Page 1 - 1897-03
P. 1

Btflicţim Aâislîiistntj                                                                                                                                       „emti" ta in li-rart di.
                    şi Jiimti                                                                                                                                             AîionameniB pentru Anstro-Uagaria:
              Siff\?5v  piaţa starţi ÎTr. 3C,
                     :                                                                                                                                                      Po un an 12 fl.. pe şese luni
                 Scrisori ncfrfaiioaie o.t* s»                                                                                                                                6 fl., pe trei luni 3 fl.
              psSxaoia, -- ÎSajMMOjeip** au o»                                                                                                                             N-rii de Dumlnooâ 2 II. pe au.
              -♦tcimot,                                                                                                                                                     Pentru România si străinăiaie;
               IPÎSerÂÎE se v rime a 3 la Adml-
              nletl’aţluno te Braşov şi Îs xut-                                                                                                                             Pe un an 40 franol, pe ŞĂ30
              mutârelo Birouri da esnunolurî:                                                                                                                               lunî 20 fr.,pe trei luni 10 fr.
                te  Vien a: M. JDukaa, Ilimnch                                                                                                                              N-rii de Duminecă 8 franol.
              Schalek,  Rudotf  Mosst,  A.  typeliks                                                                                                                        Se prenumără la t6te ofioiole
              NaoMolger;  Anton  Oppeiik,  J.                                                                                                                               poştale din întru şi din arară
              Danntbcr;te  Budapesta:  A.  V.                                                                                                                                  şi la dd. eolootori-
              Qoldbcrgerg,  Zckstsm  Bcmat;  te                                                                                                                       D       UnameiM pentru Brasor
              Bucuresoi:  Aştnco  Bavas,  8uo-                                                                                                                            administraţiunea,  piaţa  mare,
              oureale  do  Ronmanio;  în  Ham-                                                                                                                            tfirgul  Inului  Nr.  30  etagiu
              bur$,: Karoigt & I/iabmarm.                                                                                                                                 I.:  pe  un  an  10  fl.,  pe  şese
                 Prăjit!  luserţiunilar:  c  aoriă                                                                                                                        luni 5 fl.. pe trei lunî 2 fl. 50 or.
              e  armonii  tio  o  ooldnă  iî  or.  şi                                                                                                                     Cu  dusul  în  casă:  Po  uu  an
              80or.  timbra  pentru  o  publi­                                                           ZT "O" Xt Xt                                                     12 fl., pe 6 lunî 6 fl., pe trei luni
              care.  Publicări  moi  dose  dnpĂ                                                                                                                           8  fl.  Un  esemplar  5  or.  v.  a.
              tarii» şi învoială.                                                                                                                                         său  15  bani.  Atât  abonamen­
                Reclama  po  pagina  a  3-a  o                                                                                                                            tele  căt  şi  inserţiunile  sunt
              ssriă 10 or. Bite 81 bani.                                                                                                                                       a se plăti înainte.
                                                                   ostuDf &.iertu>jB


              Dela Adunarea generala extra-ordi-                 Propunerea  d-lui  Partenie  Cosma,  „Norddeutsche  Allg.  Ztg.“  scrie:  „Nu  se  tiunei  cretane,  însă  oererei  sale,  ca  să  dăm

                       nară a Asociaţiunei.                susţinută  şi  din  partea  comisiunei,  p6te  afirma,  că  are  una  din  cele  şâse  pu­  esiguraţiunea,  oă  trupele  englese  nu  se  vor
                                                           ca  adunarea  se  primescă  eliminarea  teri  este  aplicată  să  recâdă  în  principiu  pune  în  acţiune  fără  consimţământul  ante­
                         — Raport telegrafic. —
                                                           cuventului  „transilvană"  din  vechiul  dela  pretensiunile,  ce  s’au  făcut  în  nota  rior  al  parlamentului,  nu-i  putem  satisface.
