Page 109 - 1897-03
P. 109
Afl<airii?,îrăţ!M8i,
m „Gazeta" iese în flH-care îi,
fi îlsfiirafii Abonamente pentru Anstro-Ongarla:
Braşov- plata mave Nr. SO, Fe un an 12 fl., pe şese luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Snrisosî. nafi-aKaivio bk va
P2tot03o, — Moaui wjpfis îiri 8fl N-rii de Dumlneoă 2 fl. pe am.
sefaâzasî. Pentru România si străinătate-.
ISSERATE se primesc Ia Adml- Fe un an 40 franci, pe şdae
nlstraţluns în Braşov şi la. ax- Inni 20 fr., po trei luni 10 fr.
înătârale Birouri da ununeiurl: N-rii de Duminocă 8 franol.
In Yiena: ,if. S.ihii, Stmn'ch
Sthalek, r.udolf Zîme, A. OppeWss 3e prenumără la tbte oficiele
Hachfolgor; Anion Oppeiik, J. poştale din întru şi din arară
Bannebcr, In Budapesta: A. t. si la dd. colectori.
Boldbergerg, Eckstem Bemai; în ligamentul neutru Brasor
Bncurosci: Agmce Bavas, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
nnrsale de Koumanie; în Ham tărgul Inului Nr, 30 etagiu
bar},: Karoiyt & tigbtmnn. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Ir.oorţlunllar: o aoriă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
garmond pe 0 coidnâ 6 ar. şi Cu dusul în casă: Fo un an
30or. timbra pentra o pnbli- -A. TT Xu L3X. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
oare. Publicări mai dese după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă şi învoială. său 15 bani. Atăt abonamen
Reclame pe pagina a 3-a o tele căt şi inserţiunile sunt
seria 10 oe. sau 30 bani. a se plăti înainte.
Ir. 71. Braşov, Sâmbătă 29 Martie (10 Aprilie) 1897.
1 poporală catolică 85, creştin! naţio beral!, ca să formeze împreună o In 5 Aprilie s’a deschis noul parla
nal! slav! 25, Şerb! 2, la olaltă 224. majoritate cu caracter liberal. Lu ment italian. Discursul tronului relevâză con-
crul însă s’a întors, şi adî ărăşî stă diţiunile în care se află aoum Erytrea şi
N o u a b o n a m e n t Acâsta formaţiune, care şi-a ma
nifestat puterea la alegerea presidiu- în picibre majoritatea autonomişti- oare vor promite să se ia botărîrl asupra
la lui, s’a dus în deplinire de sine stă lor de odinidră. destinelor coloniei, oare să fiă în mai bună
Prin ce peripeţii va mai trece arrăoniă cu interesele Italiei. Evenimentele
Gazeta Transilvaniei tător, fără concursul guvernului. Ast şi acesta majoritate nu se pote ac}! oe se desfăşură aotualmente în Mediterana,
fel majoritatea a luat rolul de-a se
Cu 1 Aprilie 1897 st. v. impune guvernului în firma credinţă, prevedă. Destul că ea s’a format, preoum şi emigrarea orescendă impun Ita
că acesta va trebui se ’i se confor deşi nu aşa precum pregătise lucrul liei obligaţiunea de a-şl întări marina, în
se deschide nou abonament la care meze vrend nevrând. De altă parte contele Badeni, după ce a promis limitele resurselor sale disponibile, oeea
invităm pe toţi amicii şi sprijini ministeriul Badeni crede, că va pute Cehilor darea ordonanţelor privitdre ce-i este cu putinţă acum, mulţumită echi
torii foiei nostre. guverna â la Taaffe, căutând a-şî la limba oficială,—promisiune, care librului budgetar, care trebue mănţinut în
Ps^fâţuaS abffiHaameireitBaSttiiBs câştiga majoritate „din cas în cas“ a şi ţinut’o. orl-oe ohip. Relativ la afacerile străine,
Pentru Austro-Ungaria: pentru proiectele sale. Atâta vedem, că pănă ce nu se cjice Mesagiul ou privire la turburările din
Guvernul este sprijinit în posi- va resolva cestiunea reînoirei pac Turcia, că „înţelegerea puterilor tinde să
pe -u-XL am. ....................................... 12 £l.
