşiocna. Produc- „Precum puterile, aşa şi Grecia
creştinismului, nucul a fost consaorat s-tului
Despre administraţiunea realităţilor şi ţiunea s’a ţinut în sala şoolei române gr. doresce se susţină pacea şi se apere
Nicoiae. Intr’o legendă se elice, că Prea
a oraşului nu pot c}ice alta, decât, că s’au oat. S’a representat o piesă teatrală ai insula Creta de totală nimicire. Sis­
curata vergură Maria, când a fugit spre
administrat eoreot. îmbunătăţiri, înaintări, căreia diletanţi au fost recrutaţi toţi din temul autonomiei, adoptat de puteri,
Vifleim, pe drum s’a adăpostit de ploiă
înfrumseţărl s’au făcut multe în Braşov, popor. Nu-şl p6te omul faoe înohipuire oam nu va duce la scopul dorit de pu­
sub un nuc, şi pentru aceea se împletesc
înainte de 18 ani nu erau cele ce se văd s’au produs de bine. teri, ci va ave aceeaşi sârte, pe care
astăcll. De atunci s’a luminat oraşul ou Nisce ţărani ou puţină carte să j6oe au avut’o diferitele sisteme din tim­ pe unele locuri în cununile de flori, oe se
gez, s’a înfrumseţat cu parcuri înaintea teatru şi înoă într’o piesă destul de grea pul din urmă. Noua formă de gu- pun pe morminte şi fruneje de nuo. La
casei unde se află cancelaria comitatului ou un aşa succes admirabil: asta e o di- vernament, ce a fost propusă, nu e Romanii şi Grecii vechi fructul nucului,
(prefectura) şi înaintea bisericii unguresci băciă, oe numai la poporul român o poţi potrivită de-a promova restabilirea nucile, erau privite ca semn al binecuvân­
evangelioe. S’au făcut promenade pe liva- afla. Numele celor ce au debutat sunt: ordinei. Anarckia va nimici ne’n- tării ceriului şi de aceea la ospeţe, şi acum,
dea poştei şi pe Tâmpa sus cătră „Curmă­ Vasilie Nemeş, Dumitru Nemeş, Ioan Turou, cetat ţâra. Guvernul ar lua asupră-şî mai ales în Italia, peste mire şi mirâsă se
tură" şi s’au fâout 2 fântâni săritore. Ioan Chifor, Alesandru Colţa, Ioan Cojoo- o grozavă răspundere, decă nu ar aruncă nuci. In Austria superiâră e datina,
In locurile locuite de Românii din neau, Alesandru Cojocnean, Ioan Popoviol, ruga pe puteri, ca se schimbe forma oă dâcă o fată voesoe să soiă cam când
Soheifi: s’a regulat valea pănă sus; s’au Vasilie Cheoioheş, Susana Chifor, Maria de guvernament stabilită şi se anexeze se va mărita, atuuol aruncă un baston în-
tr’un nuc, dâcă bastonul se opresoe în
pus lampe pe Strada mare şi Strada Cate- Beldean, Vasilie Erchedi, Ioan Erohedi, Creta la Grecia, aşa, după cum s’a
crengile nucului, atunol fata se va mărita
riDei păuâ în Prund şi s’a dispus să se Vasilie Chifor, Ioan Radu, Maria Suciu, întâmplat la liberarea acelor pro­
în curând, er dâcă bastonul cade jos, atunci
oureţo aceste strada; s’a fâout „tramvay^, Ilie PopovicI, Sussna Erchedi. Apoi 10 vincii, care au constituit regatul
mai trebue să aştepte cel puţin un an. O
hală de oarne, oasarmă de honvec}! şi ca­ şoolarl au esecutat un cor din piesă. Tăte grecesc sub presidenţia lui Capo-
zarmă pentru artileriă, şi s’a făcut oonduo- aoestea cu un suooes peste aşteptare, distria. altă credinţă mai este, că dâcă o nevastă
de ourând măritată aruncă coji de nuol îu
tul nou de apă. Negreşit, că tote aoestea Ouore d-lui învăţător Teodor Hur- „La vederea măcelurilor şi de-
s’au făcut cu capitale străine. ducaciu şi soţiei sale d-na Flora, cari n’au vastaţiunilor din urmă, locuitorii foc şi dâcă cojile ard fără a pârăi, aoâsta
e semn, că va trăi o viâţă liniştită cu băr­
Datoriile pasive ale oomunei Braşo­ oruţat niol o ostenâlă pentru instruarea, ţărei nâstre au simţit mustrări de
batul său şi vioe-versa. La Crăciun nuoile
vului sunt peste un milion trei sute de mii diletanţilor şi arangiarea representaţiei! consciinţă din causă, că în anul
aurite atârnate de crengile vercjl ale po­
fi. v. a. înainte ou 18 ani Braşovul avea Asemenea onâre Rever. Dn. loan Hossu, trecut au înduplecat pe Cretanî să
mului de Crăciun însâmnă viâţa eternă,
fârte puţine datorii. înainte ou 16 anî s’a protopop, sub patrouagiul căruia s’au depună armele. Nenorocirea, ce a
nemurire, iubirea şi îndurarea dumnecjeâscă.
făcut t6te. urmat după asta, nu permite, ca din
*) Publicăm acest ar tipul, ce ne vine dela După teatru au urmat declamaţiunile nou să luăm asupra nâstră un ase­
un vechili membru român al representanţii nostre Proprietar: ®r. Aurel Mureşianu.
apoi joourile străbune „Câluşerul", „Bă­ menea angagiament. De altmintrelea
comunale, aşa cum l'am primit, fără de nici o ob­
servare critică din parte-ne. tuta", „Romanul" şi „Hăţăgana" jucate de şi fără de asta cuvântul nostru ar Redactor responsabil: Gregoriu Maior.