                   SIBHU,  12  Martie.  Erî  pănă  după  titlu  al  Asociaţiunei,  pe  lângă  o  indică  adresată  Greciei.  Iu  ceea-ce  se  O  astfel  de  promisiune  ne-ar  lega  manile
              12  6re  din  41  au  durat  desbaterile  protestare  contra  bânuelilor  de  ne-  atinge  îusă  de  esecutarea  măsurilor  coer­       şi  ar  fi  în  contra  întregei  praose  constitu­
             comisiei  de  15,  însărcinată  cu  stu-  patriotism,  s’a  primit  cu  48  voturî  citive,  puse  în  vedere  în  nota,  despre  care  ţionale.  Suntem  convinşi,  oă  politica  nâs-
             diarea  raportului  Comitetului.  Comi­ contra 13 voturî.                                   e  vorba,  se  tradeză  de  present  între  puteri,  trâ  este  o  politică  în  favorul  libertăţii  Cretei
             sia  a  fost  constituită  din  d-nii:  Corio-      Pentru  propunerea  de-a  se  sus­      ca sâ se asigure o purcedere comună şi în de­  şi  al  păcei  europene  şi  n’o  putem  periclita
             lan  Brediceanu  din  Lugoş;  Dr.  D.  ţine  intact  vechiul  titlu  al  Asocia­           plin  acord.  Decă  aceste  tractărl  pote  vor  priutr’o  promisiune  faţă  de  parlament,  pro­
              Ciuta,  Bistriţa;  vicarul  Dr.  Pop  dela  ţiunei  a  votat  majoritatea  membri­         mai  dura  încă  eât-va  timp,  causa  este  cu  misiune,  care  în  momentul  oritio  ar  pută
             Năseud;  Cavaler  de  Puşcariu,  Brâu;  lor  dinafară  de  Sibiiu;  contra  a  vo­          deosebire’  consideraţiunea,  ce  trebue  să  o  să împedeoe aoţiunea năstră.
             Dr.  A.  Bunea,  Blaşiu;  Dr.  I.  ŞencJiea,  tat majoritatea membrilor din Sibiiu.         aibă  guvernul  frances  şi  cel  engles  faţă  cu   In  ceea  ce  privesce  situatiunea  din
              Făgăraş;  advocatul  Filip,  Abrud;  I.           Advocatul  Dr.  Amos  Frâncu  a  parlamentele  acestor  ţări.  Pracsa  constitu­      Atena,  creată  în  urma  răspunsului  guvernu­
                                                                                                                                                                                  w
              A.  de  Preda,  Sibiiu;  Br.  Tripon,  Bis­  insinuat vot separat.                        ţională  în  parlamentul  engles  şi  în  cel  lui  greoeso,  „Polit.  Corresp.   primesce  ur-
             triţa;  protopopul  Maneguţiu,  Tergu-                                                     frances  este  în  ceea-ce  privesce  acest  în­  mătărele  informaţiuni  din  oapitala  greoăscă:
             Mureşului;  Dr.  A.  Micu  şi  protopo­               Gestiunea cretană.                    semnat  punct  al  politicei  esterne,  cn  totul  Foile  de  sără  din  9  Martie  n.  publioă  tex­
             pul  Dan,  Făgăraş;  Iuliu  Barăoşi,  Si­                                                   opusă.  Urmarea  este,  că  esecutiva  francesă  tul  notei  greoesol  şi  cu  tote  aprobă  răspun­
             biiu; Dr. Beu, Sibiiu.                              Obiectul  principal  de  discuţiune  trebue  să  se  târnă  în  fiă-care  moment,  că  sul  demn  şi  menit  a  face  o  impresiune  fa­
                   Comisia  a  fost  constituită  sub  atât  în  pressă,  cât  şi  în  genere  în  majoritatea  mai  mult  său  mai  puţin  ac­       vorabilă.  Afirmarea  unor  Ziar   din  afară,
                                                                                                                                                                                     9
             presidiul  d-lui  Ioan  cav.  de  Puşcariu.  lumea  politică,  îl  formeză  şi  astă4î  cidentală  din  cameră  îi  pote  lua  din  mâni  oă  propunerea  lui  Delyanuis  este  inaooep-
                                                                                                                            11
