Page 105 - 1897-03
P. 105
1
KiteliMSâ, AlinisistraţiTiaei, „gazeta' iese în flâ-care ii.
li Tipoîrraâa ACouamente pentru Anstro-Dugaria:
Braşov, piaţa marş SO. Fe un an 12 fl., pe şese iun!
6 fi., po trei luni 3 fl.
Scricoîî aofraaofî.tB »n ta
picimeao. — SÎStfUisoripfsB ua ar, N-rii do Dumlnsoă 2 fl. pe an.
ntiime t, Pentru România si străinătaiii:
tKSKRÂÎE oe primcso la Adml- Fo un an 40 franot, pe şise
nlotraţluneîn Bxaijov şi la nj- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
mătAruls Slroiir! de anunolurl:
in Yieno: M. Xht.iis, Hrinrich N-rii de Duminecă 8 franot.
Schakk, Rudolf ilossc, X. Oppciiks Se prenumără la t6te ofioioie
Naohfolger; ÂntoH Oppeiik, J. poştale din întru şi din atară
Danneocr, în Budapesta: X. 7. şi la dd. ooieotori.
(toldbergerg, Sckstein Bernat; în i^uamemi pentru BrasoY
Bucureeoi: Xgetice Havas, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
ouieale de Boumanie; în Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
burg: Karoiy> ifi Litfomann, I.: pe un an 10 fl., po şese
Preţul Insarţiunllor: o soiiă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
garmond pe e eoidnă (5 or. şi Cu dusul în casă: Pe un an
BQor. timbru pentru o publi 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publicări mai dese după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
fcariiă şi învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Keclame pe pagina a 3-a o tele cât şi inserţiunile sunt
eeriă 10 or. sAu 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 70. Braşov, Vineri 28 Martie (9 Aprilie) 1897.
de odinioră. Dâcă au ajutat şi Pruşii deci de ani, suntem în stare se apre- tiunea autonomiei bisericei gr. or. sâr-
şi Italienii nu importă. Destul eă ţiăm pe deplin importanţa acelei besol.
N o u a b o n a m e n t greşela s’a întors în succes şi cel păreri. La aoesta l’a îndemnat faptul, oă mi
ce fusese condamnat la mdrte in Cu tdte acestea, ori tocmai pen nistrul-preşedinte Banffy nu i-a dat învoi
la
effigie a devenit primul consiliar al tru aceea ministrul-preşedinte Banffy rea de a se convoca congresul bisericesc
Gazeta Transilvaniei tronului. găsesce, că statutul organic al bise sârbesc în timpul obicinuit intre Pasă şi Ro-
Făcurăm şi noi Românii gre ricei române gr. or. din Transilvania salii anul curent. Congresul avea sâ se
Cu 1 Aprilie 1897 st. v. şeli destule; făcurăm greşela capi şi Ungaria a fost o greşeiă din punct ooupe, pe lângă afaoerile curente şi cu
tală la 1865, când conducătorii noş de vedere politic şi de stat ma cestiunea organisărei autonomiei bisericei
se deschide nou abonament la care serbesci. Inoă în anul trecut, pe basa unei
invităm pe toţi amicii şi sprijini tri credeau, că-i va salva formula: ghiar. hot&rîrl preaînalte, se alesese o oomisiune
torii foiei nostre. „Aşa e voia Maiestăţii Sale". Cre Etă deci, că ceea ce adversarii din partea congresului, căreia ’i-s’a dat îm
deau, că cu căciula în mână se pot noştri considerau la 1868 ca un mare
8V©ţsaS JsBiogESiEraseira'SaiilMiss păstra drepturi de curând câştigate succes al lor, fiind-că au isbutit a puternicirea de-a faoe lucrările pregătitore
Pentru Austro-llngaria: şi prdspet ameninţate. Se prea în- ne distruge fortăreţa ndstră politică şi de-a presenta un proieot în privinţa or»
pe •u.:n. a/n. ......................................... 12 fl. credeau în atestatele bune, ce le naţională şi ni-au dat în schimb le ganisărei autonomiei. Comisiunea şi-a şi
pe şese l-cua-î. ................................................................. © f l . aveau despre nestrămutata lor fide gile lor dela 1868 şi autonomia ne făcut datorinţa şi avea sâ raporteze despre
pe trei 1-u.rri. ................................................................. 3 fL lucrările sale în oongresul viitor. Prin îm
litate. vinovată a bisericei ndstre gr. or.,
Pentru România şi străinătate: T6te ar fi mers cum ar fi mai autonomiă, ce avea se se estindă piedecarea ţinerii congresului însă, în Sârbi
pe -u-n. an. ............................ -5=0 franci mers, dăr după 1865 a venit 1866, numai peste o parte, deşi cea mai s’au deşteptat nedumeriri şi presupuneri,
oâ Banffy nu oonsimte ou proieotata auto
pe şese 1-a.n.i.................................................... 20 „ care a prefăcut greşâla adversarilor mare, a Românilor: astă(|î se de
pe trei lxuad ..................................................... IO „ nomiă şi de aceea Jagicî făcu interpreta
noştri în isbendă, 6r noi am avut clară din partea şefului lor autori-
Abonarea se pote face mai uşor se purtăm consecenţele împrejurări sat ca o greşâlă politică! rea de care vorbim, cerând lămuriri.
prin mandate postaSe. lor schimbate fără de nici o cru Departe am ajuns, frăţidre, în In motivarea interpelării sale, Jagiol
Administraţiunea ţare. trei-cjecî de ani! Pune-ţî mâna pe arătă starea asuprită a bisericei sârbesol.
sl!
