Page 107 - 1897-03
P. 107
Nr. 70.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
On. comitet al Asocieţiunei transilvane, de Armeni oreştinl şi aoi se rugau lui Dum out. Er când a deolarat de ales în una dările de stat, comitatense şi comunale, sub
precum şi comitetele tuturor despărţămin- nezeu să-i mântnâscă. S’ar crede, că Turcii nimitate pe un individ, pentru care nu a a oăror povoră gemem şi ne cutropim, prin
telor. La noi se pledâză de-uu şir lung de fanatiol au cruţat acest loc sfât, dâr aeâsta votat nici un alegător îndreptăţit, şi încă oe am meritat sortea şi tratamentul, de care
ani pentru introducerea biblioteoelor am n’a foşt aşa. Turoii au spart uşile biserioei după oe alegătorii s’au fost depărtat pe suntem părtaşi?
bulante, ba la comitetul central din Sibiiu cu seourile, au întrat înăuntrul biserioei şi lângă deolaraţiunoa hotărîtă, că uu pot „Onorată Congregaţiune! Pe basa ce
se află ohiar şi un premiu pentru acel des aci au omorît pe Creştini după dorinţa ini - vota pentru oei candidaţi, şi nu-i pot alege, lor desfăşurate cerem: să se nimioâsoâ ale
părţământ, care ar înoerca să întroduoă pe mei lor în modul cel mai barbar şi Turcii -— atunci cu tâtă botărîrea putem afirma, gerea de notar făcută în 28 Deo. 1896 în
teritoriul său astfel de biblioteol. Ou t6te ca să sfârşescă mai iute fapta barbară, au că a călcat legea, şi inducând neadevăr în Poiana, să se pună altă Zi da alegere, âr
astea nu s’a făout nimic. Planul din oes- stroprit pe Creştini ou petroleu şi i-au ars protocol, a comis un fapt, oare conform ou conducerea nouei alegeri să se încre
tiune l’a adoptat mai întâiO „Kulturegy- de vii, astfel, că acei oarî soăpau de m6rte oodului penal trebua urmărit. dinţeze alt funcţionar. Tot-odată dăm eapre-
let“-ul de dincolo de Dunăre şi l’a şi pus prin fier, nu scăpau de morte prin foc. In „Principiul autonomiei este, oa aceia siune convingerei nostrp, că se va întro-
în praxă. Chiar acum cetim în foile din timpul acesta cinci MollachI turceacl făceau să conducă şi administreze, în cari se con- duoe oeroetare disciplinară contra d-lui
Budapesta, că secretarul aoestui „Kultur- rugăoiunl. centrâză înorederea oelor interesaţi. fisolgăbirău Oarol Beke, respaolive, întru
egylet" organisâză încă cinci biblioteol am Numărul victimelor armenesc! dela „Din punctul de vedere al bunei ad- cât s’ar fi întrodus deja pentru alte fapte
bulante, âr în viitor va organisa şi mai 16 şi 17 Ianuarie a fost de 10,000; oada- ministraţiunl abia este un post mai însem şi omisiuni de ale d-sale, se va estinde şi
e
multe, deorece ministrul Wlassics a acor vrele au stat c}^ întregi aruncate unul nat, deoât al notarului de oerc. Ca ultima asupra faptelor enarate de noi.
dat şi acestui „Kulturegylet“ 1000 fl. pen peste altul în stradele oraşului. In cele verigă în lanţul funcţionarilor, el este chiă- (Va urma.)
tru biblioteci ambulante. Acum vedem, că din urmă autorităţile turcesol au dat or mat să fiă mijlooitor fireso între popor şi
face aoelaşl lucru şi „Kulturegylet“-ul ar din Israeliţilor din oraş ca să depărteze autorităţi; este deci necesar, ca să întru- L i t e r a t u r ă .
