Page 102 - 1897-03

Pagina 2 G-AZETA TRANSILVANIEI Nr. 69.—1897.

mânii din Bucovina. Aoâsta se p6fce conohide Deolaraţiunile d-lui Hanotaux în pri­ cred a soi chiar şi aceea, că îu locul lai
Ciuc-Sereda-Cbimeş, care va crea o
din următârele: Alaltăerl s’a întrunit în legătură cu România şi se p6te privi vinţa aooeptârei autonomiei de cătră Cre- are să vină la Braşov fişpanul actual dela
Viena o oonferenţă a representanţilor tutu­ ca sigură şi viitdrea legătură cu Re- tanl provâoâ protestările indignate ale Zia­ Odorheiu, Haller Jânos.
ror partidelor din oameră. Acâsta oonfe­ gbinul-săsesc. relor.
renţă s’a ţinut sub preşedinţa deputatului Eată acesta a fost refrenul în Un meeting mare s’a organisat pen­ Arătare criminală în contra unui fiş-
u
cav. de Proskovetz în presenţa ministrului- vorbirile ministrului unguresc de co­ tru Marţi, Z' de sărbare naţională, spre pan. Fâia ungurâsoă „Szentesi Lap pri-
preşodinte Badeni, şi a discutat Gestiunea merciu: T6te pentru Secui! a protesta în contra puterilor şi pentru a mesoe soirea, că un notar a făcut la tribu­
alegerei biroului camerei. După o desbatere Ba la supeul dat în St.-Geor- încuraja guvernul greceso în linia sa de nalul din Seghedin arătare oriminală pentru
u
mai lungă, preşedintele a pus la vot urmă- giu, la reîntoreere, ministrul i-a nu­ purtare. „falsificare de acte contra fişpanului Vadnay
t6rea listă: Preşedinte: Kathreim, I vice­ mit pe Secui chiar „fortâreţa de ape- * Audor. — Departe am ajuns, dâoă şi din
preşedinte : un Ceh. Pentru lista acesta au rare a Maghiarimei . Din Londra s’anunţă dela 4 Aprilie: partea unor fişpanî, 6menî de încredere ai
11
votat deputaţii: Bulat, Palffy, Dipauli, En- Şi pe când se dă atâta îngrijire D-l Curzon a pronunţat un discurs la Suth- guvernului, se comit astfel de crime or­
gel, Iavorsky, Falkenhahn şi Lupul. — Secuimei şi intereselor ei, pe atunci port Zioend, oă norii unui resbel s’au mă­ dinare !
Precum soim deputaţii români din Buco­ ţinuturile locuite de Români sunt cu rit pe orisont, der puterile speră încă, se Esundarea Mureşului. Din Lipova se
vina s’au constituit într’un olub naţional totul năpăstuite, părăginite, ba chiar înlăture desastrul. scrie, oă Murăşul este în părţile acelea în
român, şi au ales ca preşedinte pe depu­ urgisite. Şi in caşul cel mai bun Nu se pdte permite Greciei de a lua o oontinuă cresoere şi a început să esundeze,
tatul Lupul. Acesta i-a representat dâr la sunt date pe mâna celor ce le es- parte a teritoriului otoman fără consimţămân­ aooperind mari teritorii de pământ sămănat
eonferenţa amintită şi a mers cu partidele ploatâză fără milă în interesul par­ tul puterilor. Mai întâiu trebue să se creeze o cu grâna. Gomunele de pe ţermul Murăşu-
cari vor să formeze viitârea majoritate: tidei dela putere. nouă autoritate guvernamentală şi se se paci­ lui, în urma crescorei continue a ape , sunt
:
Cehii tineri, Polonii, proprietarii mari libe­ Şi n’are se se mire nimeni că-i fice Creta. Noul guvernator va fi creştin şi ameninţate de mare porioul.
rali, Slavii de Sud est. aşa, căci doră acjî e lumea Jidovi­ numit de puterile mad. Grecia nu ar putea Prinţul moştenitor român la Berlin.