„GazefeE Tr>ansi8waira5ei . Când ni-se lua înse autonomia inimă şi te întrebă: Cui ai se mul- El se plânse de ingerinţele puterei în tdte
ţerei şi drepturile garantate de egala ţămescî acâsta? afaoerile, fără deosebire, aşa-der şi în afa
îndreptăţire naţională, ni-se c}icea: cerile (jilnioe administrative, şi de împre-
Şi de te vei gândi bine şi cu
fiţi pe pace, căci a trebuit se se temeiu vei învăţa mult şi te vei con giurarea, oă se primeso apelaţiunl la gu
0 g r e ş e i ă . întâmple ceea ce s’a întâmplat pen vern ca la forul cel mai înalt în tdte aoeste
vinge despre multe. înainte de t6te
tru binele monarchiei, âr voi veţi afaceri. Se apelâză deci dela drept la pu
Mult se cuprinde în cuvântul ave un adăpost pentru biserica şi vei înţelege, că decă greşeiă este tere. Cu un ouvânt ingerinţe, oe nu obvin
„greşeiă". De când eram mici am acţi, cum susţine Banffy în dietă, ce nici faţă ou biserica gr. or. română şi ou
cultura vdstră naţională în legile
învăţat în „Tatăl nostru", că greşâla au făcut Uugurii cu noi la 1868, atât mai puţiu faţă cu biserioa autonomă
aduse la 1868, âr mai ales ve veţi bu atunci noi Românii am greşit de-o
este eeva reu, pentru care omul tre- cura de-o autonomiă vastă, ce s’a protestantă. Aoâstă ingerinţă nu o reclamă
bue se câră iertare dela Dumne4eu sută şi de-o miiă de ori mai mult, nicldeoum dreptul de suprainspeoţiune al
creat pentru biserica vdstră greco-
şi p6te şi dela 6menî. Acesta din că prin lipsa de energiă în lupta pen statului. De 30 de ani însă biserica ser-
orientală.
urmă atârnă dela moravuri şi îm tru drept şi limbă am lăsat să ajungă bâscă stă sub aoest amestec direct în afa
Autonomia bisericei române gr.
prejurări. or., care s’a înarticulat după schim aşa departe lucrurile, ca celor ce stau oerile ei, aşa oă dâoă guvernul aşa voesoe
In politică greşelile sunt fatale, bările cele mari în legile unguresc!, acji în fruntea guvernului se le pară sâ alcătuâscă autonomia celor 8—9 milione
der pot câte-odată se aibă şi urmări a fost în adevăr privită ca o mi rău şi de statutul organic al bisericei catolici şi autonomia proximă Jidovilor cu
române gr. or., ce l’a votat dieta,
neaşteptate favorabile. Firesce, că nimă despăgubire pentru pierderile ooasiunea mileniului, atuuol el, interpelato-
împrejurările şi constelaţiile decid. colosale politice-naţionale, suferite după ce a decretat nimicirea drep rul, admoniâză pe aoeste oonfesiunl surori
turilor ndstre politice-naţionale.
Astfel greşela, ce-o făcură ad de naţiunea ndstră. Era credinţa ge sâ nu dorâsoă autonomia.
versarii noştri la 1848, resvrătin- nerală pe-atuncî în poporul nostru, Vorbitorul orede, că dreptul de su-
du-se contra tronului şi a popâră- că acea autonomiă, deşi salutară, Banffy în cestiunea autonomiei pra-inspecţiune trebue sâ se împartă între
lor conlocuitâre, făcuse pe Szeche- nu pote servi nicidecum ca echiva guvern şi oredincioşl, aşa ca guvernul să
nyi se se tânguâscă, că a deşteptat lent nici măcar pentru o parte din bisericei serbesci. aibă a păcfi numai observarea legilor şi a
po conaţionalii sei pentru perirea drepturile luate. Şi acestă părere s’a Erl am jinunţat pe scurt, că deputa constituţiei. A mai aocentuat, oă pe oând
ua
lor. Der etă, că 1848 în legătură cu susţinut până în cji de ac|î, ba pu tul sârb Iosif Jagicî a făcut în şedinţa de-o parte pe basa art. de lege IX din
1866 făcu minuni pentru resvrătiţii tem cjice, că numai acji, după trei- dela 6 Aprilie a dietei o interpelare în ces 1868 s’a dat metropoliei gr. or. române
FOILETONUL „GAZ. TRANS." deam îu cruce, aveam legea creştină şi vărat istoric al culturei popdrelor. Aşa-ddr tină a ara am fi (fi slavonesce a plugui.
