Page 101 - 1897-03
P. 101
BîtUclMea, „Biiiti" ieşi ii Jî-care (i.
ei fillUfelMil ADonamente pentru Austro-Ungaria:
Braşov, piaţa maro Nr. 30. Pe un an 12 fl.. pe şese ±unl
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Sczfeosfl ne&îwioato na ss
E*im<sîo, — MiuxxMariyie eu »* N-rii de Dumlneoă 2 fl. pe an.
xntrimt, Pentru România si străinătate:
INSERATE B8 primesc ia Aiiml- Pe un an 40 frânai, pe şbso
RijiraţiKne in Braşov ?! la ur- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
mătârele Birouri do aminolur!: N-rii do Duminecă 8 franot.
!n Yiona: M. Ihtke*, Utinrich
Behăiţii, Rudoif Mosse, A. Oppelik! 8o prenumără la t6to ofioiele
Haohfolger; Anton Oţpelîk, J, poştale din Intru şi din atară
Danntbcr, în __Bndapeâta: A. V. şi la dd. eoieotori.
Boldberyerg, Senstein Bernat; In it»"i.ameutnt pentru Brasor
Buouresoi: Agence Nava*, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
onrsale <ie Bonmanie; în Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
bur|_: Karoiyi <fe Lieomann, I.: pe un an 10 fl., pe şese
Proţul Inserţlunllor: o goriă luni B fl., pe trei luni 2 fl. 60 or.
gormond pe e oolonă 6 or. şi Cu dusul în casă: Pe un an
HOcr. timbru pentru o pnbli- ii 1T X T I j L22. 12 fl., pe 6 luni 6 «., pe trei luni
oare. Publicări mai dese după 3 fl. Un esemplar B or. v. a.
tarifă şi Învoială. sâu 15 bani. Atât abonamen
Roclamo pe pagina a 3-a o tele oftt şi inserţiunile sunt
seriă 10 or. obn 30 bani. a se plăti înainto.
Braşov, Mercorl-Joi 27 Martie (8 Aprilie) 1897.
mată se se voteze fără şovăire şi ducerea mai departe a afacerilor, împu- Una dintre aceste ordinaţiunl privesce
pace se domnescă în sferele ocăr- teroicindu-1 totodată oa din diferitele par calificaţiunea limbistică a funcţionarilor
N o u a b o n a m e n t muitâre de dineâce şi de dincolo tide din parlament să-şî constitue o ma aplicaţi în oficiile publioe din Boemia. Prin
de Laita. joritate după cum va afla de cuviinţă. In ea se dispune; oa ou înoeputul (filei de 1
la, Asta-i osia, împrejurul căreia se cabinet nu se va întâmpla nici o schimbare. Iulie 1901, toţi acei funoţionarl, oarl vor
Gazeta Transilvaniei învârtesc tote. Cele ce se petrec in Din însu-şl modul, cum s’a resolvat voi să afle ooupaţiune în oficiile, oe oad
sferele guvernamentale şi parlamen aeâstă crisâ, apare, că aicî a fost vorba în resortul portofoliurilor ministeriale sus
Cu 1 Aprilie 1897 st. v. tare, trebue mai curând seu mai târ- numai de-o manevră. Contele Badeni, cum amintite, vor să dovedâsoă, că posed în
efiu se se acomodeze acestei rota- seim, la alegerile din urmă nu şl-a putut soriere şi vorbire ambele limbi provinciale
se deschide nou abonament la care
ţiuni. Aşa şi crisa ministerială din înciripa o majoritate. Dintre nouăle par (usate în Boemia). Aoâsta o vor pute face
invităm pe toţi amicii şi sprijini
urmă a dispărut, cum s’a fost ivit, în tide ale Reiohsrath -ului, el rămăsese printr’un esamen practic, pe oare vor avâ
K
torii fdiei nostre. n
dată ce s’a constatat, că resolvarea aprope numai cu Polonii, la al căror spri a-1 depune sâu acum imediat, sâu cel mult
Pretaşi ssfcosBsaBUscauEfuafiMis ei radicală ar aduce cu sine o per jin mai putea conta cu siguranţă. Se vâcfu în decurs de trei ani dela intrarea în
3
ce
Pentru Austro-Ungaria: turbare seriosă în raporturile mo silit deci să oaute a oăştiga în partea sa oficiu. In ordinaţiune se mai <fi > oă pe
pe •u.13. an .............................. 3.2 fl. narchiei. pe Cehii tineri, cărora, cum soim, le pro oât numai e posibil chiar de pe-aoum să
pe şese lna-mĂ ...................................... © fl. Se asigură chiar, că contele Ba- mise, că va deoreta limba cehă oa limbă se aplice funoţionarl de aceia, cari ounosc
pe trei 1-u.n.I .............................. 3 fl.
