Page 99 - 1897-02

P agina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 47.—1897.

comitetului a desbătut pănă ac}î la înainte de acăsta însă se va face o blo­ Alegerile dietale în Austria. Mezei Mor, vorbind despre prefaoerea
amâscfî- cadă pacînică. „Daily Chronicle" declară, Alegerile pentru parlamentul austriac învăţământului poporal în învăţământ da
Şedinţa a doua va urma numai că faţă cu nota grecăscă este cu neputinţă începute în Bucovina şi Galiţia s’au con­ stat, recunâsce, oă în actuala stare de agi­
la 4 6re după amecjî. pentru Anglia se întrebuinţeze măsuri tinuat alaltă-erl in Austria de jos, Moravia, taţiune a spiritelor nu este consult a re­
coercitive. suscita acestă cestiune, der speră, că în­
* Silesia, Carintia şi în Salzburg la colegiul
Dintre foile germane „Kolnische Zei- dată ce spiritele se vor linişti, guvernul
votului universal. Cu totul s’au făcut în
De-odată cu aceste telegrame, tung" face atente puterile să nu dea aten­ cu totă puterea se va apuca să resolve
diua de 9 Martie n. 20 de alegeri, care
reproducem şi următdrea dedaraţiune, ţiune „vorbăriei" grecesc! şi s’o ia ca basă aoestă cestiune.
partea cea mai mare au eşit în favorul par­
ce a fost cetită la finea -şedinţei la tractările viitore. Puterile, fără a se Polonyi Geza cfice, că oel ce umblă
de erî: lăsa să fîă seduse de o compătimire, care tidei social-creştine (antisemite). In Viena şi
în Austria de jos s’au ales numai antise­ cu straiţă de oerşitor nu pote propovădui
DECLARAŢIUNE. n’ar fi la loc şi fără a se ofensa în zadar miţi, cu totul 9 deputaţi, între cari şi vice- patriotism. Să nu Ţcă nimeni, că nu sunt
faţă de răspunsul grecesc, să-i aducă la
Subscrişii membri ai „Asociaţiunei primarul capitalei jDr. Lueger, precum şi bani pentru îmbunătăţirea salariilor învă-
reson pe Greci, dăcă se pote, fără a pune
transilvane pentru literatura română, şi cul­ un chelner cu numele Karl Mittermayer. ţătorescl, pe cât timp banii curg vale când
în mişcare trupele turcesc! din Europa.
tura poporului român" declarăm, că după Antisemiţii au întrunit cu totul în Viena e vorba de pensionarea fişpanilor şi mi­
Piarul „Post" dice, că trebue aşteptat,
o oonsfătuire amănunţită asupra progra­ 115,000 voturi, social-democraţii (între cari niştrilor, Instrucţiunea confesională este o
dăcă Rusia, Germania şi Austro-Ungaria
mului adunării extra-ordinare, care se va doi candidaţi Ovrei) 88,000, ără partida instituţiune a evului mediu, pe care nu
vor pută îndupleca pe celelalte puteri la o
ţină în Sibiiu în 10 Martie a. c.. aflăm mo­ liberală numai 6100 voturi. In Salzburg este iertat a-o susţine într’un stat modern.
purcedere comună, dăr nu crede, că se va
mentul suprem sosit, ca toţi membrii „Aso- s’a ales de asemenea un antisemit. In Ca­ Instrucţiunea confesională este causa, că
face imediat un angajament al trupelor pu­
oiaţiunei" în frăţescă uhire să protesteze în rintia un aderent al partidei poporale ger­ id8ea de naţionalitate ia aşa mare avânt
terilor. Dăcă se va pută face unitate în­
contra ordinaţiunei ministeriale, prin oare se mane. In Moravia 4 Cehi, 2 soeial-demo- între nemagh'arî. Pe terenul justiţiei am
tre puteri, de bună sămă vor lua parte la
încârcă strămutarea titlului „Asociaţiunei" craţl, ără al 7-lea mandat a rămas în balo- reounosout influinţa unităţii de drept asu­
acţiunea comună şi trupe germane; dăr nu
nâstre şi prin aoâsta se face cas de pre­ tagiu între un Ceh şi un social-democrat. pra unităţii naţionale; trooerea adminis-
este nici un temeifi pentru tăma, că tru­
cedenţă spre a înrîuri asupra „Asooia- In fine în Silesia s’a ales un aderent al straţiunii în mâna statului este oerută din
pele germane vor fi espuse fără nici o
u
ţiunei în soop de a-i faoe imposibilă lu­ partidei germane naţionale şi un social- punctul de vedere al unei probleme nu-
necesitate.