pe şese l-vamă ............................................................. © fl. ţiunea, ce vre s’o ia astfel peste tului cu Ungaria, care cestiune îl garanteze liniştea Europei, se împiedeoe
pe txei 1-u.m.x ....................................... 3 fL. partide, de încrederea manifestată ţine mai ales pe Badeni la putere, măoelurl dintre popore de rassâ şi de re-
Pentru România şi străinătate: în mod bătător la ochi de cătră îm nu ne putem aştepta la însemnate ligiune deosebite şi să asigure populaţiuni-
păratul tocmai acum, cu ocasiunea evoluţiunî. Cine mai scie însă, ce lor, binefacerile oivilisaţiunei şi aie drep
pe -u.m. am. ........................... 40 firam-cî
pe şese 1-u.m.î................................................ 20 „ resolvărei crisei ministeriale. In au pbte întreveni „în împărăţia nevero- tăţii. Credincios aliauţeior nostre, fericit
44
pe trei 1-u.m.î .......................... IO „ tograful adresat contelui Badeni, mo- similităţilor , cum mai este pore de amiciţia cordială în care ne aflăm ou
Abonarea se pote face mai uşor narchul c}ice: „Nu primesc demisiu- clită monarchia acesta P tdte puterile, guvernul meu, efioe Regele,
prin msnîlâafe psss'iale» nea cabinetului, deorece pun mare unesce opera sa cu aceea a concertului eu
greutate pe aceea, ca un guvern ropean, din oare face parte, cum îi dictâză
Administraţiunea CBONICA POLITICA.
§affl2:e4ei Tî*anrasH8ug'©iraB®B ts ales de Mine eă-şî îndrepte activita datoriile sale, dând un concurs egal pen
9S 0
tea sa, nefcurburat de dificultăţile vre — 28 Martie. tru mănţinerea păcii şi paza intereselor
melnice de partid, numai şi numai italiene. Binefacerile păcii vor permite Par
Pressa maghiară se ocupă necontenit
după cum dictăza interesele gene cu cestiunea incompatibilităţii. Mai ales foile
lamentului de a se consaora stadiului unor
rale ale statului. “ probleme, oare aştâptă o soiuţiune de mult
Majoritatea autonomisfilnr oposiţionale nu lasă sg treoă cji ca să nu a
tuluTesîe un " t e l " o T e V W r ’ u e S p i n i U i T f e g i l U D --------------------- Hmn
1
Cu încetul, după alt nou şir de dă cabinetului de-a se considera ca oei mai mulţi dintre ei ar trebui să fiă de Conferenţa episcopilor catolici.
esperimente, erăşî au ajuns la su esecutorul autorisat al voinţei îm părtaţi din dietă, pentru-că fac politică şi
prafaţa trebilor dinăuntru în Austria părătesc! faţă cu fluctuaţiunile vre gheşeft totodată. Mişcarea contra acestor Soim, că în 7 Aprilie n. s’a ţinnt în-
autonomiştii şi aderenţii egalei în melnice în sînul parlamentului. Cu Omeni ai „tantiemelor , cum le mai (fi Budapesta o nouă conferenţă a episoopi-
0
14
dreptăţiri naţionale. Ceea ce vecţu- alte cuvinte monarchul creeză mi- opoeiţionalii, au făcut pe ministru-preşedinte
lor catolici. Dintre arohiereii biserioei ro
rătii în timpul guvernului Taaffe, nisteriului Badeni prin aceea, că-1 Banffy sg propună revisuirea legii de in mâne unite încă au luat parte la acestă
vedem şi acuma în altă ediţiă. îngrădesce cu încrederea Coronei, o compatibilitate cu scop ca în noua lege conferenţă Metropolitul Victor Mihdlyi din
Noua majoritate a parlamentu posiţiune deosebită, peste partide, să se oreeze garanţii că „din parlament nu Blaşiu şi episcopul Ioau Szabo din Gherla;
lui austriac s’a, şi constituit, alegen- cum o avea şi cabinetul Taaffe. vor fi scoşi asemeni 6meni, a căror remâ- âr episcopii Mihail Pavel dela Oradea-mare
44
du-şî tot-odată şi o comisiă comună Este o cestiune a viitorului, nere este în interesul ţării . E vorba adeoă şi Dr. Demetriu Radu, noul episcop al
parlamentară, numită comisia clu cum se vor împăca şi cum vor con se se facă ou putinţă prin revisuire, ca oei Lugoşului, şi-au esousat absenţa în scris.
