Page 98 - 1897-02
P. 98
Kitaftusea, Atenis^uiSi, ,.,&ageta“ iese în n-un di,
fipoiraBa Abonameute pentru Austro-Ungaria:
3Br>>??r plsţa marc 55fr, 30. Pe un an 12 fl., pe şese iuiil
:
Soriaorî na&iunsnte a» sa 6 fl., pe trei luni 3 fl.
gTlaiţîîo. — Maattaorj.irts an »■■> N-rii de Dumlnsoă 2 fl. pe an.
îwteixnes. Pentru România si străinătate:
1S«S£SATE 38 prinsese Ia Aflml-
Fe un an 40 franoi, pe şbse
nlstraţlims în Braşov şi la u»*- Innl 20 fr., pe trei luni 10 fr.
mâtâro’o Birouri da mnuRolur!: N-rii de Duminecă 3 franoi.
in Vioria : X Biikei, Htinrich
Scita iei:, Rucioif Mosse, A. Oppjtiks Se prenumără la t6to ofioielo
Nachi'olger; Anton Gffiâik, J. ■ poştale din întru şi din atarâ
Danncbcr, in Budapesta: i. V. oi la dd. aoioetori.
Qoidbergerg, Schtan Bcrnat; Sn ^«ntnl pentru Brasoy
Bucurase!: Agente Savas, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
cnraalo do Eouvmnio; in Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
bttcj,: Karoiyi & Liebmann, I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inoerţlunllor: o seria luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
srmond pe 0 00 tonă 8 or. şi Cu dusul în casă: Pe un un
fOcr. simbnu pentru o publi A ] > T U 12 fl., po61unI 6 ti., pe trei luni
care. .PubiioărI mei dese dupii, 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarnii şi învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Keoiasno pt> pagina a 8-a o tele cât şi inserţiunile sunt
seria 10 er. seu S0 bani. a se plăti înainte.
Nr. 47. Braşov, Vineri 28 Februarie (12 Martie) 1807.
Ce vor hotărî puterile? urmările cele mai seriose nu numai ce vor hotărî puterile faţă cu răs îutr’o cestiune, a căreia disousiune e a li-
pentru Grecia şi Creta, ci pentru punsul guvernului grecesc. mine esohisă prin disposiţiunea oategorică
Respunsul guvernului grecesc, întreg orientul Europei. Intr’aceea în Creta se continuă a Statutelor;
pe care l’a-m împărtăşit în numărul Nu e vorbă, să aud fârte multe luptele între Creştin! şi Mohame- deâreoe mai departe prin aceea, oă
de erî în întreg cuprinsul seu, este, voci, mai cu semă între organele danî, la graniţa Tesaliei se concen se dă acestei comisii chiămarea de a dis
după-cum recunosc cele mai multe oficiose, care ar voi cu or! şi ce treză mereu trupe grecesc! şi tur cuta şi a-se pronunţa asupra unei preten-
foi, scris cu multă dibăciă. Guver preţ susţinerea statului quo al rela- cesc! şi din insulele mai mic! ale siunl a ministrului, motivată numai şi nu
nul grecesc nu putea da un răs ţiunilor europene, care nu voiesc să Mărei egeice, aflătâre sub stăpâni mai pe cuvinte de ordin politic, oare mate-
puns brusc, negativ, puterilor în ve scie nimic de motivele cuprinse în rea Sultanului, încă se signalâză un riă e asemeni supusă unei opriri de a fi
derea somaţiunei, ce i-se lăcuse de răspunsul cabinetului grecesc şi care început de mişcare a populaţiunei discutată de § 3 al Statutelor;
a’şî retrage în timp de şese c|ile tru consideră acest răspuns numai ca o grecesc!. Tâte acestea însă dispar debrece în Raportul Comitetului se
pele şi corăbiile din Creta; de altă alcătuire sofistică, menită să încurce în însemnătatea lor faţă cu între mai presentă cestiunea schimbării titlu
parte însă nici nu putea să se retragă buna înţelegere între puteri şi ast barea: Ce vor hotărî puterile? lui, nu ca o cestiune de disensiune liberă, re-
în mod umilitor dintr’o întreprindere fel să le facă cu putinţă celor din servată adunării generale, ci ca o orînduire