deni nici n’a intenţionat prin înain oficială, alături cu cea germană. amândouă limbile.
Pentru România şi străinătate: tarea demisiunii cabinetului seu, de Când însă sosi timpul, ca Badeni să A doua ordinaţiune privesce modul
pe un. stn. ............................ ©O fra-rreî cât numai o manevră pentru intimi duoă în deplinire promisiunea fâoută Ce de folosire a limbilor provinciale la oficiile
pe şese 1-u.an.i............................ 20 „
darea acelor elemente, care se opu hilor, observă, că prin acesta are să-şi publice diD Boemia, oe oad în resorturile
pe trei 1-a.xiă ............................. IO „
neau planurilor sale de-a forma o atragă duşmănia multora dintre partide, miniştrilor de mai sus. In privinţa acâsta
Abonarea se pote face mai uşor majoritate guvernamentală. Cu deo se dispun următârele:
prin mandate poştale, între oare şi partida marilor proprietari
sebire se pâte <fi acesta despre din Austria. Hotărîrl şi sentinţe sunt a se aduce
ce
Administraţiunea marii proprietar! liberal!, car! din în aceea dintre limbile Boemiei (cehioă
ss
„Şaretei TraBss5iwamiei . causa rivalităţii lor naţionale cu Cehii Cabinetul Badeni văcjendu-se astfel ori germană), în oare s’a înaintat plânge
strîmtorat şi aternător dela oaprioiul par
n’au voit se între împreună cu ei rea, fiă în soris, fiă verbal. AoeeaşI limbă,
tidelor, a hotârît să demisioneze. Curând
într’o majoritate. în care s’a început pertractarea unei ces-
după demisionare, partida marilor proprie
Maşina merge înainte. Demonstraţia Jui Badeni înse a tari, văcjând oâ şi aşa nu va fi în stare tiunî, trebue să se folosâscă pănă ia fine,
reuşit şi ast-fel s’au reîntors lucru atât în oe privesoe redactarea actelor pri
de-a împedeoa ordinaţiunea privitâre la
rile ârăş! la punctul, unde au stat vitâre la aoea oestiune, cât şi la motivarea
Incătrău te întorc! acj! în Eu limba cehtcâ, a hotărît să nu mai faoă gu
pe timpul guvernărei contelui Taaffe judeoătorâscă şi la pertractarea finală. In
ropa nu dai aprope nicăirî de si- vernului oposiţiâ din oausa acestei ordina-
cu puţină deosebire. Şi contele Ba ce privesoe însă comunicaţiunea ou autori
tuaţiunî clare şi sigure, ci pretutin ţiunl şi să-i sprijinesoă.
deni va guverna cu o majoritate, tăţile centrale şi înafarâ de Boemia, aoâsta
deni întâmpini aprope aceleaşi în Prin asta situaţiunea s’a sohimbat.
ce şi-o va înciripa din cas în cas şi este a se face tot oa şi mai înainte.