8
aveam rugăciuni, deosebeam creştinul de studiând care cuvinte străine, când şi cum Şi chiar dâoă oiobanul e străin de origine,
păgân, credeam în suflet şi ne feream de au intrat în limba ndstră, reoonstruim stă noi avem păcurarul (în Ardeal şi în Ma-
Ce ne-au dat Slavii şi Grecii. păcat. Tdte acestea vorbe de origine latină rile sociale şi culturale ale vremurilor oedonia) oara e tot una ou pecularus al La
Studiiud vorbele slave şi cele gre- dovedesc că n’am primit creştinismul dela trecute. tinilor.
cesol din limba năstră, din oapul locului Slavi, pentru-oă deodată cu noţiunile — Ddr aedstă studiare trebue să fiă fă intr’adevăr e de mirat, cum au biruit
observi, că poporele slave au avut asupra decă le-am fi primit dela Slavi — am fi cută cu o reservă. Şi anume: cuvintele străine pe cele ale ndstre moşte
ndstră o influinţă culturală cu totului-tot primit şi vorbele slavone pentru acele do- Noi n’am luat dela străini numai de nite. Dâoă bagi de sâmă, că numirile păr
deosebită de-a poporului grec. Câte vorbe ţiunl**) Slavii şi Grecii ne-au stăpânit şi acele cuvinte, cari numeau noţiuni necu ţilor corpului sunt mai tdte latine (cap,
grecesc! avem îu limbă, mai tdte se re politioesce şi biserioesoe, şi astfel am fost si noscute nouă. păr, frunte, oohiă, nas, gură, faţă, dinţi,
feră la biserioă şi şoolă, la oomerciu şi in liţi să primim numirile „oficiale" ale lu Am împrumutat vorbe în două fe limbă, barbă, gât, piept, mână, deget, pi-
dustria. Niol un cuvânt, nici măcar unul crurilor. luri: am împrumutat vorba ou noţiunea oior, etc. etc.), că tot aşa sunt numirile de
singur, dintre vorbele împrumutate dela Dâr şi aşa, tot le rămâne Slavilor şi de-odată, şi am împrumutat vorba sÎDgură, rudenie (tată, mamă, frate, soră, fiu, feoior,
Greci nu se referă la oiobânie, la creşterea Greoilor un merit destul de mare. o vorbă pentru oare avem echivalent în fată, cumnat, ginere, noră, socru, unchiă,
vitelor şi la lucrarea pământului. Cuvintele E adevărat, că după mulţimea cuvin limbă. In cazul din urmă, împrumutul, e nepot, etc.), tot aşa numirile animalelor şi
slave, dimpotrivă, se referă mai ales la telor străine într’o limbă poţi judeoa sta de importanţă mai puţină. De multe orl ale copacilor (bou, vaoă, cal, iapă, câne,
acestea. rea înapoiată în cultură a poporului pe pe lângă cuvântul nostru romanic între poro, oaie, berbeoe, lup, urs, vulpe, iepure
Fără îndoâlă Greoii ne-au adus co- vremea oând le-a primit, — er noi avem buinţăm şi cuvântul străin — precum s’a etc, fag, prun, nuc, alun, teiQ, etc.) şi nu
merciul şi industria. Asta o vădeşte nu fdrte multe! — şi e adevărat, că popdrele întâmplat totdeuua şi îu tdte limbile — şi mele dilelor (Luni, Marţr... etc.) — îţi vine
numai dicţionarul, oi şi poesia poporală.*) primesc de obiceiu vorbe străine, cari nu une-orl cuvântul străin a biruit pe cel să (jiol: tdte aoeste cuvinte sunt latine,
Şcolă ne-au dat de-opotrivâ Slavii şi mesc noţiuni necunoscute lor până atunci. moştenit. pentru-eâ Românul cunosoea noţiunile şi
00
Greoii. Religie noi am avut: religia creş In acest fel cuvintele străine sunt, studiând Aşa de esemplu, cine pdte cp ) oă având cuvinte pentru ele, n’a simţit ne
tină, înainte de-a veni în atingere cu Greoii filologiste, cel mai nepărtinitor şi mai ade noi am învăţat plugăria dela Slavi, fiind-că voia să sohimbe numirile noţiunilor. Se
şi Slavii, căci noi avem pe Dumnezeu, ore- vorba plug e slavă? Sdu ciobănia dela pote.
străini, pentru-că cioban e vorbă neromâ- Ddr atunci cum rămânem ou numirile
**) Lămuriri mai multe în acestă pri
*) Pe cine-1 interesâză cestiunea, sâ vinţă vecjî in columna lui Traian, anul 1883, nescă? Ori cât ar fi plugul împrumutat lucrurilor, cari se raportă la ciobănie şi la
studieze cântecele bătrânesc! dm colecţia articolul iui G, Oliiţu despre cuvintele creş dela Slavi, noi am învăţat a ara de acasă plugărie ? Dâcâ vorbele lapte, caş, chiag,
d-lui G. D. Teodorescu. tine în limba română. din Roma, căci ait-fel în ioc de vorba la ser sunt latine, de oe sunt străine vorbele
