Page 110 - 1897-03
P. 110
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 71.—1897.
Schlaueh şi nici metropolital Samassa dela acest cerc şSoheixi) în sala de gimnastică "Wilhelm II şi Faure preşedintele republi veni în ajutor, lansând liste de subscrip
Agria n’au luat parte la conferenţă, deşi a gimnasiului românesc. Cercul al Ili-lea cai franoese. In decursul manevrelor mo
ţii. Publioul aplaudă şi se risipesoe apoi în
Samassa se afla în soea fli la Budapesta, va avâ să alâgă 10 membri ordinari şi 5 narchul nostru va looui la contele Ridi- lini9ce.
făcând ohiar o preâmblare mai mare ou suplenţl. Se înţelege, oă pot fi realeşl şi ger-Dailid, împăratul german Wilhelm II
trăsura. cei mai dinainte. Preşedinte electoral pen va locui la contele Aloâs, şi preşedintele „PIugariuI“ este numele unui nou in
stitut de păstrare pe aeţii, pe oare vor să-l
Intre Gestiunile, ou care avea să se tru cercul III va fi d-1 Ludovio Roman, Faure într’o clădire militară. Pregătirile
înfiinţeze în comuna băcâdate, în comitatul
ocupe conferenţă, primatele raporta în pri âr suplent d-1 Sterie Stinghe. centru primirea domnitorilor au început a
mul loo, că dintre membrii comisiunei pen se faoe deja de pe acum. Sibiiului. d-nii protopopi I. Cândea, Dem.
Biserica Sf. Nicolae din Scheiii: Poi- Cutean, I. lordaohe învăţ, pens., Const.
tru congruă, câţl-va au murit, alţii câţl-va
au dimisionat. In loourile rămase libere, mâne (Dumineoă în 30 Martie n.) va pre Cas de m6rte. Aflăm, că cu o 4' îna- Prie paroch, Torna Prie primar, Sim. Gră
dica părintele diacon I. Priscu. inte de mârtea bătrânului profesor David dinar notar cerc. şi I. Stanciu proprietar.
conferenţă a ales deol alţi patru membri
Almăşianu, a răposat grabnio şi un nepot Institutul e proieotat ou un oapital social
noi; între aceştia se află şi Metropolitul Deputaţi mireni pentru sinodul archi-
Mihâlyi dela Blaşiu. diecesan din Sibiiu au fost aleşi: 1) In oer- al său, preotul din Alma Beniamin Almă de 5000 fl. împărţit în 100 aoţii de câte
In urma unui resoript ministerial, con- cul Sibiiu: Parteuiu Cosma, director de şianu, oare cu oâte-va flile înainte fusese 50 fl. Subscrierile sunt a se faoe pănă
ferenţa a deolarat, că „căsătoriile încheiate bancă şi Ioan Preda, advooat; 2) în oercul în Braşov oa să cerceteze ps unchiul său. la finea lui Maifi a. o., trimiţându-se d-lui
D-1 advooat Vasilie Almăşianu din Cluşiu parooh Constantin Prie în Săoădate (p. u.
între romano-catolici şi greco-catolicl nu sunt Săliştei: Dr. D. P. Barcianu prof. semin. şi
a se considera ca căsetorii mixte, deore-oe Dr. Liviu Lemânyi, ases. cons. 3) In ceroul abia sosise aioî oa să ceroeteze pe unchiul Hortobâgyfalva).
oaracterul religios al ambelor confesiuni Sebeş: Dr. Ilie Cristea, secretar consistorial său, pe care îl aflase în agorniă, şi după Lueger — primar. En, în 8 Aprilie
2 âre primi avisul telegrafic să plece la
este identic şi astfel disposiţiunile artiouli- şi Dr. losif Blaga prof. gimn. 4) In oercul n., s’a făout alegerea de primar al Vienei.
