Page 103 - 1897-03

Nr. 69,-1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 6

Scirî merunte din România. Pe cjiua de biserici nu are alt scop şi menire, deoât introducere a aotului alegerii, a lăsat să se Attems, 18 bile a fost albe. Prim
erî. Mărfi, comitetul naţional studenţesc a oa să fiă altar al maghiarisării. Va se cfi°â cetescă catalogul celor îndreptăţiţi să vice-preşedinte a fost ales cu 251
oonvooat o mare întrunire publică în sala şi aici se manifestă tendenţa, ca drepturile alâgă. Dâr fiindcă asta nu s’a făcut din
Daoia (Buourescî) spre a se disouta asupra voturi David Abrahamovitz (Polon);
situaţiei nenorocite, în oare se află scolele şi autonomia bisericilor să se ştirbâscă în lista aprobată de autorităţile superiore, al doilea vice-preşedinte cu 233 vo­
române din Maoedonia. favorul maghiarisării acestui stat poliglot. debreoe, după cum a spus’o notarul sub­ turi: Kramar (Ceh tîner). Cei 12 no­
— A4î, Miercuri, Aoademia română Acâstă tendenţă o combate vorbito­ stitut, asta nici nu există, oi s’a cetit nu­ tari au fost aleşi din tote partidele.
va ţine şedinţă publică. Se vor faoe urmă- rul, şi ca Român, şi ca patriot, căci este mele alegătorilor numai de pe o hârtie mur­
târele comunicări: d-1 I. Kalindaru: „Au­ lipsă, ca poporele diu ţâră să fiă mulţă- dară lipsită de orl-ce criteriu al autentici­ Constantinopoi, 6 Aprilie. Amba­
gust şi literaţii ; d-1 G. R. Stefânesou: mit9, er întemeiarea unei episcopii gr. cat. tăţii, şi între cei cetiţi de fapt figurau şi sadorii puterilor au predat aici la
44
44
„Geologia şi legenda . Atena o notă verbală, declarând, că
unguresol este o adevărată lovitură pe faţă neîndreptăţiţi. — George Yraoiu, locuitor
— Duminecă funcţionarii comerciali a poporelor nemaghiare din ţâră. în Valea Epii şi-a ridicat ouvâatul, să arate cel ce va ataca va purta t6tă răs­
au avut o întrunire mare la Orfeu (Buou- Acei 150,000 de omeni, peutru cari greşeala. punderea pentru conturbarea păcii.
resoî), care a hotărît continuarea luptei ou Pănă acum Grecia n’a declarat res-
scop de-a se obţinea repausul pentru in­ se intenţionâză noua episcopie, nu ’s Un­ „Dâr d-1 fisolgăbirău, în loc să cer­
triga cfi de Duminecă şi sărbători. Au vor­ guri, ci oel mult maghiarisaţi; şi asta pe ceteze, dâcă are drept omul sâu ba, în mod boiul.
bit d-nii: Nădejde, Miile, V. Rozetti, V. la graniţele dintre diferitele naţionalităţi; dur şi radiat i-a strigat st tacă, căci nu are
Cogălniceanu eto. dâr deoă chiar ar fi şi câţi-va un­ drept să vorbesoă referitor la acest lucru. NECROLOG. Georgin Şaudor, pro­
— Duminecă la aroâijl a isbucnit la guri genuini între dânşii, cum majorita­ „Numitul însă a îndrăsnit se observe, prietar în Mureş-Cuieşdiu, membru funda­
drogheria d-lui G. P. Peteu din strada Pân- tea Ungurilor pote să asculta în bise- tor al Asoeiaţiunei transilvane, numai este
zarl (Buouresol) un foo puternic, care a rioă „dominus vohiscum , tocmai aşa pot să de altcum ou tot respectul, că dor totuşi
a
mistuit totă marfa, oe se afla în pivniţă. o să aibă ouvânt, fiind dînsul într’ adevăr între oei vii. După un morb repentin şi
44
Numai târcjiu săra s’a putut potoli foonl, asoulte şi „Domne miluesce-ne şi „gospoăi alegător, oa un contribuent de frunte din greu a răposat în 25 Martie, (6 Aprilie) o.
