Page 106 - 1897-03

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 70.—1897.

cea mai estinsă autonomia, biserica sâr- tea din urmă a răspunsului, căci toomai rilor şi a manifestat în favorea acţiunei oul nostru venerabilul dascăl dela şoâlele
besoă, oare îşî racjimă dreptul pe acelaşi oestiunea supra-inspeoţiunei . statului a fost Greciei. Dela meeting s’e dus o deputaţiă, nâstre, care era atât de simpatia la tineri
artioul de lege, a fost aruncată în cătuşele pedeoa prinoipală, că de 30 de ani nu s’a urmată de mii de manifestanţi la regele şi bătrâni, şi pe care colegii săi profesori,
absolutismului. făcut statutul dorit. Nu înţelege, de oe nu. ca să-i predea hotărîrea adunării. Tote clă­ îl numiau ou drag „tata Almăşianu". Şi
Nu şi-a uitat interpelatorul nici de-a se pâte da Sârbilor ceea ce s’a dat biseri­ dirile ambasadelor srăine, afară de acelea cu tot dreptul îl numiau aşa, căoî dânsul
faoe temenelele ouvenite guvernului Banffy, oei române gr. or. Ori d6ră să fiă perioulos a Austro-Uugariei şi a Turoiei, au fost îm­ nu numai oă era oel mai veohiu între pro­
4icend, că credincioşii bisericei gr. or. sâr- poporul sârbesc gr. or. din punot de vedere podobite cu paviliânele ţărilor respeotive. fesori, oare timp de aprâpe o jumătate de
besol îi sunt reounosoători pentru-oâ s’a politic ? Cu mult mai periculos ar pută s& Manifestanţii oerură energio oa regele să secol purtase nobila sarcină a apostolatului
interesat şi a studiat stările din biserica fiă în acesta privinţă poporul român, care se arete pe balcon. Din mijlocul mulţimii dăscălesc, dâr mai avea şi un caracter îm­
sârbâsoă. trăesce în masse, pe când Sârbii locuesc de- să dedură oâte-va împuşoături. Altfel nu se podobit ou cele mai frumâse virtuţi ca
In fine d-1 Jagiol întrebă: 1) Ou ce centralisaţl şi, de oând ou restituirea con­ petreou niol un incident. Trupele ourăţiră om şi ca Român.
motivâză br. Banffy, oă nu s’a învoit la stituţiei, şi nu numai odată au dat dovadă de în cele din urmă locul. Deşi e mare miş­ David Almăşianu s’a născut la anul
convocarea congresului? 2) Are de gând patriotismul lor şi de iubirea patriei uni­ care în oraş, totuşi domnesce pretutindeni 1807 Aprilie 23 în Alma, comitatul Cetăţii
să facă, ca deja în anul acesta congresul tare. Deci nu pâte lua la ounoscinţă cele linisoe. Mii de femei şi copii traversâză de Baltă (Transilvania)* Tatăl său Ioan a
să se pâtă întruni pentru a-şl da organi- două punote din urmă ale răspunsului. stradele. Pe piaţă stau âmenii în gru­ fost vioe-protopop. Prima instrucţia a pri-
saţia legală? 3) E aplicat a se mărgini în Br. Banffy, replioând dă un testi­ puri, cetesc foile şi discută asupra situa­ mit’o dela tatăl său în limba română. A
organisarea autonomiei numai la validita- moniu de bună purtare patriotică Sârbilor ţiei. Soirea despre apropiata blooadă a gol­ învăţat la şcâla elementară din Târgu-Mu-
rea dreptului de supra-inspecţiune al sta­ în ce privesoe cei 30 de ani din urmă. fului Atena, a produs ore care iritaţiune. reşuiui. Lioeul l’a terminat tot acolo în
tului? 4) Voesce să propună spre sancţio­ „Nu e“, 4i°e, „motiv de neîncredere, dâr * 1825. După finirea studiilor lioeale s’a dus
nare un astfel de statut, oare să cores­ din împrejurarea, că autonomia bisericei „Ttmes anunţă din Atena : E inve- la Cluşiu, unde a ascultat filosofia şi juris-
u
pundă principiilor fundamentale ale con­ române gr. or. s’a organisat astfel, oum eu derat, că pasiunea poporului cresce. In prudenţa, oarl studii le-a terminat la an.
stituţiei şi ale „Selfguvernementului" ? nu o aprob şi nu o privesc admisibilă din diferite ţinuturi ale oraşului s’au au4it stri­ 1830. A ocupat funcţiunea de advooat în
Ministrul-preşedinte Banffy reounosce, punot de vedere al statului maghiar, nu gări, cari criticau neactivitatea regelui şi a comitetul Cetăţii de Baltă timp de '8 ani.