lor de lege din 1868 şi 1897, privitori la Alba-Iulia: Dr. Vasiliu Bologa, profesor şi Alma, (lângă Elisabetopol) undo răposase Lueger a fost ales cu o majoritate de 93
căsătoriile mixte, nu se pot estinde şi Mihail Cirlca, notar public. 5) In cercul fratele său. Pote orl-oine să-şi înohipuâsoă, voturi. Alegerea a decurs în ordine. Griibl,
oe durerosă lovitură a fost aoâsta, mai ales
u
asupra acestor oăsătorii . Devei: Dr. Ioan Mihu, direotor de bancă contra-candidatul lui Lueger, a căpătat
Alt obieot de mare importanţă al şi losif Orbonaş, pretore. 6) In cercul Haţeg! după oe caşul de-al doilea venise cu totul numai 37 voturi. Lueger a mulţămit fli-
pe neaşteptate.
oonferenţei a fost rescriptul ministrului un Ambrosiu Bârsan, senator şi George Dânilă. eend, că steua conducătore a lui şi a par
guresc de culte, prin care s’a adus la cu- 7. In oercul Gioagiului: Petru Pipoş, jude Academia română. Dintre membri de tidei sale o formâză: poporul german, pa
nosoinţa corului episcopesc botărirea Ma de tablă în pensiune şi Ioan Moţa, cleric dinoâoe de CarpaţI ai Aoademiei au sosit tria şi oreştinismul. Rămâne acum să se
iestăţii Sale de-a se convooa congresul în absolut. 8 In oercul Iliei.: August A. Ni- pănă acum în BuourescI pentru a lua parte vadă, dâcă împăratul va întări alegerea lui,
cestiunea autonomiei catolice, oare va avă coră, candidat de advocat şi Victor Tordă- la şedinţele ei d-nii: Alesandru Roman, care aouai s’a făcut pentru a cincea-âră.
să se ocupe cu revisuirea planului de auto- şianu, oficial consistorial. 9) In cercai Abru Vicenţiu Babeş şi losif Vulcan, âr din Bu Promovat Din Cluşiu ni-se anunţă,
nomiă dela 1871. Conferenţă a luat ou dului: Dr. Vasiliu Preda şi Dr. Eu ea Draia covina d-nii: S. FI. Marian şi Ioan Sbiera. că d-1 protonotar comitatens în pensiune
multă bucuriă la cunoscinţă obţinerea con ambii advocaţi. 10) In oercul Cluşului: In causa Macedoneană s’a ţinut, pre Ioan Turcu, dela Făgăraş, va fi promovat
sensului Majestăţii 8ale şi s’a dat prima- Leontin Simonescu, secretar metropolitan şi cum soim, Marţi la Dacia întrunirea con- mâne, în 10 Aprilie n., în aula universită
telui împuternicirea de-a hotărî la timpul Dem. Comşa, prof. semin, 11) Iu cercul ohiămată de comitetul studenţaso. Şedinţa ţii din Cluşiu, la gradul de doctor în sciin-
său fliua convocărei. Lupşei: Dr. Petru Şpan, profesor semin. şi
era presidată de d-1 Vasilie Miculescu, pre ţele juridice. — Sincerele nâstre felicitări!