bului dreptei. Aşa se numia clubul lucra, guvern şi majoritate parlamen încurcaţi in gheşefturl şi devotaţi lui Banffy
Oonferanţa a fost presidată de pri
şi în era Taaffe, mai fiind poreclit tară în Austria. De-ocamdată apa s6-şî potă păstra mandatele lor. Astăcjl oa-
matele Claudiu Vaszary. Au luat ou totul
şi „cercul de fier . ratul s’a pus în mişcare şi vedem, mera va alege comisiunea, oe va fi însăr
44
parte la ea 16 archierei; şi-au sousat ab
Clubul dreptei de acji, care for- care este majoritatea, pe care se cinată ou compunerea legă de incompati
mâză noua majoritate, e compus pbte sprijini. Acesta pretindea, că bilitate modificată. Ea va consta din 21 senţa în soris 9 inşi. Intre aceştia dm
din următorele elemente: Poloni h9, doresce să scape de-o grupare cleri membri între cari numai 7 vor fi luaţi din urmă, pe lângă episcopii români Pavel şi
Cehi 62, Români 6, centru 6, mari cală federalistă; el stăruia, ca Cehii oposiţiă, Radu. se mai află şi episcopii gr. cat. ru
proprietar! conservativ! 19, partida tineri să se unescă cu Germanii li * teni Vâlyi şi Firozâk. Niol oardinalul
FOILETONUL „GAZ. TRANS. 44 sunt tote dovecjî de graiul viu al poporu siţî de ori-oe cultură ortografioă îşi de- de a scrie vorbele române tocmai pe toc.
lui de pe-atunoî ! Adecă, dâcă va găsi peste deau silinţa dea transcrie în tocmai pronun- mai cum le rostesce Românul, ei ne-ar
vr’o trei sute de ani vr’un filolog sorierl ţiaţiunea cea poporană**) . Dăcă d-1 Has duce unde şi-au dus mutul iapa şi surdul
44
Ce ne-au dat Slavii si Grecii. române în limba cea mai latinisată, se va deu s’ar fi ţinut orbesce de vorbele aces roata!
3 apuoa să susţie, că acesta era graiul viu tea, Cihao ar fi avut tot dreptul se-1 cri Am cjis, că e interesant caşul acesta:
( F i n e ) .