delenesc din Cluşiu, şi aşa ne vom oadavrele. O săptămână întrâgă au lucrat nâscă în sine încrederea amândurora. Asta
pomeni oa mâne, că tot Ardealul e inundat Ovrei din Orfa, transportând oadavrele în se intenţionâză şi prin legea, oare dispune, In „Tipografia Dieoesanâ" din Gherla
de cărţi şi biblioteol unguresol, âr noi ? gropele oraşului. Comerciul cu femei şi fete oa acest post să se oonpe prin oandidare a apărut: „Viâţa după morte sâu Nemu
— Noi rămânem cu biblioteca dela Fel- 3e continuă în Orfa. In Biredjik se pu şi alegere. rirea sufletului dedusă din misteriul fiinţei
diora, datorită zelului neobosit al comite teau cumpăra femei şi fete cu preţuri forte „Dâr fiind-că, conform prinoipielor li omenescl şi deşertăciunea celor treeătâre,
tului dela Braşov al Asociaţiunei, care şi eftine. berale, nu poporul este chiămat să fiă pur de I. P. Ectiţiunea 11, oorectată şi atnpli-
■el a început odată să facă ceva, dâr a îm- Cel ce voia să scape de mârte, tre şi simplu obiect al administraţiunii, ci ad- fioată". Form. 8° de 163 pag. Se pote
brâuoit sărmanul prea de timpuriu sub buia să treeă la oredinţa musulmană. Au ministraţiunea este menită să promoveze procura dela „Tipografia Diecesană" din
povara—activităţii sale! torităţile turoescl n’au făcut nimic ca să interesele poporului; şi fiind-oă nu pentru Gherla (Szamosuj var) precum şi dela li
pună capăt acestor oruZ'mî. Probele aoeste aoeea este administraţiune, oa aeâsta să brării ou preţul de 50 or. plus 5 or. porto.
Fi-va Lueger primar? Foile jidano-li- Este o carta morală, ouprinZend învăţă
sunt de ajuns pentru a ne da o icână des ţină în frâu pe popor în interesul statului
berale din Viena au lansat soirea, luată turi îuălţătâre, menite a da sufletului creş
pre cele petrecute în Armenia. asta au pote fi maxima unui stat liberal,
„din cercurile dătătore de ton", cum se tinesc tăriă şi mângăiare. Prima ediţiune
esprimă ele, oâ Mejestatea Sa nu va întări ci pote a unui stat poiitial, ci din contră, a avut o trecere forte mare, aşa că cu
nici acum alegerea lui Lueger oa primar C o n g r e g a ţ i u n e a chiar şi dreptul de esistenţă al statului se rând după tipărire s’au vândut tâte esem-
al Vienei. „A-ny“ însă este informat, că basâză pe îndatorirea lui de a promova plarele. împrejurarea aeâsta vorbasce des
Comitatului Huneddra, ţinută în Deva la binele cetăţenilor săi, a poporului, — este
acâstă soire e tendenţiosă şi că în oele mai tul de eloovent pentru valârea cărţii. Avem
30 Martie n.
competente cerourl ale Vienei nu se scie evident, că încrederea poporului, este mai de adăugat numai, oă ediţiunea a doua,
nimic despre o asemenea intenţiune a Ma Deva, 31 Martie 1897. ponderosă, decât înorederea unui diregă- apărută acum, o prasentă mai bine oa cea
iestăţii Saie. (Urmare). tor, care nici nu ooupă vre-un grad înalt diutâiu, fiind oorectată şi amplificată.
de tot în administraţiune.
„Seîăgeana", noul institut de bani, oe „Dâr şi fixarea nouăi fiile de alegere „Notarul de oero numai aşa pote oo-
se va înfiinţa în Jibău, îşi va ţinâ aduna s'a făout contrar legii şi regulelor, şi răspunde ohiămării sale, dâoă cunosoe pa Din Cluşiu ni-se anunţă, că d-ra Ro-
rea constituantă în 4 Maiu st. n. în Jibău. anume: pentru-oă dela fixare pănă la ale deplin împregiurările şi datinile poporului, salia N. Pop, învăţătâre diplomată în lu
Capitalul social, cum ni-se comunică, este gere nu au decurs 15 fiile, cum cere legea; ceea ce nu poţi nici aştepta dela unul cu crul de mână, a pus sub tipar o carte în
e
deja subscris şi asigurat. Cei ce eu primit decisul referitor la fixarea nouei 4^ de totul străin, şi C8re chiar din lipsa de în titulată: „Iustucţicne pentru :i înveţa de
prospecte pentru subscriere de acţiuni, sunt alegere şi concursul nu s’a publicat în co credere a poporului, nici nu ’şi pote câş senului de croit fără de instructor". Un
rugaţi a-le retrimite pănă în 25 1. c. munele interesate, şi în fine membrii re- tiga aceste cunoscinţe trebuinoiâse. esemplar va costa 80 or., sân 2 franci.