că nu mai pot dura stările, oe esistă aonm urmeză să punem în fiinţă şi să înouviia- guvernului şi pretindâu imediata declarare Apoi a trecut în România la Vălenii de
de 30 de ani în sinul biserioei serbesol şi ţăm aoeeaşl organisaţiă faţă cu Sârbii (Apro­ a răsboiului. Se vorbesoe, oă dâoă guver­ munte, unde a funcţionat ca profesor dela
oă trebueso rânduite. Observă însă, oă crea­ bări în drepta); căci deşi n’am nimio de nul va amâna înoă mult eseoutarsa man­ an. 1838 — 1848, oând s’au închis şoâlele
rea autonomiei bisericei serbesol în «şa mă­ observat faţă cu Sârbii ou privire ia pa­ datului naţional, pote să urmeze o erup- de acolo. In anii revoluţiei s’a întors în
sură, oum s'a întâmplat faţă ou biserica triotismul şi încrederea, oe o merită, nu ţiune a patriotismului, şi încă nu la graniţă, patriă şi aici fu ales vioe-căpitan al dis­
gr. or. română, nu o oonsideră de admisi­ aflu motivat, oa greşâla, ce am comis’o ci în Atena. trictului Făgăraşului, 1850 — 51. In anul
bilă nici din motive de stat, nici din mo­ înainte ou 30 de ani (Aprobări în drepta) 1852 a întrat oa profesor la gimnasiul in­
tive politice, preoum nici din aoel punct faţă ou biserica română gr. or., s’o comi­ ferior român de aici şi a servit neîntre­
de vedere, că aici nici vorbă nu pâte fi de tem acum faţă cu biserica sârbâsoă". (Apro­ Politică de gendarnr rupt pănă înainte cu vre-o 10 ani, când a
contemplarea unei autonomii, cum e de bări în drâpta). In prima şedinţă a camerei din Roma trecut în pensiune. Răposatul a avut şi
esemplu a protestanţilor. In fine 4i ®> că în statut trebue să fiă s’a întâmplat un inoident, caracteristic. oficii de onâre, a fost suplinitor de dirao-
s
La prima întrebare răspunde, oă n’a stabilit, unde se finesce autonomia şi unde Urma ca deputaţii să depună jurământul. tor după mortea direct. Gavril Munteanu
părtinit oererea de convocare a oongresului se începe dreptul de supra-inspecţiune al Stânga estremă era tâtă pe băncile ei. şi a fost membru suplent al oonsistorului
bisericesc sârbesc din causă, că se apropiă statului şi al suveranului. Preşedintele chiamă pe socialişti şi repu­ metropolitan şcolar.
alegerile pentru dieta oroată; oe se vor Majoritatea ia ounoscinţă răspunsul blicani să depună jurământul. Când veni La despărţire îi 4i°am cu propriile
faoe în luna lui Maiâ. Nu se pâte admite ministrului. Imbriaui la rând el striga cu voce taro: sale cuvinte:
deoî, oa în acelaşi timp să fiă două agita­ „Jur!" şi tot odată ceru cuvântul — „Dormi, moliter ossa cubant,
ţiuni electorale, căci se scie, oă dintre Serbarea naţională în Grecia. Preşedintele: „Da oe?" —■ Imbriani: „Pen­ fraier, usque resurges /* *)
Sârbii locuitori în ţările corănei ungare, tru a face o declarare". Preşedintele: „Asta
mai mult de două treimi looueso în Croaţia. Se anunţă din Atena cu data d© 6 nu-i admisibil" — Imbriani: „Am cuvântul A cincia conferenţă publică îq sala
Acesta însă nu vrâ să 4’* ) guvernul Aprilie: şi protestez în oontra politicei de gendarm, gimnasiului român din loc o va ţinâ Du­
că
n’ar permite întrunirea oongresului în anul A4I la amiafil familia regală, care a oe o purtăm în Orient i(Sgomot). Ea este mineca viitâre d-1 profesor Dr. losif Blaga.
11 D-sa va vorbi despre „Basa frumosului in
acesta, mai târ4iu, pe la sfirşitul verei. mers la catedrală, unde s’a ţinut liturghiă o politioă tioălosă, voiam să 4*° necinstită . dramă“. începutul la 4 âre p. m. Intrarea
La întrebarea a treia şi a patra, fiind solemnelă din incidentul serbării indepen­ După acest inoident se oontinuâ cu luarea 20 cr,
cestiuul principiare, e greu să răspundă ou denţei a fost aclamată de o imensă mul­ jurământului.