După oe s’au mai desbătut şi alte Simeon Pasca, notar comunal 12) In ceroul şedintele comitetului naţional. Toţi oratorii
agende de mai puţină însemnătate, confe- Bistriţei: Dr. Elie Cristea, secretar oonsist. au blamat purtarea lui Apostol Mărgărit 4. Aplicarea multiplă. Nu există mijloc mai
renţa s’a terminat, rămânând, ca membrii şi losif Popescu, advocat. 13) In cercul bun, care se pote aplica la diferite caşuri, ca
şi au oerut să se ia măsuri, ca acel pumn Molls Franzbrantwein care alină durerile, întă-
presenţl se ia parte la şedinţa camerei Târnavei: Dr. Ioan lvan şi Dr. Nicolau oompaot de Români macedoneni, cari la resce nervii şi muşchi întrebuinţându-se ca adaos
magnaţilor, unde tocmai în acea fli s’au în Vecerdea, ambii advocaţi. Protopresbiteratul un moment dat ne pote fi de folos, să nu băi etc. O butelie 90 cr. se p6te procura dîlnic la
ceput deabaterile asupra budgetului. Murăş-Oşorbeiu s’a ţinut ou totul passiv. fie lăsat a fi desnaţionalisaţi. „Noi nu ce prin poşte dela farmacistul A. Moli liferantu,
14) In ceroul Sighişorei: Dr. Nicolau Olariu rem milă dela Statul român , <4ioe d-1 Ar- curţei din Viena Tuchlauben 9. In depourile din
44
ases. cons. şi Ioan Boiu, prof. 'gimn. 15 gintoianu, fost profesor macedonean, „Ro provincie sS se câră espresă preparatele lui Moli,
S O I K S L E S I L E I . In cercul Treiscaunelor: losif Puşcariu, ad mânii macedoneni sunt patrioţi şi pot să provficlute cu marca de contravenţie şi subscriere.
vocat şi Valeriu Bologa, direotor de banoă.
— 28 Martie. se susţină siDgurî, dâr ceea ce pretindem „Kulturegyîet-“urile şi bibliotecile
16) In oeroul Braşov: Ioau Popea, şi Vir- e, ca baDul româneso să nu fie întrebuin
întregirea membrilor representanţei co
gil Oniţ, ambii prof. gimn. 17) In cercul ţat prin Mărgărit pentru a paralisa mişca poporale.
munale. Precum am anunţat în looul mem Bran: semptemvirul Ioau Cav. de Puşcariu rea nostră. Noi nu v’arn convocat, continuă Din incidentul, că ministrul Wlassics
brilor representanţei comunei Braşov aleşi şi Dr. Iancu Meţian, proprietar. 18) In oratorul, pentru a vă ocupa de Mărgărit, M
n dat „Kulturegylet -urilor unguresc! o
în anul 1891 gi cărora le-a espirat manda- cercul Făgăraşului: Ioan Turcu protonotar oi nenfcru a demonstra, că cestiunea ma- pnhventiunş fle câte o miiă fior., pentru a
poUbJ.U
”
w
tiv orăşenesc conform § 41 al art. de lege JJm ceroul Zaranduiui şi al Deeşului, re- noi, acum în ajunul unui resbel. Românii începe ou înfiinţarea oionotecelor poporale
sultatul alegerilor încă nu e cunoscut, ___ ambulante, „Kolozsvâr publică în numărul
14
XXII din 1886. In ceroul al IlI-lea de macedoneni singuri se pot opune cu suc
dioe „Tel. Rom. 44
alegere (Suburbiul Scheiii) le-au espirat ces multor obrăznicii bulgăresol. Dâoă ar de afli un articul de fond în causa acesta,
mandatul la 15 membri şi adecă: Monarchul nostru la manevrele din fi lăsat pe Românii macedoneni să’şl orga- pledând pentru inaugurarea unei acţiuni
mari, oare să aibă de scop înfiinţarea de
1. Ludovio Roman, căpitan în pen Rusia. Am fost amintit la timpul său, oă niseza Eforiile şi ar fi a v u t o administrăţiă
siune. 2. Dragomir Pulpaş, posessor de Majestatea Sa împăratul Franciso losif pe cinstită, ei în oâţî-va ani ar fi uimit lu biblioteci poporale pretutindenea, dâr mai
casă. 3. Valeriu Bologa, director de bancă. ales prin oomunele ardelenesoî.