1
# lor — şi a Secuilor;... numai cât comite o crimă mai mare, decât atacând
Raportând despre călătoria principelui moş­
13
„Fremdenblatt*, vorbind despre ordi- urma va dovedi, că Secuii, cj© ? cu pe Turcia. tenitor al României, oare a representat pe
naţiunile privitore la decretarea egalei în­ puţin se vor alege! Este de datoria Engliterei de a rămână Regele Carol la serbările centenarului lui
oă
dreptăţiri a limbai celtice, Z* » precum in concertul european, care formeză cel mai "W’ilhelm I, „Monit. of.“ scrie între altele ;
06
ordinaţiunile din 1880 n’au putut mulţămi (jrecia, Creta şi puterile. mare progres al dreptului public şi al moralei La Berlin, unde ajunse Sâmbătă, 8 (20)
nici pe Cehi, nici pe Germani, tocmai aşa acestui secol. Martie, Alteţa Sa Regali, fu întâmpinat
nu-i vor mulţămi nici cela de acum. In Privitor la atitudinea Rusiei faţă c’un * la gară de A. S. R. Prinoipele Frideric-
sensul acestor ordinaţiunl, în ţinuturile cu­ eventual resboiu greco-turcesc, este de re­ Un corespondent al'Ziarului „Epoca“ Henrio de Prusia; de A. S. Principele Wil-
rat cehice, limba germană va trebui să fiă marcat oeea ce scrie diarul oficios din Pe- a avut o oonvorbire ou consulul Greciei helm, fratele Alteţei Sale Regale; de ge­
ou totul eschisă din ofioiiie publica, âr fcersburg. din Galaţi, d-l Chimbritis. Acesta îi comu­ neralul de Oidtmann, ataşat pe lângă per-
acâsta are să i supere mult pe Germani. „iJournal de St. Fetersburg“ blamâză nică, că numărul personelor, cari au ple­ sâna Alteţei Sale Regale; de generalul de
Dâr nici Ceh'i nu vor prea fi mulţămjţi, ou energie atitudinea agresivă şi provocâ- cat din România în Grecia se urcă pănă Natzmer, comandantul Berlinului; de d.
deorece limba oehică nu se deoretâză ca t6re ca-o păstrâză Grecia cu o înoăpăţinare aZî la vre-o 700, din cari oea mai. mare Esbeck-Platen, măestru de ceremonie; de
limbă de guvernament internă, oi se lasă regretabilă, silind ast-fel pe puteri la bloca­ parte reserviştl. Ei se presentă de bonă personalul legaţiunei române; preoum şi da
la libera voiă a puterei eseoutive, ca în rea golfului Egine. Lăsând trupele sale în voie la consulat şi par voioşi. mulţi alţi ofioei-I din garnisonă şi de toţi
caşuri de acele, unde nu se tractâză de Creta, guvernul grec impune populaţiei tote Consulul spuse apoi, oă soluţia ceş­ oficerii români aflaţi pentru studiu în Ber­
afacerile unor partide private, să foiosescă inconvenientele blocărei şi împiedecă pe ti unei oretane nu pofce fi alta, decât auee- lin. La descinderea din vagon, Alteţa Sa
esolusiv limba germană, că prin aoâstă or- admirall de a restabili o stare de luorurî sarea Cretei la Grecia seu o situnţiune Regală se îmbrăţişa cu multă oăldură
dinaţiune limba germană va da îndărăt. paclnică şi de a cunosce adevăratele aspi- analogă ou aoeea a Bosniei şi Herţegovi- ou A. S. R. Principele Friderio-Hocrio de
Acâsta încă de pe acum se observă între raţiunî aie locuitorilor din insula Creta. nei. Autonomia e inadmisibilă. Insula Creta Prusia eu A. S. Prinoipele Wilhem şi,
Cehi, oari au început a nu c-e prea interesa Actele colonelului Vassos sunt destul se compune din 250,000 creştini şi 60,000 după ce a bine-voit a se întreţine oâtva
de-a mai învăţa nemţesoe. de cunoscute; el a mers pănă să declare Turci. O administraţiă locală autonomă nu timp cu personele presinte, pleca la palat,
resbel tuturor puterilor. Jpiarul nu admite
va avă deci autoritatea morală, nici pute­ unde stătu ca ospe al MM. LL. împăratu­
ca Grecia se potâ comite nebunia de a declara
rea ca să pună capăt duşmăniilor dintre lui şi împărătesei Germaniei pe tot timpul
T6te pentru Secui! resbel Turciei. Der decă ar face-o, Grecia
Creştini şi Turci. Conversaţia s’a continuat serbărilor, cari au durat trei Z'le. In tot
ar fi fără îndoială agresorea şi ar fi res-
Voim se urmărim pe raporto­ apoi astfel: acest timp Alteţa Sa Regală a fost obiec­
puiujetore de declaraţia do resbel arun­
rul lui „Pester Lloyd“ şi se vedem — Ce credeţi despre numirea prinţu­ tul unei deosebite atenţiuni din partea Ma­
cata îu faţa Europei, care îşi dă tote si­
ce scrie despre deschiderea căilor lui Nioelae ca guvernator al Cretei, soire iestăţilor Lor. După terminarea serbărilor,
linţele pentru menţinerea păcii.