a
dâr peste nâpte a isbucnit din nou. Pagu­ pomilui . Maghiurisarea este o bolă sooială, satul său. Acâstă observare justă şi nevi­ la 4 6re a. m. în ştate de 34 anY, al 6-lea
bele sunt de vre-o 40,000 lei. Marfa era de oare ar trebui să ne curăţim, căci dâcă an al fericitei oăsătorii. Ou inima frântă
asigurată. Pooul s’a iscat din negligenţa privim la răsărit, la Rusia, ne vom con­ novată de tot, într’atâta a înfuriat pe d-1 de durere adaoe aoâsta la ounosoinţă jal­
unor copii din prăvăliă, oarl jucându-se în vinge, că interesele ţării şi interesele euro­ fisolgăbirău, încât mai întâiu a vrut st iee
pivniţă au răsturnat luminarea peste nisoe dela alt om dâta, oa să lovâscă pe George nica fe.miliă: Măriora Şandor n. Grozav,
berzină ea-o scoseseră. Băieţii, cari au fost pene oer conlucrarea nostrâ a tuturora. Vraoiu. Nesuccecjendu-i asta, ca nu oum-va oa sotiă; Hortensia Veturia, oa fiioă; Ma-
puţin arşi fură transportaţi la spital. Maghiarisarea este oova inmorul, nu e niol furia pănă şi-ar câştiga bâtă de aiurea, să ria Şagău, Rafila Monda, ca surori; Ga-
lucru patriotic, pentru-că noi nu suntem laction Şagău, protopresbiter; Dr. Andr.
’i-se domolâscă, i-a dat puternic cu pum­
Comassareci hotarului Braşov. duşmani ai statului, ea să trebuâsoă să fim nal în cap înaintea unei adunări diu §6se Monda, medio; Vasiiiu Grozav; Livia No-
Introduoerea proprietarilor de pământ în contopiţi în căldarea maghiarisării. — Ma­ sate! votny, cumnată şi cumnaţi.
nouăle lor moşii, ce le-au căpătat ou oca- joritatea însă primesoe propunerea comi- „Onorată Congregaţiune! Manifestarea — Din Viena ni-se anunţă îuoetarea
0 siunii permanente.
siunea oomassării se va continua în cjil®! întru acest chip a unei anumite culturi, din vieţă a D-rului loau Anca, medic pri­
următore: Acum revin asupra punctului 48 al oare vrea eă se desvâlte aici în Europa mar al sanatorului din Puvkersdorf. Ră­
Vineri în 9 1. c. la 7 6re diminâţa ordinei de cji, privitor la apelaţiunea fă­ independent şi scutită de orî-ce influenţe apu­ posatul a fost fiiul bătrânului preot Anca
introducerea moşierilor diu Baclfalău. După cută contra alegerei de notar în Poiana. sene şi încă din partea unei expositurî, care din Timişora.
amâcjl la 1 6ră cei diu Dârste şi Nc-u. Oomisiunea permanentă venise cu pro­ se indentifică pe sine ou statul, care măr- — Din Brăila ni-se anunţă mortea
kâmbătă în 10 1. o. la 7 6re va fi punerea să se întărâsoă alegerea. Membrul turisesoe de a sa acâstă cultură şi vrea să comerciantului Ion T. Peteu, întâmplată
introducerea moşierilor în parcelele de lângă Vasilie Dămian oere, că înainte de a se re- şi o răspândâsoă : numai în urma răbdării la 24 Martie v. c. Răposatul a ajuns etatea
casarma honvedilor, în cale din dosul fa- solva oestiunea, să se dea cetire apelaţiu- nesfârşite a unui popor paoluio pănă la de 75 ani; el a fost frate ou milionarul
brioelor de petroleu şi a parcelelor Nr. nei, ca să se scie despre ce e vorba, şi laşitate, care chiar pentru asta îşi merită Peteu, care a răposat anul trecut. înmor­
t>712—6738, 8828-8833, 7458-7466,8793 din ce motive s’a făcut apelaţiunea. sortea, — a rămas fără răplată repentină. mântarea s’a săvârşit erî, Marţi.
-8805, 8782 -8788, 7468-7499. După Se admite acesta cerere şi se cetesce Răspunsul vreduio al unor cetăţeni Fiă-le ţărîna uşoră!