crarea, pentru care e menită. democrat. ţionale. Este o orbiă, aşa dâră, că nu
„Biuroul Reuter" din Londra împăr- vrem să reounâsoem aceeaşi influinţă şi
Deci cerem şi urgităm adunarea ge­ tăşesoe, oă răspunsul guvernului greceso e Foile ovreescî din Viena şi din Pesta
nerală spre a susţină titlul original neschimbat. varsă foc şi'cătran din causa acestui re­ şoâlei de stat naţionale maghiăre şi oă ne
privit în cercurile diplomatice de acolo oa ferim de ea
sultat, care de altfel nu le prea vine la
O lu şi u, 8 Martie 1897. nesatisfăcător. El nu este de natură, ca să
socotălă nici diarelor ungurescl. „Patrioţii" Păchy Tumâs întrebă: unde se află
amelioreze relaţiunile încordate dintre pu­
Alexandru Bohăţiel m. p., membra noştri sunt îngrijaţl de sortea Austriei şi în nu stat în Europa, oare să nu vrâ a lua
fandator al „Asociaţiunei"; Iuliu Roşescu teri şi Greoia. învoirea aparentă a Greoiei genere a monarchiei, dăcă vor merge lu­ în mâna sa causa instruoţiunei, — dâr unde
m. p., protopresbiter; loan Laslo m. p.‘ de a’şl retrage flota păte vn aduce după
protopop gr. cat.; Vasiliu Almăşan m. p., sine ore-oare atenuare a măsurilor repre­ crurile aşa mai departe, şi în năcazul lor este acel stat, căraia să-i fi succes a faoe
advocat; luliu Coroian m. p., membru fun­ sive hotărîte din partea puterilor. Dăr nu încep a-1 bănui de rea credinţă şi pe mi- aoest lucru? Ar fi o utopiă, de-a încerca
dator : Emeric Bop m. p., advooat; Dr. Geor- nistrul-preşedinte Badeni, pe care-1 ame­ da-odată şi pe totă linia a preface învă­
giu Rea m. p., advooat, membru ord. e nici un motiv, care ar justifioa aşteptarea, ninţă cu realisarea pactului dualist, dăcă ţământul îu învăţământ de stat, dâr pe
A. Trutia m. p.; loan Berescu m. p. ; B. ca puterile să tolereze presenţa armatei la alegerile ulteriâre nu va întocmi altfel înoetul şi în mod parţial, se pâte faoe
Podobă m. p.; Nicolae P. Raţiu capelan grecesc! în Creta. Îndată ce guvernele vor fi e
gr.-cat.; Dr. luliu Maniu m. p. schimbat între densele părerile lor asupra lucrurile. aoâsta aoolo, unde e d lipsă. Şcolele bune
răspunsului guvernului grecesc, se va comu­ Jupânii noştri, cari sciu face alegerl- confesionale trebue susţinute, der acele
nica Greciei, că puterile vor lua imediat mă­ model, pretind acum, ca şi în Austria şoâle, care luorâză în contra ideei de stat
Apreciări asupra respunsului suri pentru a-şt validita liotănrile lor. „să se întocmescă" alegerile dietale ca şi maghiar trebue înohise. — Vdrosy Gyula
în Ungaria. Păcat numai, că popârele cis- cfice, că prefaoerea instrneţiunei poporale
Greciei. Semi-oficiâsa „Fremdenblatt" din Viena laitane nu sunt aşa de răbdătâre ca cele în instrucţiune de stat n’ar însemna alta,
primesce următărea soire din Londra ou
Mai multe din (fiarei parisiene fac din Ungaria şi că contele Badeni nu este decât înfiinţarea a 25,000 de nouă posturi
data de 9 Martie n.: Lordul Salisbury a
analisa răspunsului guvernului grecesc. aşa de „energic" ca baronul Banffy Dezso, de corteşî guvernamentali.
avut asără convorbiri cu representanţii
Cele mai multe dintr’ânsele sunt de pă­ căci altfel de bună semă li-s’ar faoe pe Wlassics, ministrul de culte şi in­
Germaniei, Franciei şi Rusiei. Deăre-oe
rere, că din răspunsul Greciei transpiră voiă! strucţiune, răspundend diferiţilor vorbitori
Grecia nu dă ascultare pretensiunilor pu­
spiritul de moderaţiune şi că acest răspuns dice, că şcâlele oare primesc ajutor dela stat,
terilor, deşi nota ei dă âre-oare speranţă
va da ocasiune la pertractări, care pâte nu sufer nioî o restrîngere a libertăţii (sic!),
pentru un compromis, puterile au decis blo­ Din dieta unguresc!