făcută cu multă hotărîre şi, după Atena alipirea Cretei la regatul gre a puterii publice esceutive, faţă ou oare aoest
cum se vede, cu consimţământul în cesc. Organele acestea pretind în Dela Adunarea generala extraordi for nu mai sufere disousiune, ori remedii,
tregului popor grecesc. Astfel re modul cel mai hotărît, ca faţă cu nară a Asociaţi-unei, deoretându-se oa o condiţia sine qua non
gele Gheorghe şi consilierii săi au atitudinea împotrivitore a Grecilor Asupra primei şedinţe a Adunării generale a aprobării proiectului de Statute modifi
apucat o cale mijlocia, arătând sim puterile să nu mai stea un moment extra-ordinare a Associaţiunei transilvane şi asu cate introducerea titlului sohimbat de mi
patia adânc înrădăcinată a Grecilor la chibzurî, ci îndată să pună în pra celor ce au mai urmat până adl la amedi am nistru; şi deci prin supunerea aoestei oes-
faţă de confraţii lor din Creta asu aplicare mijlocele coercitive, cu care primit ieri seră, după încheierea foii, şi astădl ur tiunl a titlului Asooiaţiunei deliberărilor
priţi de Turci, care simpatiă i-a în au ameninţat. ' mătorul raport: Comisiunei şi a adunării, — oum propune
demnat să sară în ajutorul Candio- Resonul, pe basa căruia aceste SIBIIU, 10 Marte. Adunarea s’a Comitetul, — s’ar putâ crea aparinţa, că
ţilor, şi făcând apel la simţul de •..vgahe aştâptă şi pretind o purce deschis punct la 4 ore de preşedin Asociaţiunea primesce lupta făţişă cu stăpâ
umanitate al puterilor, care nu pot ii ere aşa de hotărîtă din partea pu tele Moldovan printr’o scurtă vorbire. nirea pe terenul politic străin de ea şi de sco
da pradă pe Creştinii din Creta fu te» Hor, este, că constrângerea Gre A urmat raportul Comitetului purile ei, pe care teren o împinge resorip-
riei musulmane, ceea-ce s’ar întâm ciei dA p î retrage trupele şi flota şi apoi alegerea unei comisiun! pen tul ministrului, fac următbrea oontra-pro-
v
pla de sigur, la cas când trupele din Creta cuprinde în sine un pe- tru studiarea raportului, propusă de punere:
grecesc! ar fi silite să părăsâscă ricul cu mult mai mic pentru pacea com’iet. Adunarea generală de a<jl să alâgă
acestă insulă. In ceea-ce privesce Europei, decât consfinţirea tacită Faţă cu propunerea comitetului, o oomisiune de 25 membri cu speciala
organisarea viităre a insulei, guver sâu formală a pasului îndrăsneţ fă membrul Dr. A. Muresianu, după o şi restriotiva chiămare, de a ceroeta, încât
nul grecesc cu drept cuvânt cere cut de Grec! în Creta. vorbire de motivare mai lungă, as raportul Comitetului stă în conglăsuire ou
dela puteri să se întrebe printr’un Dâcă li-se va permite Grecilor cultată cu încordată atenţiune de disposiţiunile §§ 3 şi 24 ai Statutelor Aso
plebicist voinţa poporului candiot şi să anexeze Creta, cjic foile, despre întrega Adunare, face următârea oiaţiunei, şi esaminând acest raport în
după-cum se va pronunţa acesta, aşa oare e vorba, cum vor fi împede- coritra-propunere: general, sd formuleze un proiect de conclus,
să se întocmâscă lucrurile pentru caţ! Grecii, Sărbii şi Montenegrinii, Deorece în propunerea, ce-o face în prin care sâ se validiteze faţă de situaţiunea
viitor. precum şi celelalte popore din Pe Raport cu privire la alegerea unei Comi- creată prin rescriptul ministrului de interne
Faţă cu un asemenea răspuns, ninsula balcanică, să revindice şi siunl, Comitetul central al Asociaţiunei îi disposiţiunile § 3 şi 34 ai Statutelor Aso
care nu este identic cu un refus formal ele pentru sine părţile, ce cred, că dă acestei comisiunî misiunea generală ne ciaţiunei ndsire.