positivitate. Pote spune însă, că dificultatea ţime, ce furnica pe stradele împodobite ou Amsnde nesfârşite. „Tribuna" spune,
esistă, şi esistă chiar în urma neînţelegeri­ stindarde. “Trupele formau cordon, calul oă d-1 Dr. i. Raţiu a primit provocarea, ca
lor şi certelor din sinul bisericei sârbesc!, dela trăsura prinoesei de coronă s’a spăriat în oel mai scurt timp să plătâscă 47 fl. 88
oare au făcut aşa 4Lând, ca congresul să şi a răsturnat trăsura. Princesa de corână — 27 Martie. cr. ca spese de drum pentru călătoria fă­
se prefacă într’uu corp politio. Cealaltă s’a urcat apoi în trăsura regelui. întregul 4* Bavid Almăşianu, nestorul profeso­ cută dela Sibiiu la temniţa din Seghedin.
greutate este, că congresul în orgenisaţia corp diplomatic a luat parte la liturghiă. rilor dela gimnasiul român din loc, oare Altă provocare a primit d-1 Dr. Raţiu pen­
sa aetuală formâză şi un organ adminis­ Mulţimea s’a purtat forte cuviincios, numai ou oâte-va 4il naai înainte nl-a fost tru plătirea sumei de 250 fl. ca chiriă pen­
0
trativ şi afacerile administrative n’ar tre­ preoând au trecut trăsurile corpului diplo­ dat prilegiu să-i admirăm vioiciunea spiri­ tru chilia din înohisârea dela Seghedin, apoi
bui să fiă încredinţate unei corporaţiuul matic. După biserică merse o mulţime mare tului său, cu tote bătrânetele sale adânci pentru luminat, înoălcjit. Aceste provocări
atât de mari. Br. Banffy orede, oă în sta­ ou stâgurl la universitate şi încununa sta- de 90 de ani şi ou tâte suferinţele grelei crede „Tribuna", că le-au primit şi ceilalţi
tutul, ce este a se aduce, trebue să se ga­ tuele eroilor din resboiul independenţei. sale bâle, publioând în oolânele fâiei nos­ membri ai oomitetnlui îuohişî pentru Me­
ranteze nu numai dreptul de supra-inspeo- Oând an trecut trenul oficial, privitorii tre nisoe frumose versuri elegioe în limba morand. Va să 4icâ n’au fost de ajuns
ţiune al Maiestăţii Sale, dâr să se asigure aruncau din ferastri fâşii de hârtiă ou in- classică străbună, — ni-a părăsit, şi a4l des oele 5214 fl., pe care au trebuit să le plă­
şi acele cercuri de drept şi de competenţă, soripţia : „Trădscă resboiul /“ La catedrală de diminâţă a păşit peste tainicul prag al tâscă cu toţii ca spese de proces. — Forte
ce sunt necesare într’o biserioă cu caracter sau repetat strigările: Trăâscă Creta! Tră- „uşei ceriului", despre oare dânsul 4i a caracteristic mai este, oă pentru oele 300
00
hierarohio. In oaşul acesta guvernul va re­ escă răsboiul! Trăescă regele! I în poesia sa dia urmă, oă „duce în impe­ fl. amendă, la oare a fost osândit d-1 Bal-
comanda statutul spre sancţionare. După amâ4l s’a ţinut un mare mee- rial infinit al somnului vecinie". Cine nu teş în ultimul proces al „Tribunei", Redac-
ţiunea acestei foi a primit provocarea, ca
Deputatul lagicî nu-i mulţămit ou par­ ting, care a protestat în contra-acţiunii pute­ va fi mişcat au4end că s’a dus din mijlo-
y
in timp do 3 4^ e 8 & plătâscă ea aoâstă
amendă, deşi prin sentinţa judeoătorâscă a
fost oondamnat numai Baiteş ia plată şi
brânză, urdă, smântână? Nu cunoscea Ro­ pregătind prin veacuri pentru Români sapa Noi am luat multe de la Slavi, am
eventual ia alte 30 4*1° îuohisâre la cas
mânul aoeste noţiuni? Omul oare să ocupă şi lopata ! luat obiceiuri şi credinţe (Vîifa, Yija, Ielele,
f când n’ar putâ plăti. S’a făcut recurs, dâr
viaţa întrâgă cu laptele, să nu scie ce e Er omorîrea vorbelor nâstre moşte­ cântecul ou Lado la nunţi, eto.), le-am îm­
smântână? Şi cine scie ce e caşul şi ohia- nite prin vorbele străine dovedesce şi alt­ prumutat portul şi jocurile (chindiile şi sîr- a fost respins. — Aşa se faoe dreptatea
gul să nu scie ce e brânza? Noi am moş­ ceva, dâr numai în oe privesoe poporul bele), am împrumutat felul lor de a cânta la noi!