14
4. Petru Pop, jude reg. 5. Victor Popescu, la finea lunei Aprilie va reîntoroe visita mea . (Aplause furtunose.) La urmă se pri- „Deolarăm din capul locului , flioe
44
44
advooat. 6. Vasilie Voina, parooh. 7, Barth. Ţarului Nicolae II, oare în anul treout a mesce — flice „Timp. — o moţiune priu „K.-r. , „că cestiunea bibliotecilor poporale o
K
Baiulescu, protopresbiter titular. 8. Lazar fost ospale Monarebului nostru la Viena. care se declară că Româuii din România
Nastasi, profesor. 9. Sterie Stinghe, pose Se anunţă acuma, că Monarchul nostru liberă aprobă lupta Românilor macedoneni considerăm egală în rang cu cestiunea scdlelor
sor de oasă. 10. Vasilie Popovioiu, tâmplar. va merge în Rusia nu numai la finea lu poporale. Nici bibliotecile poporale nu sunt
44
11. Ioan Seniuţă, posesor de casă. 12. Du nei Aprilie, ci va lua parte şi la mane pentru a sustrage soâlele de sub influenţa alt-ceva, decât soole poporale .
mitru Muntean, eomersante. 13. Dumitru nefastă a unui om, care e singura oausă a In legătură ou bibliotecile, foia clu-
Pascu Căciulă, posesor de oasă. 14. Nico- vrele mari rusesol din tomna anului acesta, nenorooirei lor; oonsiliâză pe aceştia de a şiană proieotâză şi cabinete de lectură la
44
lae Pilţea, profesor. 15. Ioan Aron, pro piarul rusesc „Razwjedaik sorie adeoă, rămâuea eredinoioşl M. S. Sultanului; stu sate, punându-se la disposiţia poporului
fesor. că la manevrele mari rusesc dela tomnă, denţii se angajeză a oonvinge pe totă lu câte-o sală spaţiosă, unde acesta să-şi pâtă
1-
Alegerea de întregire se va face în vor lua parte împăratul Pranoisc losif I, mea de dreptatea causei lor şi că le vor petrece cu lectura, în loc de-a pierde tim
pul, — oâte-odată curat numai din lipsa
de altă distracţiă — pe la cârciuma. Er
scoţi ochii cu ele — âtă o nouă maniă şi rescl îd limba română?
bulgari şi greci, oe v o i m ? Să dovedim pote pentru a se da în mâna poporului numai
un nou gen de şarlatanăriă literară de a Oa resumat: cel oe va ceroeta serios oă şi pe atunci exista limba română? Dâr cărţi bune, se aduce oa esemplu prooederea
14
ajunge „savant . S’adună vorbe, cari mol elementele străine în limba nostră, va fi nimeni nu oere dovada asta. Dâoă e dove Americanilor, cari au înfiinţat pentru acest
atunol nici după aceea n’au existat în gra sfiit să-şi calce pe inimă şi să renunţe la dit istorioesce, că noi am trăit în vâoul scop un biurou (Bureau of Eduoation).
44
iul viu al poporului şi nu vor txista nici ispititârea grandomanie a „savantlîcului şi XVI, si dâoă afli trăim şi asta e altă do Acest biurou înoă în 1893 a tipărit un ca
odată, oarl au fost trîntite în vre-un în să nu dea gonă după tâte năroziile îngro vadă, că şi acum trei suta de ani am trăit, talog al cărţilor, pe care el le-a aflat bune
scris de scriitorul străin, care nu soia echi pate în pergamentele, pe oarl şi-a pus talpa ce mai alergăm la jargonele bulgaro-gre- şi folositore pentru popor. Oei oe vor deol
valentele românesol: scrise îngrozitor de gâştii vr’un biet de scriitoraş bulgar sâu cesol? Ori fi avend ele fără îndoială vre-o să-şi procure cărţi de cetit, n’au. decât să-şî
falş şi după bunul plac, şi âtă-ne! Vai de grec. Aoestă gonă, pe lângă că e o rătă- importanţă pentru istorie, dâr pentru limbă? alâgă din aoel catalog, în care nu se cu
noi şi de noi Românii, oă n’&vem vorbe să oire soiinţifioă, e o isbire făţişe şi o păl- Cartea de cetire a lui Lambrior şi cresto prind, decât numai cărţi alese.