al poporului ? tice, pentru că cjicea Cibac : „Ga se sprijini d-1 Hasdeu, care a emis părerea, că tre
Nu e de mirare, că Oihac a găsit Gând te îneoî, te apuci şi d e u n p a i f i ; o asemenea întâmpinare, ar trebui dovedit bue să ţinem oa la biblie ia textele vechi,
atâtea mii de vorbe slavone în limba nos- şi când n’ai alte sorierl românesc! de prin mai înainte de tbte, oă ortografia texturi nu şl-a pus niciodată în practică teoria şi
tră. Cine vrea pbte găsi şi mai multe, veacurile trecute, te agaţl şi de zapisurl lor se potrivesce întru adevăr cu glăsuirea a mers pe calea cea dreptâ, er Cihao care
dâoă va lua de prin tote hrisovele vechi soise de omeni, cari abia o rupeau pe ro limbii din acel timp... oă aceste texturi au bătuse toba, oă d-1 Hasdeu greşeşte, toc
şi de prin tbte zapisuriie şi de prin, Dum- mânesoe. E bine şi asta, der să le iai sin fost sorise de autori cu nume bun, vred mai el s’a înămolit ou totul în acâstă gre-
necţeu moi soie ce, mulţimea de vorbe stră tactica şi dicţionarul lor ca modei, şi de nici de totâ credinţa şi cunoscând limba lor şelă şi în „Dicţionarul său, partea II, ne-a
44
44
ine, şi le va da ca „elemente slavone ale aici se sooţl conoiusiunl — asta e prea oo- din talpă. u hărăzit ca elemente ale limbii române oele
limbii nostre. pilăresce. Aşa e uşor să dovedesel ce vrei, Avea totă dreptatea Oibao: texturile mai moustrubse vorbe slavone, pe oarl le-a
„Elemente? De 06? Scriitoraşii de dâcă tote păcatele copiştilor slavoni le în vechi nu sunt autorităţi în oe privesce găsit la gramatici şi prin zapisurl, şi ni le-a
prin sutele trecute, grămăticii cari nu sciau carci în capul Românului. limba, câtă vreme nu sunt scrise de Ro dat plocon — nu atât nouă, cât străinilor
românesoe, sunt ei autorităţi în ce pri- E interesant caşul, cum Cihae impută mâni, ci de străini, cari abia bâlbăiau ro — ca vorbe ale graiului viu „numai fiind-oă
vesce limba? Ei întrebuinţau vorbe sla d-lui Hasdeu, oă în „Cuvinte din betrânl® mânesoe. Şi mare era grsşâla d-lui Hasdeu se găseso sorise in vâoui XVI!“ Vecjl, să
vone, fiind-oâ nu sciau pe cele românescl; a primit oa autoritate tote greşelile şi ig- să erâdă, oă acei scriitori „fără cultură or faci ce cjioe popa, der nu şi ce face el.
şi aoum viu filologii, fie Români, fiă străini, norauţele traducătorilor slavoni — ceea-ce, tografică — şi fără să scie limba! — tran- Gona asta după „texte vecbl“, după
44
şi, ca orbul de gard, se ţin morţiş de nâs- într’adevăr, d-1 Hasdeu n’o făcuse — că sorieau intoomai rostirea graiului viu. Asta fel de fel de zapisurl de venejare şi de
drăveniile gramaticilor şi a tuturor pârli d-1 Hasdeu stabilise ca lege : „fiă-care z&- ar fi, ea şi câd am lua oa autorităţi, în cumpărare şi aote de danii şi alte mărun
ţilor de traducători din skvonesce. Abera- pis, scris de ori şi cine trebue luat drept rostirea cuvintelor române de astâcjl, pe ţişuri de acestea, oa să scoţi din ele cele
ţiunile gramaticilor sunt elemente ale lim- regulă şi lege în ortografia şi gramatioâ, cismarii unguri dm BuourescI: mol ei nu mai ridicate vorbe străine, vorbe isolate,
bei române! Ci-câ aşa vorbea Românul numai să fiă scris în veacul XVI*) , oă sciu limba română, şi mol ei n’au cultură ale nevoiaşului de scriitoraş grec ori bul
44
odată cum a soris grecul Goresi; şi mons- d-1 Hasdeu susţinea că: „acei scriitori, lip- ortografică — deci cu totâ strădania lor gar, şi să le aduni şi înşiri după alfabet
trubsele vorbe slavone—- pe cari nici atunci şi să le indesuescl într’un dioţionar al ele
niol acum Românul nu le-a întrebuinţat — *) Convorbiri liter&re XIII, pag. 82. **) Cuvinte dm Bătrâni, p. 2. mentelor străine în limba română şi să ne