de a da ascultare cererilor puterilor li-se cuvin din Imperiul turcesc? determinată de a faoe propunerea cum să Propunerea se desbate mai în
şi care cuprinde în sine unele mo Dâcă astăcfî Grecii vor pute pune decidă adunarea generală asupra preterisiu- delungat şi în urmă se pune la vot
mente, care nu se pot trece cu ve neîmpedecaţ! mâna pe Creta, mâne nilor ministrului în materia schimbării tit împreună cu propunerea Comitetu
derea aşa de uşor, probabil, că pu va veni rândul Macedoniei, poimâne lului Associaţiuuei; — oeea-ce este nead lui tăcută la încheierea Raportului.
terile nu se vor grăbi a face ime rândul altei părţî a împărăţiei Sul misibil, fiind-că conform § 24 al Statutelor Cea dintâiu propunere cade şi se
diat întrebuinţare de măsurile vio tanului şi astfel un incendiu gro Associaţiuuei, „scopul şi caracterul Aso- primesce cu coverşitbre majoritate
lente, cu care au ameninţat în ulti- zav s’ar pute încinge în Orient prin ciaţiunei , prin urmare şi titlul, care con propunerea Comitetului, în urma că
K
matul lor, ci vor mai parlamenta modalitatea acâsta pripită de solu- ţine ambele, „nu pote deveni obiect al des- reia se alege comisiunea de 15, care
între ele, pâte chiar că vor întră ţiune a cestiunei balcanice. baterilor şi al concluselor adunării gene va raporta în şedinţa de mâne.
în nouă pertractări cu guvernul Prin urmare situaţiunea poli rale sub nici o condiţiune", şi prin ur
grecesc, ca astfel să încerce încă tică este astăiţî şi mai critică decât mare ar fi un act oontra Statutelor, deoă SIBIIU, 11 Martie. (Telegr. part.
odată a delătura pe cale pacînică mai înainte şi cu drept cuvânt să aş s’ar alege o comisiune cu scop de a crea a „Gazetei Transilv.“) Comisiunea
conflictul, care altfel ar pute ave teptă din tâte părţile să se vacţă, un substrat da desbatere şi de deliberare alesă erî pentru studiarea raportului
FOILETONUL „CAZ. TRANS.“ spăimântaţi prin un sbieiăt sâlbatio, care neralul îmbrăţişând cu iubire pe Camille. a vieţii omenescl, vădând în el mai mult
din ce în ce se apropia. Fără nici o armă, „Ce noroc, că am debarcat aoi, şi nu ou un părinte, sub oare în urma activităţii
(U afară de un pumnal, ei se credeau din nou vre-o oâteva milurl mai departe, după oum sale tâte propăşeso spre înflorire, âr nu un
CamiBSe Renouard. pierduţi. Iute se înarmară cu ciomege sdra- îmi propusesem la început. Cu greu aţi fi învingător, în urma căruia nu lasă decât
vene, refugiându-se astfel afuud în pădure. ajuns la Cairo, căci întregă ţâra pănă la ruină şi morte, observă o oomisiune din
Din espediţiunea lui Napoleon în Egipet de Stolle. Aci fură ajunşi de un perioul şi mai mare. oapitală bâjbăie de triburi duşmănose". fruntaşii capitalei, cu însărcinarea oa să
Trad. de T. d. C. Din mijiooul unui rozor des şi sălbatic se Camille şi Nurmahal mulţămiră din încheie o pace durabilă.