             La  siătuirile  comisiei  au  putut  par­     răspunsul  Greciei  la  nota  colectivă  conducerea afacerilor .                           tibilă,  se  disoută  mult  din  partea  publiou-
             ticipa  cu  vot  consultativ  şi  alţi  mem­  a  puterilor  şi  măsurile,  ce  le  vor  lua      In  privinţa  scirei,  ce  se  lăţise,  că  lui.  Situaţiunea  guvernului  e  deosebit  de
             bri,  cari  nu  făceau  parte  din  comi-  acestea  faţă  de  regatul  grecesc.  In  Anglia  şi  Italia  ar  avă  ore-care  reserve  delicată.  In  apele  greoescl  nu  sa  signalâză
             siă.  Aici  s’au  înaintat  mai  multe  pro­  genere  se  p6te  observa,  că  animosi-  faţă  cu  măsurile  coercitive,  ce  sunt  a  se  nici  o  corabiă  străină.  Archiepisoopul  din
             puneri  din  partea  unor  membri  dina­      tatea,  ce  transpira  cailele  trecute  faţă  aplica  faţă  de  Grecia  ,  oficiăsa  „Pol.  Canterbury  (din  Anglia)  a  adresat  metro-
             fară de comisiă.                              cu  cei  din  Atena  în  cele  mai  multe  Corresp."  primesce  următorea  informaţiune  politului  din  Atena  Procopiu  o  depeşă,  în
                   Terminându-şî  comisia  lucrările,  din  foile  străine,  acum  a  început  a  din  London  :  Este  cu  totul  neadevărat,  că  care  Zice,  că  biserica  anglicană  îndreptăzâ
              a  urmat  la  1  6ră  banchetul  în  res­    mai  scăde  şi  a  face  loc  unui  ton  Anglia  şi  Italia  ar  avă  ore-care  reserve  în  rugăciuni  ierbin\l  câtră  Cel  Atot-pulernic,  ca
              taurantul    „Ardean".     Mesele     gole,  mai  conciliant  şi  unei  atitudini  mai  privinţa  aplicărei  de  măsuri  coercitive  faţă  să se’ndure a da Cretanilor libertate, dreptate
              disposiţia  rea.  Abia  vre-o  30  persone  espectative.  Causa  acestui  fenomen  de  Grecia.  Tot  aşa  de  puţin  basată  este  şi  pace.  Manifestările  în  favorul  anexiunei
             au luat parte la banchet.                     păte  fi  de  o  parte  moderaţiunea,  cu  soirea,  că  s’ar  fi  ventilat  între  cabinete  în­  Cretei  se  repetăză.  Se  anunţă,  că  în  ou-
                   Şedinţa  a  doua  s’a  deschis  la  care  a  fost  redigiat  răspunsul  guver­       sărcinarea  Italiei  din  partea  purerilor,  ca  reud  va  sosi  Italianul  Cavalloti.  Studenţii
             4  ore  şi  a  durat  pănă  sera  târ4iu.  nului  grecesc,  ără  de  altă  parte,  să  facă  ordine  în  Creta,  însărcinarea,  care  bulgari  au  trimis  asooiaţiuuei  studenţilor
             Public  mai  puţin  şi  ca  ieri.  Dr.  A.  după-cum  se  pare,  nedecisiunea  între  ar  fi  fost  refusată  din  cartea  guvernului  greci  o  depeşă,  în  care  recunosc  misiunea
             Bunea  referbză  asupra  lucrărilor  co-  puteri.  In  ori  şi  ce  cas  a  fost  cu  italian.  Nici  Italiei  şi  nici  alteia  dintre  pu­  civiîisătăre  a  Greciei  şi  esprimă  viile  lor
             misiunei,                                     mult  mai  uşor  pentru  guvernele  ma­      teri  nu  i-s’a  făcut  o  asemenea  propunere.  simpatii  pentru  poporul  candiot  şi  pentru
                   La  9  ore  sera  urmeză  votarea  rilor  puteri  a  ameninţa,  decât  cum  In  cercurile  politice  din  London  se  lăţesce  aceia,  cari  luptă  pentru  eliberarea  lui.  Au
             asupra diferitelor propuneri.                 e  acum,  când  e  vorba  să  se  pună  tot  mai  mult  convingerea,  că  cu  greu  va  fi  sosit  mulţi  voluntari  italieni.  Vaporul  gre-
                   Propunerea  colectivă  a  celor  ce  în  aplicare  ameninţarea.  Acum  se  va  cu  putinţă  o  resolvare  grabnică  a  cestiunei  oest „Hydra“ a sosit în Skiathos.