preseutanţelor comunale îndreptăţiţi se alegă Abonate cel puţin trei esemplare de-odată
Din Bncuresei ni-se scrie, oă sst&Zb pe notar n’au fost încunosciinţaţl de noul „Notarul ar fi ohiămat să fiă condu- se capătă esemplarul ou 60 cr. sâu 1 franc
cătorul, povăţuitorul şi razimul poporului,
Joi, se va juoa la „Teatrul Naţional" pen termin, ni ol n’au fost chiămaţî la alegere oH- 50 bani. Atragem atenţiunea mai ales a
tru întâia-oră oomedia „Gărgăunii Dragos f dos, ceea oe nici nu putea să se facă, pen- dâr cum va corăspunde aoest.ei ohiămărl un părinţilor de familiă şi a femeilor în ge
tei , al căreia autor este d-1 Io3if Yulcan. tru-oâ listele autentice şi aprobate atât a individ, care nu cunâsoe împrejurările, da nere ^asupra acestei scrieri, pănă acum a-
11
membrilor viriliştl, cât şi a celor aleşi lip tinile, nici limba, — care nu pentru aoeea
Primatele penlrn biserici. Dintr’o cir se faoe notar, pentru-eă simte aplicare în prope singură în felul său la noi. Abona
culară a primatelui Vaszary apare, că în sesc cu desăvârşire. Despre tote acestea se mentele sunt a te trimite pănă la 1 Maiu
pote câştiga convingere din aotele respec sine spre aoâstă carieră, oi numai pentru
anul treout primatele a jertfit pentru aju oa să sugă pe acel popor şi să se potă n. o., când se va espeda opul, la adresa:
torarea bisericelor oatolioe din arohidieoesa tive şi prin ascultarea antistielor comunale. înavuţi pe contul lui, şi care chiar pentru Rosalia N. Pop în Cluşiu (Kolozsvâr,) —
sa 10,395 fl. „In noua 4i de alegere d-1 solgăbirău (Haas-palais.)
erâşl s’a purtat în mod vrednio de dânsul. aceea caută locuri străine, că ou atât mai
Logodnă. Din Caransebeş ni-se anunţă Abusând da dreptul său de oandidara, des puţin să fiă îndemnat la cruţarea poporu
ogodna d-lui loan Popovicî ou d-ra Corne considerând dorinţa alegătorilor, ba ohiar lui? Ori doră se pote măcar şi înohipui, ULTIME SOIRI.
lia Drăgălina. — Dorim fericire tinerei pă- în mănia şi oontra aceleia, dintre 7 con că unul oa acela, oare nu are nimic comun Bucuresci, 7 Aprilie. Cabinetul
reohl! curenţi a candidat numai pe trei inşi, cari cu poporul, va avâ milă şi bunăvoinţă faţă Aurelian a demisionat. Acesta de-
de dânsul? Sâu putâ-s’ar aştepta, oa popo
au fost cu totul nevrednici de voturile ale misiune este resultatul tratărilor în
Masacrul Creştinilor în Turcia. gătorilor, — şi fiind-oă d-1 fisolgăbirău a rul să câră poveţe dela un notar, în oare tre Sturdziştî şi Aurelianiştî. Se asi
ţinut morţiş la candidaţii lui, alegătorii şi nu are înoredere, care este dur şi necru gură, că d-1 Sturdza, ca preşedinte
pilele aceste i-s’a predat camerei ţător, fiind-că scie, oă nu poporului, ci au
bărbaţii de încredere s’au depărtat fără a al Senatului va recomanda Regelui
francase „Cartea galbenă", care oouţine alege, văZend că s’au presentat fără eausă torităţii superiore are să-i datorâseă postul ?
datele ofioiose despre masacrele din Ar Sâu cum să aibă poporul încredere într’un se însărcineze tot pe d-1 Aurelian cu
menia întâmplate în anii 1895 si 1896, şi scop, şi oă sunt cu totul de prisos. vagabund venetic, care, dâoă l’arn întreba, formarea cabinetului, în care vor în
„Atunci apoi d-1 fisolgăbirău în mod tră şi Sturdziştî. Portofoliul de es-
Consuiul frances Meyrier din Armenia con nici dânsul nu ţi-ar soi spune în grabă,
arbitrar şi fără votul măcar al unui singur terne îl va lua atunci d-1 D. Sturdza.
stată, că numărul morţilor în oraşul Diarbe- alegător a declarat de notar ales în unanimi unde i-au cântat doina de lâgăn?
kir a fost de 2191. tate pe Benedeh Sândor, luâudu-i jurămân „Onorată Congregaţiune! Când d-1 fisol Atena, 7 Aprilie. Foile grecesc!