ferate secuescl, ce s’a făcut în mod venită erî din Yiena? Alteţa Sa Regală merse pentru câteva Zile
Ar fi timp pentru guvernul elen de
solemnei Duminecă, de cătră minis­ — Nu cred, oă se va adeveri. Un la Postdam, fiind învitat de AA. LL. Prin­
a renunţa la iîueiile sale, oare n’ar putea
trul de com6rciu Daniel. prinţ grec să se pună sub suzeranitatea M. cipii Wilhelm şi Carol, fraţii Alteţei Sale
fi urmate decât de decepţiunî durerâse.
In tote staţiile ministrul a fost S. Sultanului, e greu. Prin pressă am vă- Regale, de unde apoi pleca direct în ţâră.
Dâoă Grecia preoipitâ resbelul ea n’ar putea
salutat şi bineventat. La Sepsi-St.- Zut si eu despre o asemenea eventualitate,
se se baseze pe sprijinul nici unei puteri, Un Ungnr în audienţă Ia Regele Carol.
Georgiu ministrul Daniel respuncjend
ori oare ar fi result&tul luptei provocată de der se vorbia despre prinţul George. Din Buouresol li-se telegrafâză foilor un-
fişpanului şi primarului cpse, că „este
Grecia, nicl-odată puterile mari nu vor ad­ — O întrebare încă şi asta cam in­ guresol cu data de erî, 6 Aprilie n., oă
bine cuuoscută importanţa acestui
mite, ca agresorul să tragă nici cel mai mic discretă: cu toţii seim, că starea financiară contele Telelei Sândor a fost primit în au­
ţinut din punct de vedere naţional
profit. a Greciei nu este înfloritore: de unde dienţă la Regele Oarol şi a fost învitat
şi de aceea el totdeuna va promova
din răsputeri desvoltarea Secuilor. Acâsta Concertul unanim al puterilor rămâne banii ou cari face faţă enormelor oheltuelî tot-odatâ şi la prânZul de ourte. La prânZ
nestrămutat şi oferă garanţia oea mai si­ de aZî? mai erau: Regele, Regina, părechia moşte-
nu este un interes local, ci un in­
gură pentru triumful final al principiilor — Greoii de pretutindeni, îmi răs­ nibâre da tron, archiducesa de Hessen şi
teres al naţiunei maghiare, căci întă-
de ordine, de drept şi de echitate şi cel punse zîmbind consulul, au declarat, că-şl generalii Vladeson şi Robescu.
rindu-se Secuii se întăresce şi na­
mai bun gagiu pentru menţinem» păcii pun averile la disposifia statului grecesc.
ţiunea. Calea ferată e de mare în­ Noul episcop de Roman. Marele co­
generale. Banii de adl nu au alt isvor. Grecii îşi
semnătate pentru Secuime, der el legiu electoral întrunit Luni după amâZl
(ministrul) va nisui se fiă satisfăcute dau şi ultimul ban pentru nevoile patriei. sub preşedinţa Metropolitului-Primat a ales
Din Canea se telegrafâză cu data de In Atena, cele mai mari şi mai frumâse
şi alte interese îndreptăţite ale Se­ cu 142 voturi episcop al eparohiei Roma­
4 Aprilie:
cuilor. clădiri publice sunt construite de Grecii nului pe P. S. S. loanichie Floru Bacauanu.
Pentru liniştea oraşului este urgent
Se’nţelege că aceste asigurări din afară de regat. Aşa este şoola militară, De faţă au fost 14 membri ai Sr. Sinod,
de & se proceda la desarmarea başibuzucilor, eatrnl, Academia eto. eto.