             au  fost  pentru  susţinerea  intactă  a  vede  cu  positivitate,  decă  unitatea  crctane,  după-cum  se  aştepta  la  început,  şi           Cu  privire  la  luptele  din  Creta  din  Z'-
             titlului  Asociaţiunei,  presentată  prin  între  puteri  esistă  în  adevăr,  seu  că  resultatul  silinţelor,  ce  se  pun  din  partea  lele  din  urmă,  foile  străine  aduo  următâ-
             vicarul  Br.  Pop  dela  Năseud,  a  fost  decă a fost numai la aparinţă.                  puterilor  pentru  resolvarea  acestei  cestiunl  rele soiri:
             respinsă cu 44 voturi contra 21.                   In  rândurile  de  mai  jos  vom  trebue aşteptat numai mai târdiu.                         „Agenţiei  Havas“  i  se  telegrafăză  din
                   Propunerea  d-lui  Dr.  Augustin  împărtăşi  deosebitele  păreri  asupra                   In  casa  de  jos  a  parlamentului  din  Atena  cu  data  de  9  Martie:  După  soirile
             Bunea,  care  a  cerut  se  se  Iacă  re-  aituaţiunei  create  prin  răspunsul  gu­       Londra,  răspunzând  la  o  interpelare  a  lui  sosite  din  Herakleion  se  oonstată,  oă  Creş­
             monstraţiă,  der  cu  declaraţia,  că  decă  mi­  vernului  grecesc,  precum  şi  soirile  Harcourt,  ministrul  Balfour  se  esprimâ  în  tinii  au  atacat  cu  tunuri  fortul  Hierapetra,
             nistrul  nu  va  lăsa  titlul  vechiu,  ne  su­  mai nouă sosite din Creta.                modul  următor:  „Harcourt  are  dreptate  dără  au  fost  respinşi  de  garnisăna  de  aici.
             punem,  a  fost  de-asemenea  respinsă             In  ceea-ce  privesce  atitudinea  puteri­  oând  (Zice,  că  guvernul  îşi  dă  silinţa  să  O  oorabiă  italiană,  ancorată  în  port  a  dat
             cu 54 voturi contra 10.                       lor faţă cu răspunsul grecesc semi-oficiosa  faoâ cu putinţă o resolvare pacînică a ces­   oâte-va puşoăturl de tun asupra ataoatori-




                  FOILETONUL „GAZ. TRANS."                 mântene.  VăZând  pe  Camille,  el  ea  şi  când  măcelăreaţi  aşa  de  cumplit,  presenţa  mea  suri  de  interes  particular,  ei  plecară  reu­
                                                           nu  s’ar  fi  întâmplat  nimic,  sâu  ca  şi  am  considerat’o  de  prisos  la  acel  măcel  în­  niţi  împreună,  bineouventând  acest  moment
               (8)                                         când  întâmplarea  nu  ar  merita  atenţiu­  grozitor.  De  aceea  folosind  un  moment  fa­  fericit.  La  reîntâroere  conduse  Larossossi-
                      Camille Renouard.                    nea,  fâcând-şî  analisa  sa  scienţifică  dise:  vorabil,  m’am  retras  pănă  la  ţărmurul  Ni­  nier  pe  Camille  între  ruinele  veohiului
                                                           „Construcţiunile  edificiilor  Saracene  nici  lului  şi  m’am  scufundat  în  mocirla  unei  Cairo.  Aici  îi  arăta  urma  unui  pioior,  des­
             Din espediţiunea lui Napoleon în Egipefc de Stolle.  pe  departe  nu  sunt  aşa  solide,  ca  cele  rîpe,  ce  mă  apăra  atâta  de  bine  de  urmă­  pre  care  tradiţia  spune,  că  ar  fi  lăsat’o
                            Trad. de T. d. C.              vechi  Egiptene;  de  o  asămănare  nici  vorbă  rirea  Arabilor.  Baptist,  care  pănă  aci  nici­  piciorul  profetului  Mohamed;  în  alt  loo  le
    <flr
                   Camille  şi  Nurmakal  abia  făcură  câţi­  nu  pote  fi.  Recunosc,  că  boltiturile  sunt  odată  nu  mă  imita,  acum  ca  un  miel  îmi  arăta ruinele „grânsrelor lui Iosif".