In împrejurimea oraşului Diarbekir au găbirău Oarol Beke a maltratat pe George esplică nota din urmă identică a pu
tul în formă necorăspunZătâre legii. Aces
fost 119 sate distrusa, a oăror loouitorl, Yraeiu, a comis un fapt, oare pare a fi în terilor, ca dovadă, că în curând vor
tea le adeverim ou însu-şl oonduoătorul
30,000 la număr, parte au fost omorîtî, parte confiiot ou § 473 al oodului penal. Martori isbucni neînţelegeri între ele.
protoeulului.
au dispărut. In Diarbekir au fost furate 50 ai acestui fapt suntem cu toţii. ]£r când a
„Der de vreme-oe legea poftesce, ca
fete creştine. La ţâră numărul fetelor ră adus ou gendarmii pe bărbaţii de înoredere
să se ia protocol despre actul alegerei şi
pite uu se pâte constata. şi ameuinţându i cu inchisâre i-a constrîns
acesta să fiâ subscris de bărbaţii de încre
In „Cartea galbenă" se arată cu cât dere ; aceştia nevoind să se presinte, au să subscrie protooolnl, a comis un fapt, Legenda Cretei. i)e oând ou turbură-
zel şi eu cât curagiQ au întrevenit oonsulii fost aduşi cu gendarmii, apoi li-a poruncit să care pare a fi în conflict ou §§ 193 şi 472 rile din Grecia, Creta e la ordinea Z*! '-
0
francesl pentru soăparea Creştinilor. In ai condului penal. Martori ai acestui fapt Etă o legendă a acestei insule: Când a
subscrie protocolul, dâr dânşii espunându-şl
Diarbekir consulul scăpa mănăstirea călu esoepţiunile au denegat subscrierea. sunt bărbaţii de înoredere şi conducătorul făout DumneZeu lumea a luat în şorţ flori
gărilor capucini. Despre acest luoru Ber- „D-1 fisolgăbirău, deşi legea Zi°e, oă protooolului. şi petri. Florile erau fericirile din totă
thelot însoiinţâ Scaunul papal, âr cardina „Fiind procedura alegerei întinată eu lumea asta, bucuriile şi plăoerile; âr pe-
denegarea subsorierei din partea bărbaţi
lul Rampolla comunică consulatului fran astfel de fapte, oarî la tot caşul suut obiect trile năcazurile, întristările, nenorocirile;
lor de încredere nu dărîmă autenticitatea
ces mulţămirea S-lui soaun în două rânduri de cercetare disciplinară, alegerea trebua şi trecând pe deasupra ţărilor, DumneZeu
protocolului, — oa să fiă ou totul acoperit
prin două nota. a voit să aibă protocol subscris de băr nimioită în interesul onârei comitetului şi lăsă să cadă de sus flori şi petri, mai tot
Din tote datele ofieiâse despre măce baţii de încredere; i-a ameninţat cu încki- al bunei reputaţinnl a administraţiunei. atâtea din fiă-care, astfel încât poporale au
lărirea Creştinilor se vede, oă autorităţile sore, între dânşii pe un primar comunal l’a „Necontenit se spune, oă poporul dela aflat şi află în traiul lor şi bucurii şi în
turcesol tot-dâuna au fo?t sâu iniţiatorii, ameninţat pe de-asupra şi cu depunere din sate este bun, blând, paclnio, nu ascultă tristări. Der oând a trecut pe deasupra
sâu că măcelurile s’au fâout la îndemnul post şi prin asta i-a constrîns să subscrie bucuros da agitatorii nepatriotiol şi nu-i Cretei, s’a spart şorţul în partea petrilor
lor şi în cele mai multe caşuri chiar şi protocolul, denegând să scrie într’ânsul şi urrnâză. Dâeă aşa este, oe-i cau3a, ca tote care eu căZut din belşug peste ea, âr diu
soldaţii turol au luat parte la masacrarea esoepţiunile lor. să se întâmple tot-deuna în contra dorinţei flori a uitat să mai aruuoe. De aceea Creta
Creştinilor. „Onorată Congregaţiune! Când d-1 lui? Ore nu asta e agitarea adevărată şi a fost şi va fi totdâuna nenorocită.
Consulul diu Aleppo raportâză în fisolgăbirău, numai pe trei inşi a candidat cea mai primejdiosă? Ore noi, locuitori ai
„Cartea galbenă" despre omorurile din dintre cei şâpte conourenţî, pâte că din cercului notarial Poiana, oarî abia ne pu
Proprietar: 3>r. Aurel Mureşiaim.
0
Orfa. După eum spune un martor ooular, punct de vedere formal a procedat corect, tem agonisi pânea de tote Zi! !© în hota-
-într’o biserică din Orfa s’au refugiat 3000 der în fond de sigur lucru nedrept a fâ răle nostre sterile, şi abia putem suporta
Redactor respoasaMl: Gregoriw Maior.