ne înţelegem, şi am fi perit dâoă nu venea muire a Românilor. maţia lui Gaster, au intenţiunea să facă pe Fâia ungurâscă spune în fine, oă Un
Udrea şi Gudrea şi Effendi şi Agatoolis Aş vrea să mă lămurâscă cine-va: Ce studenţi să cunosoâ tote aberaţiunile tex gurii au. afli în Ardeal şi Ţâra ungurâsoă
să ne înveţe cum să vorbim. rost au textele vechi — nu tâte, dâr cele telor vechi. Cu oe scop ? De oe nu s’ar peste 1000 de biblioteci, dâr din anumite
Sunt curios să sciu, dâoă se va afla mai multe — ca să se înşire oronologic şi vîrî atunci într’o carie de cetire şi jargo causa publicul nu le pote întrebuinţa, ne-
vr’unul să adune bunăoră „elementele fran să se dea soolarilor să le cetescă? înţeleg, nul Ovreilor din Iaşi şi a simigiilor din fiiud puse la disposiţia lui. Trebue deci să
14
ceze în limba română şi dâoă o să ne dea de ce Şineai şi Maior, şi după ei scâla lui BuourescI şi a bivolarilor din Giurgiu? se organiseze pe o basă cu toiul nouă şi
14
ori nu, oa „element pe antrenat, ambalat, Cipariu ou Laurian şi Maxim în vârful su- Că aşa vorbeau pe atunol Românii ? diferită de cea obicinuită pănă acum.
depasând, trişâză, mori (DăravurI, moeurs) liţii de luptă, au voit să latiniseze limba: Cum se faoe că mai tot pe aceeaşi vreme Am luat înadins notă de acest artioul,
eto. fiindoă le-a găsit sorise prin „Moni vo'au să ne dovedâscă şi nouă şi străină Grigore Ureohe sorie aşa de frumos româ- deorece aoelaşl lucru se pote susţine şi
torul Ofioial în disoursul vr’unui deputat, tăţii latinitatea nâstră. Afli, când acest lu- nesoe şi aşa de apropiat de limba de as- despre bibliotecile românesc!, câte le avem
44
care soiă românesce tot atât de mult cât oru e axiomă, înceroarea de a mai latinisa tăfll? Simplu de tot: Ureche era român şi pănă acum, fiind şi ele întocmite pe o basă
soie mooanul ce e şofranul, ori prin vre-o limba ar fi o prostie. înţeleg de oe facem soria românesce, âr zapisurile, etc. sunt fârte nepractică, ceea ce face, ca niol să
scriere a vr’unui distins jurist, a vr’uuui oaş mare ou vr’un „torna, torna fratre , scrise de străini într’o limbă, care nu e nu prea fiă cetite din partea publicului.
44
distins medio ori a altor distinşi strică- căci şi acesta e un paib de oare ne legăm nici una dintre limbele pământene. De-odată ou asta amintim, că minis
limbă? Toţi înţelegem, oă asta ar fi o oa să nu ne înecăm: cu el voim să dăm ( Epoca ) G. Coşbuc. trul Wlassics a dat pentru soopul de mai
u
44
prostie; dâr cu ce ar fi asta mai ârzănă dovadă oă şi prin suta cutare şi outare a n sus câta 1000 fl. nu numai „Kulturegylel -
decât adunarea elementelor slave şi gre- existat limbă română. ului dm Cluşiu şi celui din Ungaria nor
cescl ori a elementelor turcescl şi UDgu- Dâr cu textele vechi ale scriitoraşilor dică, oi şi celui din Ungaria Şudioă.