             va  paşi  şi  fură  întimpinaţl  de-un  tânăr,   mai  îndrăsneţe,  însă  acâsta  nu  ajută  nimic,  uirnlâ  esemplul,  deşi  fantasia  sa  curiâsă  la   —  „Aici",  continua  el,  „este  olaus-
             care fugea nebunesce spre ei.                 căci  după  câţî-va  secuii  se  dărâmă  fără  dor  cea  mai  mică  mişcare  a  apei  nu  vedea  alt­  trul  greoeso  St.  George",  un  edificiu  colo­
                                                           şi  pote,  cum  ne  arată  chiar  şi  acâstă  în­  ceva,  decât  crocodili,  şerpi  şi  alte  groză­  sal  ou  o  mulţime  de  încăperi,  în  care  se
                   —  „Pentru  numele  lui  Dumnedeu  ve­
             niţi  de-mi  ajutaţi.  Profesorul  meu  este  în­  tâmplare.  Decă  nu  m’ar  fi  apărat  un  stâlp  venii,  petrecând  astfel  într’o  frică  continuă  oonservă  pănă  astăZl  „mâna  S-tului  George",
                                                           puternic,  a-şl  fi  fost  îngropat  de  viu  în  re­  de m6rte nu mai puţin ca 36 ore.    dâr  nu  se  arată  nimănui.  Puţin  mai  în  sus
             gropat  în  ruine.  Ce  întâmplare  fericită,
                                                           numitul  cimiter,  fără  nici  o  ceremoniă.  In                                           este  „olaustrul  S-tului  Sergiu",  care  este
             că v’am putut întâlni!                                                                           —   „O,  acea  situaţiune  penibilă  nu
                                                           tdt  caşul  aşi  fi  petrecut  în  mijlocul  unei                                          edificat  peste  o  grotă,  despre  care  tradi-
                   —■ „Tu eşti, Baptist? 11                                                             voiO  uita-o  în  vaol!“  adause  Baptist  ou
                                                           societăţi  nobile,  după  cum  se  afirmă  acesta                                          ţiunea  ne  spune,  oă  ar  fi  fost  locul  de  re­
                   —  Da, eu! u                            în ţote inscripţiunile aflate."              grâză.                                        fugiu  pentru  „familia  Sântă",  oând  Iosif  şi
                   —    „Cum?  profesorul?"  întrebă  Ca­       Privind  din  întâmplare  asupra  socie­      —  „Şi  oum  aţi  scăpat  de  acolo  ?“  în­  Preaourata  Feciâră  Maria  şi  Fiiul  fugiră
             mille şi alergă la locul nenorocirei.         tăţii,  ce  însoţesce  pe  Baptist,  rămase  ui­  trebi Camille.                           căutându-şl scăpare în Egipt".
                                                                                                              —  „O  barcă  franoesă  ne  scăpa  din
                   Abia  ajunseră  şi  din  ruiuile  unor  zi­  mit.  „Să  cred,  ori  doră  mă  înşâlă  privirea  ?                                       Şi  trecând  dela  un  monument  la  al­
                                                                                                        acâstă  baiă  mălăştinâsă  şi  nu  prea  plă-
             duri  surupate  apăru  o  fiinţă  omenâscă,  care  Să  fiţi  voi,  ori  doră  numai  spiritele  vostre                                   tul,  descria  ou  minuţiositate  tâte  amănun­
                                                                                                        outâ".
             înălbită  de  praf  şi  fără  nici  o  grijă  stetea  s’au reîntrupat?"                                                                  tele  de  interes  istorio  sâu  scienţifio  cu  o
             singură, ocupându-se cu ale sale treburi.          —  „Noi  suntem,  bunule  profesor!  noi,     —  „Dâr  ce  s’a  ales  din  grenadirl?"   preoisiune  rară  şi  demnă  unui  profesor,  oe
                   —   „O  fantomă!  O  fantomă!"  strigă   cari  te  salutăm  cu  bucuriă;  dâr  spune-ne  întrebi Camille.                          se ooupa ou soiinţele antice.
             Baptist  înspăimântat,  în  timp  ce  fiinţa,   prin  ce  minune  ai  scăpat  de  măcelul  în­  —  „După  cât  cred  şi  am  văZut,  ei       In  acâstă  pledare  neobosită  fu  între­
             care  nu  era  alta,  decât  profesorul  Larosso-   fricoşat, când ne-am despărţit."       au  murit  morte  eroică!“  răspunse  profe­  rupt  de  mai  multe  puşoăturl,  oe  veneau  de
             ssinier  cu  asprimea  îndatinată  îl  făcu.  să   —  „Un  comandant  înţelept  le  pre­   sorul.                                        câtră  cetate,  în  urma  cărora  se  auZiră  stri­
             înţelegă,  că  el  aparţine  încă  fiinţelor  pă­  vede  tote  la  timp.  Pe  când  voi  vă      După  multe  alte  întrebări  şi  răspun­  găte de alarm. Din tote părţile alorgau
   1   2   3   4   5   6