curcături şi aceeaşi nesiguranţă. Este, Cehii tineri au întâmpinat şi ei cu buouriă
astfel, făcând câte-o concesiune în Anunţurile oficiâse, menite pentru
am putâ cjice, un stadiu bolnăvi hotărîrea marilor proprietari şi, oouform
drâpta şi în stângă, maşina statului aducerea la ounoscinţă a publioului peste
cios de erisă latentă permanentă, înţelegerei de mai înainte, vor sprijini şi
va merge înainte şi, ce-i mai im tot, sunt a se face în amândouă limbile;
prin care trec acjî aprdpe tote sta mai departe cabinetul Badeni. Prin asta
portant, pactul dualist se va reînoi aoele anunţuri însă, oare sunt menite nu
tele europene. oausa crisei a încetat şi monarohul a în
şi monarchia va pute se facă faţă mai pentru anumite oerourl şi comune,
De sigur, că monarchia nâstră sărcinat din nou pe Badeni şi guvernul
şi în viitor obligămintelor sale in sunt a se faoe în limba respectivului cero
nu este cea din urmă, care sufere său. cu conducerea afacerilor.
ternaţionale, graţiă şi răbdărei con ori oomune.
de acesta bdlă a timpului, mai ales
tribuabililor tot mai mult împo Astfel majoritatea, pe care se va basa La procese criminale, actul de aousa-
după ce prin posiţiunea ei în cen
văraţi. în viitor cabinetul austriao, va fi consti ţiune, propunerile, sentinţa, pertraotarea
trul Europei, ea trebue se supârte
Este însă cu tote acestea în re tuită din partida marilor proprietari ger finală, vorbirile apărătorului şi proourorului
tote consecenţele împrejurărilor şi
solvarea crisei ministeriale din Aus mani liberali, din partida Cehilor tineri şi sunt a se face în limba aousatului. Tot ase
a constelaţiei politice, schimbate în
tria un moment de mare însemnă din partida Polonilor. Probabil, că şi frac menea şi la procesele oivile. Introduoerea
era nouă a militarismului. Ca o îm
tate, şi acesta privesce învoela gu ţiunea conservatorilor şi olericaliior mode în registre şi oărţl publice, oa de esemplu
părăţia compusă din atâtea popâre,
vernului cu Cehii tineri şi consecen raţi vor sprijini cabinetul. Majoritatea gu cărţile funduare eto. este a se faoe în limba
guvernată mai ales dela începutul
ţele, ce le pote avă pentru viitârea vernului austriao va avâ aşa-dâră în parte cerută de aoela, al căruia nume se intro
veacului nostru cu prea puţină di- şi caracter liberal şi şi clerical. Pănă oând duce.
băciă şi fără noroc, e lucru firesc, desvoltare a lucrurilor înăuntrul Aus
triei, precum şi pentrn raporturile va dura aoâstă majoritate, astăcjl nu se Ce privesce corespondenţa oficiilor
că Austro-Ungaria de ac|î tâte le
acesteia cu Ungaria. pote soi. Părerea generală însă este, oă ea publice între sine, precum şi a oficiilor poş
pot,e oferi, numai mulţămirea şi sta
Noul succes dobândit în cestiu- va fi de scurtă durată şi că isbuonirea tale etc. cu organele dala 09ntru, rămâne
bilirea înăuntru nu.
nea limbei de cătră Boem! în urma unei nouă orise va trebui să urmeze peste în vigâre usul de pănă aoum. Corespon
Sub presiunea cerinţelor mo
ordonanţei privitâre la limba oficială, puţin timp. denţa oficiilor publioe însă cu organele au
mentului înse, şi mai ales sub pre
pbte să fiă numai o parte din pre- Astăcjl dintre 425 membri ai parla tonome este a se face în limba protoco
siunea constelaţiei dinafară, merge
tensiunile Cehilor, dâr ea este de mentului austriac, majoritatea guvernamenlară a acestor din urmă. Limba serviciului
înainte maşina duaiistică cum p6te,
ajuns spre a ne arăta direcţia sănă- tală întrunesoe vre-o 235—250 membri po militar şi geudarmereso rămâne ca şi
de-o parte strîngendu-se şuruburile
tosă, ce s’a dat resolvărei grelei pro loni, cehi tineri, slavi de mâcjă-c}i, italieni, înainte.