tenit de la Latini noţiunile şi vorbele âie, slav. Dovedesce intimitatea traiului, ames­ — musică şi poesie — âr tradiţiuniîe şi Consacrarea noului episcop al Lugo-
berbece, păşune, mulsore, şi nu ounosoaam tecul de ţâră şi de sânge al poporului ro­ poveştile ni le-am amestecat în mare parte. Şîllui, ce se va face, după oum soim, în 2
noţiunile stână, târlă, baciu, găleată? Adecă mân ou popârele slave; alături a ciobănit Şi ou tâte acestea tocmai acolo unde ore- MaiQ st. n. la Blaşiu, după cutn anunţă o
să soii oe e mulsorea şi să nu soii oe e gă­ şi alături a plugărit Românul veacuri în­ dem, că ne-au isbit Slavii mai tare, tocmai fâiă din Budapesta, se va săvârşi prin Es-
leata? Să te ocupi veacuri ou pregătirea tregi on Slavul, şi e natural, ca ei să-şî fi acolo nu ne-au isbit aprâpe de loc. Tote oelenţa Sa Metropolitul Mihalyi şi prin P.
brânzei şi să n’ai nume niol pentru brânză, amestecat şi vorbele. Slavul şi-a părăsit redutele ni le-au luat dâr fortârâţa n’au S. S. episoopul Gherlei Ioan bzabo.
nici pentru cel ce o pregătesce? Ori: să multe cuvinte şi în loc a luat cuvinte ro­ putut s’o cuprindă. Şi aoâstă fortărâţă e
soi de la Latini oe însemniză a ara şi a mânesc!, Românul tot aşa. Deoă Bulgarii limba. Străinii se leagă tot de punctul acesta Biblioteci ambulante subvenţionate de
sămăna, şi să n’ai idee de plug, de grapă vechi şi Ruşii mici au în limba lor ciobă- şi se sileso să ne dovedâscă Slavi pe te­ Stat. „Kolozsv8r“ d«la 7 Aprilie publică
şi de brazdă? Să sci oe e mora şi făina şi nâsoă vorbele românesoî clag (chiag) şi ber­ meiul, că limba nostră e aprope slavo- următorea soire: „Ministrul de culte şi ins­
să nu pricepi ce însemnă a măcina? beci şi multe altele, asta nu vrea se însem­ nisată. trucţiune publioă Dr. Iuliu Wlassios a aoor-
dat dela stat un ajutor de 1000 fl. pentru
Nu. Aici avem dovadă, oă vorbele neze, oă ei au împrumutat noţiunile de Mare minciună! — limba nâstră n’are bibliotecile poporale şi ambulante, ce le va în­
străine au omorît vorbele moştenite. Dâoă ohiag şi berbece de la Români, oi, prin nimic slav afară de vorbe. Nu-mî pasă câte
fiinţa „Kulturegylet -ul ardelenesc; tot-odată
u
există în limbă amintitele vorbe străine, intimitatea traiului ou Românii, au părăsit sânt; pot să fiă jumătate şi mai mult. Şi
a făcut aternătore dela succesul lucrărei da­
nimeni nu pote susţinea, că ele au intrat vorbele lor şi au primit pe ale nostre, pre­ ce-i asta? Limba englesă e latină, fiind-oă
rea mai departe a ajutorului, precum şi
în limbă de odată oa noţiunea pe oare o cum noi am primit de la ei vorbele găleată jumătate din vorbele ei sunt latine? Limba
măsura în care are să se dea. Acest aju­
arată. Oa să dau o tristă pildă de omorîre şi stână etc. Am învăţat, ore-cum, unul spaniolă e arabă, pentru că are atâtea cu­
tor s’a aoordat in urma cererei reuniunei,
a vorbelor moştenite, eu întreb: nu eu- apucături d’ale celuilalt, dâr fiă-care a ră­ vinte maure? Ori limba ungurâscă e şi ea făcute la iniţiativa secretarului şi vice-pre-
nosoeau Românii, ca muncitori de pământ, mas ce a fost: nici Slavul nu s’a făcut slavonă, fiind-eă aprâpe jumătate din vor­
şedintelui Sândor Jozsef". — Asupra aces­
sapa? Nu ounosoeau, înainte de-a cunosoe Român, nici Românul Siav. A fost o tovă­ bele ei sunt de origine slavonă? tei soiri ar merita să se gândâscă puţin şi
pe Slavi şi pe Greoi, lopata ? Şi ou tote aces­ răşie înoheiatâ, de silă, ou Slavul; ou cele­
(Va urma.) G. CoşbîlC.
tea, sapa e vorbă grecâscă, şi lopata e vorbă lalte popâre, oarl au cuvinte în limba nâs- *) Pe românesce : Dormi în pace,
rusâscâ ! Etâ o ironie amară: Ruşii şi Grecii tră, n’am avut tovărăşie niol-odată. frate, fiă’ţl ţărîna uşâră pănă ia înviere!