vor avă ca resultat o aplanare a conflic­ nici o perseouţiune politică. El are soire,
carea Greciei şi a Cretei. Desbaterea budgetului cultelor şi
tului. Astfel diarul „Eclair" di ce, că gu­ că sunt şi o miiâ de învăţători, al căror
In şedinţa de alaltă-erl a camerei instrnctiunei.
vernul grecesc încărcă prin răspunsul său * salar anual e mai mic de 300 fi. şi cu tote
franoese deputatul socialist MiXlerand s’a
o discuţiune. El cere împrejurări atenuante In dietă se continuă desbaterea pe acestea nu recurg la ajutorul statului. El
esprimat, că Franoia nu se păte împotrivi
şi-şî lasă o portiţă pentru pertractări nouă. paragraf! a budgetului cultelor şi instruc- a dat ordin oficiilor administrative ale co­
oererei Greoiei de a se întreba locuitorii
Răspunsul acesta, dice făia parisiană, in­ ţiunei publice. mitatelor, ca să caute, cari învăţători au
Cretei printr’un plebisoit asupra viitorului
dică o schimbare însemnată şi se pare, că In şedinţa dela 9 Martie, la posiţia un salar mai mic de 300 fi. şi suma, oe
lor. Marele învins dela 1870 trebue să
are ca scop a masca cedarea apropriată. privitor© la instrucţiunea poporală elementară, lipsesoe, s’o scâtă dela confesiuni prin ese-
recunăsoă necondiţionat, oă o naţiune
Dintre foile englezesc), „Times" dice, are dreptul de a dispune asupra sorţii sale. vorbi întâi deputatul Mocsy Antal (de „par­ cuţiune, fără nici o cruţare. Ce privesoe
că răspunsul Greciei caută a justifica ţi­ Mare sgomot a produs espresiunea minis­ tida poporală"), care (fise, că în ţinuturile prefaoerea învăţământului în învăţământ
nuta Grecilor prin sofisme de mult com­ trului president Măline, că nu înţelege, locuite de naţionalităţi, învăţătorii ar fi de stat, deolară din nou, că guvernul de
bătute. Puterile vor rămână necondiţionat cum oposiţia desvăltă atâta pasiune faţă datori să soie unguresce. Salarul învăţă­ mult este aderentul acestei idei şi oă el şi
în înţelegere unele cu altele. Nu păte fi torilor trebue urcat, căol temerea de-a pri­ astăcfî e de convingerea, că lucrul princi­
cu o oestiune naţională esternă. La aces­
nici o îndoială, că ele vor aplica forţa, mi ajutor dela stat esistă nu numai între pal este asigurarea spiritului patriotic, der
tea deputatul Gerault-Richard striga: „Pen­
dăcă Grecia nu se va supune. „Standard" nemaghiari, ci chiar şi în ţinuturile cele aoâsta se pâte ajunge şi prin prefaoerea
tru d-ta acăsta este o oestiune de porto­
îi face atenţi pe Greci, că prin trăgănarea mai unguresol, căci acest ajutor e împreu­ treptată a şoâlelor în şoâle de stat şi prin
foliu!" — întrerupătorul a fost ohemat la
rechiămărei inevitabile a trupelor din Creta nat cu presiune şi persecuţiune. Statul să înfiinţarea de şcdle nouă de stat şi încă în
ordine de presidentul camerei.
întârdiă numai liberarea acestei insule. dea preotului, său învăţătorului confesional măsură mai mare ca pănă acum.
„Daily News" crede, că se va convoca un ajutor, dăr să nu pretindă în schimb a-i
congres pentru regularea cestiunei cretane; încătuşa coniscinţa.