ei pănă la estrem, de altă parte pu-
bleme a egalei îndreptăţiri în Aus mari proprietari fideli constituţiei, mari Aceste ordinaţiunl vor intra în vigâre
nendu-i-se mereu câte-o piedecă. Cât
tria ; este de-ajuns, ca stăpânii din proprietari feudali şi o parte din liberalii de-odată ou publicarea lor.
va mai merge aşa, Dumnetţeu mai
partea ungară a monarchiei să vadă germani. Faţă ou majoritatea acestora stă
scie, dâr de-ocamdată merge şi tre
în acestă direcţiă o seribsă admo- minoritatea oompusă din vre-o 190 mem
bue se mergă chiar cu periculul, ca CRONICA POLITICA.
niare pentru viitor, căci odată to bri, în majoritate germani, hotărîţl a lupta
odată se se oprâscă cu totul în loc
tuşi se va întâmpla, ceea ce este pănă la ouţit ooutra cabinetului. Cele mai — 27 Martie.
şi se nu mai potă fi mânată înainte
prevăzut în legea firei, şi când forţa turbate elemente sunt representate în acestă Pentru aefi, MerourI, este convocată
nici într’un chip.
motrice, care (ţine în mişcare ma minoritate, aşa că scandale peste soandale, în Budapesta o conferenţă a episcopilor ca
Cumcă trebue se mergă, o do- şina, va înceta, seu acesta se va au să se provâce din partea lor. tolici. Conferenţa va fi presidată de prima
vedesce şi grabnica resolvare a cri-
strica, va isbucni şi crisa latentă din tele Vaszary. In ea se va disouta asupra
sei austriace. Pentru susţinerea aşa
Ungaria. cestiunei congruei şi a autonomiei catolice.
(fisei posiţii de putere mare a mo- Egala îndreptăţire a limbei cehice. Tot cu acâstă ocasiune se va hotărî şi tim
narchiei şi a obJigamentelor sale în pul, oând are să fiă convooat congresul
legătura triplei alianţe, e de lipsă, Resolvarea crisei în Austria. F6ia ofioială din Viena publioă cu
regnicolar catolic. Arohiereii biserioei ro
ca mecanismul interior se funcţio Crisa de oabinet din Austria este de data de erl, 6 Aprilie, două ordiuaţiunl
mâne unite, cum se vede, încă vor lua parte
neze mai departe, se se înoâscă pac ocamdată resolvată. După o consultaţia de ale miniştrilor austriac! de interne, de jus la aoâstă conferenţă. Esoelenţa Sa Metro-
tul dualist şi se se facă tbte cele aprope două ore, ce s’a ţinut în 4 Aprilie tiţia, de finanţe, de comerciu şi de agri- politul Mihalyi a plecat la Budapesta încă
ce se cer, pentru ca nici cea mai şi ia care au luat parte toţî miniştri sub oultură. Ordinaţiunile portă data de 4
Joia trecută.
mică sguduire înăuntru se nu con presidiul împăratului, acesta a hotărît sâ Aprilie şi se refer la deoretarea limbei ce *
turbe echilibrul monarchiei în con nu prim (iscă dimisia cabinetului Badeni, îm hice ca limbă oficială, în acelaşi rang ou Precum se vede, în viitârea maioritate
certul european. Creditele pentru ar păratul a însărcinat deci pe Badeni cu con limba germană. a parlamentului austriac vor îutra şi Ho-