emetjl înoepând dela ora 1 dala parcela apelaţiunea, făcută unguresce, pe oare ţin într’adevăr liberi şi oonsoii de demnitatea
Nr. 7403-7455, 6748-6778 şi parcelele să o las să urmeze în traducere. lor de omeni la o faptă ca şi acâsta numai
Nr. 6792 şi 6793. lynchuirea era! D I V E R S E
Icona administraţinnei unguresc! din
Ardeal. „Bage de sâmă deci cei ohiemaţî, ca Care e mana din biblia? Mana oare a
14
„Neues Wiener Journal publică ur- într’adevăr cultura europână să nu pâtă
Etă textul apelaţiunei, de oare am scăpat pe fiii lui Israil de-a muri de f6me
mătârea notiţă despre noul deputat al Ro­ străbate în loourile aoestea, căol atunci nu
vorbit. în deşert, era privită oa sucul unui arbust,
mânilor din Bucovina Dr. Popovicl: vor mai fi posibile astfel de lucruri vred­
„Onorată Congregaţiune ! In contra ale- care iese din plantă prin înrîurirea unui
D.r, George Popovioî este seobovîto- gerei de notar, săvârşită în Poiana în 28 nica de o cocstituţiune, despre care se părăsit. Acest arbust este o speoiă de ta-
rul unei familii boerescî din Moldova, care afirmă, oă are trecut milenar şi că ar putâ
însă de multă vreme s’a contopit în bur­ Deoemvre 1896, în urma escrierei de con­ servi chiar şi Angliei de model! mariso (nu este a se confunda ou planta
ghezime. curs nr. 3141/1896 al fisolgăbirăului din D-1 fisolgăbirău apoi a sistat proce­ tamarind) care cresoe în Arabia şi pe pe­
Tatăl său este profesorul titular de Gioagiu, am înaintat recurs la d-1 fisolgă- ninsula Sinai şi e cunoscută în botanică
dreptul bisericesc oriental la universitatea birău Oarol Beke, pe care l’am expedat în dura, şi deşi Aron PopB, locuitor în Por- sub numele de Tamarix mannifeta. Pe acâstă
din Cernăuţi, d-1 Eusebiu Popovioî. Dela 10 Ianuar 1897 la adresa preturei prin advo­ onrea, în numele alegătorilor adunaţi a plsntă, oe oresce oa arbust, vieţueso nisoe
1884 încoce, d-1 Dr. Popovioî se ocupă catul nostru numit pe rubrul acestei ape- cerut să ţină alegerea, a amânat’o şi a insecte, numite ooşenile, aceste înţâpă mlă-
mult cu literatura, mai ales ou cea ro- fixat nou termin de alegere pe 28 Deoem­
mânescă. laţiunî, cerând trimiterea în centru a hăr- vre 1896. diţele tinere ale plantei, făcând să curgă
tielor respective. Motivele apelaţiunei nos- suoul lor. Picăturile acestui suc pănă ce
El este un colaborator activ al „Con­
14
vorbirilor literare din Bucuresel, în care tre numai ou acâstă ooasiune le desfăşu­ „Din cele expuse se vede, oă amâ­ cad jos, în aer se prefac în grăunţe şi
a publicat pănă acum studii istorice, ju­ răm, dorind să împedeoăm întregiri şi co­ narea n’a avut causă legală]şi basată, dâcă astfel cad pe pământ sub forma acesta.
ridice şi oritioe. In presant d-î Dr. Popo- recturi ulteriâre, preoum şi depărtarea şi nu vom admite ou causa starea psiohioă Aceste grăunţe încă şi astădî se mânoă de
vicî se ooupă cu alcătuirea unui studiu nimicirea dovezilor îngreunătâre; deci ne turburată a d-lui fisolgăbirău. Prin urmare Arabi ca o delicatesă, Călugării, oarl !o-
asupra vechiului drept civil austriao, diu amânarea în sine încă este gravamen, con­
care o mare parte este gata de tipar. El rugăm să se ordone aşternerea actelor fără siderând, că prin asta s’au fâout fără oeusă cuesc în peninsula Sinai fac mare oomer-
-aste întemeiătorul rouniunei "române ţărâ- amânare. oiu ou acâstă marfă, căci peregrinii şi că­
nescl „Cabinetul de lectură . „Onorată Congregaţiune! E vorba de şi trebuinţă nouă spese comunelor interesate. lătorii o oumperă din pietate sâu curiosi-
14
Dr. Popovioî este partisanul grupului faptele unui individ în oficiu public, a (Va urma.) tate 3ub numele de mana cea din bibliă.
de Români tineri (jungromâniseh), Acâsta căruia prooedură ou ocasiunea unui oas După părerile mai nouă însă espuse mai
însă, după cum suntem asiguraţi, nu în- întâiu în „Istoria naturală a plantelor de
44
semneză că el este auti-liberal. Ia ce pri- oonoreb, d-1 vioe-şpan în faţa acestei con- ULTIME SOIRI
vesoe politica economioă, el jjînolină spre gregaţiuDÎ a desavuat’o, şi şi-a exprimat Kerner şi Oîiver mana acâsta nu e cea din
programul social-politio. In tot caşul, ati­ regretele, că aceia, pe oarl i-a ajuns vigo- Budapesta, 6 Aprilie. In şedinţa testamentul veehiu, cea din testamentul
tudinea sa, în cadrul giupărei curat oon- rea uemilâsă a d-lui fisolgăbirău nu au fă­ de a4i a camerei, deputatul Iagics vechiu, oi se derivă dela o liohenă, liohena
servatăre a Românilor din Buoovina, are cut la timp recurs la dânsul, căci atunci a făcut o interpelare în Gestiunea con­ manei (Sphărothallia esoulenta), plantă care
)Să aibă un interes deosebit.
ooregea diu fundament disposiţiunile d-lui gresului gr. or. serbesc. Respun4end, oresoe mai ales prin pustietăţile şi deşer-
fisolgăbirău. ministrul-preşedinte Bânffy a decla­ fcurile Asiei mioî, Arabieişi Africei nordioe.