De-odată ct» umbrele nopţii, după oe iviră mai multe oapete de şerpi amenin inimă lui Dumnecjeu pentru aoest ajutor După ce comisiunea îşi împlini în
Camille se restaura pe depliu, părăsiră ţători. In fuga lor, conturbară liniştea unui neaşteptat. Ei istorisiră generalului tbte sărcinarea, asigurându-o Napoleon de re-
aoest loo al mântuirei lor, aoest loc pito ouib de „Boua Constriotor". Altă scăpare aventurile triste, de oarl au fost părtaşi. peţite-orl de intenţiunile sale paolnioe, se
resc, de oare ambii legară cele mai plă nu le rămânea, decât fuga în pustia din Apoi petreoură în tabăra generalului vre-o re’ntdroe aoasă, er Napoleon se aşec^â din
cute reminiscenţe. Totă nbptea călătoriră apropiere. Aoi pe neaşteptate fură atacaţi două săptămâni, aducând la supunere tri nou la masa sa de lucru. Fu întrerupt însă
în susul Nilului fără cel mai mic inoident, de-o oâtă de Arabi. Lupta fu de scurtă burile răsculate; în fine se reîntbrseră în luorarea sa de adjutantul său, care anunţă
deşi trecură prin mai multe sate. De-odată durată şi se fini ou înoătuşarea lui Camille ajungând ferioiţî în Cairo. visita locotenentului Renouard.
cu dorile însă privirile lor se aţintiră asu şi Nurmahal, pe cari Arabii începură a-i După învingerea strâluoită dela Pyra- La acest nume, faţa lui Napoleon
pra unor case resfirate, care jur împrejur tîrî după ei. midele lui Ceops, şi după ce înfrânse ou luâ espresiunea unei înseninări fericite. El
erau împresurate ou nisoe pari ascuţiţi, în întâmplarea le fu însă şi aoum favo desăvîrşire cerbicia barbarilor din Cairo, păşi oâţl-va paşi înaintea lui Camille, pri
al căror vârf erau înplântate oapete ome- rabilă. O salvă de pusei sgudul aerul din Napoleon se ocupa serios cu introducerea vind ou plăcere la statura frumâsă şi băr-
nesol. Ei recuuosoură, că sunt ale patrio apropiere şi imediat aucfiră strigarea „En reformelor salutări pentru desvoltarea în- bătâscă a acestui june, apoi într’un ton
ţilor lor, oarl căcjurâ de sigur în manile avant“ (înainte!) Era generalul Davoust floritore a oapitalei din tâte punctele de cât se pote de amioal îi (j' se :
Arabilor. ou 400 Franoesî, care voia să pedepsâscă vedere. — „Cum de lasă să fiă aşa de mult aş
Cu o precauţiune minuţiosă se refu- pe Arabii din stânga Nilului, vinovaţi pen El înoheiâ pace cu Arabii asigurân- teptat, învingătorul dela Alexandria?" apoi
giară repede din acest loo periculos, tre tru uciderea unui număr mare de Franoesî. du-le libertăţile ouviiuciose. Cunosoând într’un ton mustrător, dâr în acelaşi timp
când în vecinătatea unei păduri, în al că Mirarea nu-1 putea stăpâni în de ajuns, Arabii, că intenţiunile iui Napoleon nu sunt plin de iubire adause: „Camerade, să nu fi
rei desiş umbros şi întunecos îşi aflară oând obseryâ pe Camille. duşmane lor, oi totul ce a făout este pen fost părtaş la lupta dela Pyramide?!"
soăpare, dâr unde nu avură pace, fiind în — „Ce îutâmplare fericită!", cp S " tru înflorirea şi asigurarea comerciului şi — „Generale, cred, că învingerea
se
e