dela Pyramida nu va fi cea din urmă pen­ rul naţional, ca un însemn memorabil pen­ în sînul unui looaş tainic, ce ne amintesoe, imposibilă. O, Nurmahal, cât de greu este
tru armele nâstre", (fise Cacnille fărmeoat tru învingerea strălucită. „D-ta ai fost pri­ oă odată „am fost". a te lupta între posibil şi imposibil, când
de graţia eroului nemuritor. mul", îi (fise Napoleon, „oare ai arborat Camille, cufundat în trecutul istorio, mârtea îţi rânjesce la fiă-care pas, şi amo­
— „A fost un cas străluoit; doream trioolorul Franciei pe murii Alexandriei; se aşeefa pe erba mâle şi abundentă, oe rul îţi dă atâtea speranţe. Ea este vrednică
să fii părtaş şi la acăstă învingere. Cum îi fii şi aiol primul, oare vei orna Pyramidele era întinsă ca un covor pitoreso în acest de stimă, e vrednică de iubire; decă ai
place lui Cleber în Alexandria?" lui Ceops ou trioolorul nostru iubit. Spre locaş de odibnă, ascultând suspinul dureros cunâsce-o, mi-ai da totă dreptatea. E un
Camille îi raportă despre tot ce atin­ acest scop vei primi în apărare 200 soldaţi al unei b6re line, ce atât de poetic se răs­ ânger întrupat, o armoniă perfectă de sim-
gea interesul viu al lui Napoleon. Călătoria din brigada a 95-a“. făţa prin crengile şi fruncjele braefilor şi ţeminte calde, înalte şi umane, care atât
pe Nil încă escitâ interesul lui Napoleon Camille părăsi pe Napoleon ou cele oipresilor resfiraţi ca atâta îngrijire spre a de perfect se esprimă în ţinuta ei demnă,
şi pretinse a-i faoe o dare de sămă amă­ mai delioate impresiunl. Afară îl aştepta umbri aoest lăoaş de pace. inocentă şi seriâsă. E imposibil a nu cu­
nunţită. II surprinse forte mult când află, Nurmahal. Ambii îuoăleoară, îndreptându-se O melancoliă tainică îl cuprinse, gân- geta la ea în tot momentul, — o fiinţă
ce mică esoortă avuse Camille, atribuind spre cimiteriul din Cairo, despre care oe- dindu-se asupra nimicniciei fiinţei omenescl, asemenea ei nu pâte să esiste".
generalului Cleber o nesousabilă greşălâ tiră şi auŢseră multe lucruri frumăse, Cu- ce era atât de impresionat, încât lacrimi ’i-se — „In adevăr nu mai esistă?" în­
pentru acăsta. trierând mai întâi întrăgă Capitala, voind furişau pe nesimţite de sub pleopele sale treba Nurmahal în ton serios.
— „Dealtmintrelea", (fise mai departe, a o cunăsoe mai deaprăpe, se îndreptară triste. — „Ba da!" Ţise Camille atins de-un
„luptele ou Arabii vor avă în curând sfirşit. spre oimiter, care era aşsufat din sus de Nurmahal privi un moment asupra simţământ plăout, care îi înviora faţa.
Timpul graţiărei a treout, luând cele mai capitală. fisionomiei sale descompuse, şi ca şi pă­ „Da! în Paris mai trăesce un ânger fe­
severe măsuri. Şi dăoă generalii vor luora O linişte cerăsoă se intindea peste truns de-un presimţ trist îi întrerupse des- meiesc !"____
în modul meu de gândire, călătoria prin aoest loc de repaus. Mărirea lumăscă se concentrarea sufletâscă, aducendu-i aminte Camille voia să continue, der un sgo­
Egipt va fi tot aşa de sigură, oa şi în părea aci atât de scă(fută, redusă aprăpe de Francia, de Montreuil, de speranţa unei mot sub pământen le atrase atenţiunea, şi
Franoia". la nimio, şi totuşi o mulţime de moşee, revederi fericite. imediat un nor puternic de praf arăta lo­
Apoi se mai întreţinură aprope o 6ră, minarete şi oupole, ale căror turnuri şi — „Da! Da! ai gâcit, iubite; dure­ cul, unde se produse sguduitura puternică.
după oare Renouard se depărtâ, împărtă- struoturl artificiale, do-o bogăţiă rară, tă­ rea mă fură tainic în patria mea iubită ; Repede alergară în acea parte.
şindu-i-se, oă învăţaţii franoesl doresc să iate în marmora cea fină, dovedeau neîn­ mă gândeam la ea, la mine, la acest locaş, (Va urma).
cerceteze Pyramidele lui Ceops şi cu acăstă doios mărirea celor depuşi spre odihnă la posibilitatea unei revederi, — revedere,
ocasiune să arboreze de-asupra lor trioolo- veclnică, mărirea istorică a unei lumi apuse care nu se părea atât de dubiă, ba chiar