C o n g r e g a ţ i u n e a „Când apelăm deoî contra procedurei rat, că el se ocupă cu cestiunea acesta; Acâstă plantă târăitdre constă din părţi
'Comitatului Huneddra, ţinută in Deva la d-lui fisolgăbirău, — prooedură împestri­ nu e aplicat inse se dea Şerbilor o autonomia bulbâse, oarl zac pe pământ răsfirate. Un
de felid autonomiei bisericei gr. or. ro­
vânt mare le ia uşor ou sine şi le duoe în
30 Martie n. ţată cu o grămadă întrâgă de nelegiuiri şi mâne., căci greşela, ce s'a făcut acum aer. Astfel e cu putinţă că acâstă mană a
abusurl, şi o aducem la ounosoinţa cercu­
Deva, 31 Martie 1897, trei-cţecî de am, când s’a conces acesta fost adusă Israilitenilor de vânt, âr ei au
rilor oondueătore ale comitatului, sperăm,
(Urmare). autonomia, nu pâte servi ca motiv pen­ credut oă le-a venit din ceriu. Acum un
că d-1 vice-şpan, în urma declaraţiunilor
tru reînoirea ei. Engles, Teesdale, caută a aduce la va)6re
Dună ce s’a făcut votarea în oestiu- oitate mai sus, se va simţi moralicesce în­ K
mea ovotei, totă câta slugilor plecate a fost datorat să se străduescă din tote puterile, Viena, 6 Aprilie. Foia oficială in foia scientifică „Soienoe Gossip ârăşl
■dispensată dela şedinţă; ridioatu-s’au deci oa grava menile nâstre să fiă remediate, cu „Wiener Ztg.“ publică în nmnerul vechia părere, susţiind, că descrierea bi­
blică se potrivesoe mai bine pentru mana
■glotele, şi oum ai bate ’n pălml s’au resfi-, atât mai vârtos, căci nu e vorba numai de seu de a4î ordonanţele privitbre la de Tamarisc. Mai este încă o a treia spe­
rat care înoătrâu, rămâind abia 10—15 causa privată a unui număr hotărît de per- limba oficială din Boemia şi Mora-
■omeni, oarl să dirâgă sortea comitatului! sone, oi de un fapt, care pote să aibă ur­ via, precum şi autograful împără­ oiă de mană, numită mană de Persia.
Majoritatea acestora a luat ou părti­ mări păgubitore asupra sorţii unei, seu tesc, adresat contelui Badeni. In Acâstă derivă dela arbustul Alhagi, numit
nire spre soire, conform propunerii eotni- chiar a două generaţiunl întregi. acest autograf se recunosce căldu­ Alhagi maurorum. Acâsta plantă în urma ar­
siunii permanente, hârtia comitatului Zem- „Motivele recursului nostru sunt ur- ros meritele ministrului-preşedinte şiţei săreiui asudă aşa, că lasă de sub oojă
nisoe picuri mari, cari apoi se usoă în for­
plin, pentru a cere dela guvern şi dietă mătorele: şi-l încredinţăză pe el şi pe întreg ma unor grăunţe roşii. Arabii consideră
înfiinţarea unei episcopii maghiare greco-ca­ „Conform excrierei de concurs pu- ministeriul şi mai departe în condu­
tolice. blioată în 16 Novembre 1896, alegerea de cerea afacerilor ţerei. aceste grăunţe ca o mâncare delioiosă.
La acest obieot şi-a ridioat ouventul notar în Poiana avea să se facă în 14 De- Viena, 6 Aprilie. Astă4î s’a fă­
August A. JNicdră şi, accentuând că gre- cemvre 1896. Insinuându-se concurenţi des­ cut alegerea biuroului Camerei. A PrOBrietar: ©r. Aurel Mureşiauw.
co-catolicii din ţâră suut ori Slavi, ori Ro­ tui cu cualificaţiune legală, d-1 fisolgăbirău fost ales preşedinte Kathreim cu 258
mâni, constată, eă întemeiarea unei atari a şi venit în Poiana în cj.itia fiesată şi drept voturi; 114 au votat pentru contele Redactor responsaliil -* Grcgorhi Maior.