şi îmbrăţişări au produs mare în­ 91 Senatori şi 127 deputaţi. După procla­
şi de a împedeea pe guvernul tureeso să
sufleţire între Secui. La staţiunile marea noului ales, aoesta a mulţumit şi şe­
împartă arme între Turcii refugiaţi în
următore: Bodoc, Malnaş, Bicsad şi dinţa marelui Colegiu s’a înohis.
oraşe. B e i U S L E O I L E L
Tuşnad s’a accentuat din partea 5
Desarmarea başibuzuoilor a început Teatru german. Opereta „Der Hofnarr
K
vorbitorilor, că acesta cale ferată — 26 Martie.
scjî dimineţă. Omenii din satul Kelieni au de Willmann şi Bauer, musioă de Hiiller,
va da un nou avent băilor din Se­ Mandat de deputat vacant. Deputatul
refusat de a preda urmele şi au reclamat oe s’a dat erî sâră, e o operetă fârte fru­
cuime, şi va duce cultura în comi­ Cari Schnell, fiind numit notar publio reg.
un ordin al guvernatorului. muşică. Cu tâte oă musioa ei ne amintesoe
tatul Ciucului. în Braşov, a renunţat la mpmdatul de de­
Colonelul austro-ungar Guzek, care ici colo melodii cunoscute totuşi e viu şi
Jn Ciuc-Sereda, unde trenul, putat al Braşovului. Acâsta s’a anunţat în
conduce operaţiunile, a ordonat, chiar în bine erangiată, conţine multe motive de
care a plecat la 8 din Braşov, şedinţa de erî a camerei din partea preşe­
presenţa lui Edhem-paşa începerea perohi- vals şi arii drăgălaşe cu deosebire în actul
a ajuns la 1 6ra d. a., minis­ dintelui.
siţiunilor. Edhem-paşa a decis să oâră in­ al doilea. Ceea ce-i ajută însă operetei mult
trul Daniel a vorbit de „fidelitatea Alegeri pentru representanţa comunală.
tervenţia oonsulului austro-ungar. şi odată e sujetul ei interesant istoric, oe de obioeifi
Secuilor“ şi de eroii lor şi a repe­ Alegerile pentru întregirea membrilor re-
aoesta sosit, cordonul trupelor s’au strîns nu-1 prea găsesc! la operete. Costumele au
tat, că guvernul va fi îngrijat de presentanţei comunale a oraşului Braşov se
in jurul başibuzuoilor, care au început să fost frumâse, şi opereta destul de bine stu­
binele Secuilor şi va sprijini tot­ vor face Marţi în 13 Aprilie.
predea puscile lor in mod liniştit. diată. Corul a fost şi acuma cam slăbuţ
deuna nisuinţele lor, dovadă cons­
Edhem-paşa a fost fâout răspunzător Deputaţi mireni pentru sinodul epar- şi n’a întrat la timp mai cu sâmă când se­
truirea căilor ferate secuescl.
de operaţiunea desarmării. Mâne se vor chial al Caransebeşului ni-se scrie, că au conda pe solişti. Soli însă au fost mai toţi
La banchetul dat în Ciuc-Se­ restitui 500 de pusei. forte bravi. D-ra Eibenschutz a fost la
reda, ministrul de comerciu a accen­ fost aleşi în cercul electoral al YJ, Busiaş
Mai mulţi oficerî turci sosiţi din Con- d-nii Georgiu loanoviciu, proprietar mare în înălţime ca tot-dâuna, bine au cântat şi
tuat, că nu s’a aşteptat la atâta în­
stantiuopol au debarcat pentru a lua co­ Duleu şi loan Mar cu, învăţător şi asesor d-ra Makesch apoi d-nii Foglar, Munioh şi
sufleţire din partea Secuilor. Dieta,
manda batalionului turoeso, venind din consistorial în Bocşa-montană. Roohel.
(fise el, a adus cu drag jertfele pen­ Candia. In opera „Heimchen am Herde - ce se
v
tru construirea acestor căi ferate. £ Fişpanî demisionaţi. Fişpanul oomita-
va da desâră vor fi conoentrate tote pute­
Comitatul Ciucului va pute de aici Din Atena se telegrafeză cu data de tului Saboloiu, Kăllay Andras, şi-a dat di- rile musioale ale sooietăţii.
încolo se întrecă pe concurenţii sei, 4 Aprilie: misia. Foile din Budapesta spun, că şi fiş­
cu atât mai vertos, cu cât încă în Soiri precise lipsesc, totuşi blooarea panul Maurer al comitatului Braşov are
anul acesta va fi construită linia se consideră ca iminşntă. să-şi dea şi încă în scurt timp dimisia;