Page 111 - 1897-03
P. 111
Nr. 71.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
Sinuciderile în armata austro- D-l Franoiso Hosszu Longin, şi oa ad- tpasiă şx-o arată ou ocasiunea obioeiului
mgară. După statistica ofioi6să pe anul vooat al recurenţilor, reflectând atât la străbun observat la peţite. Dovadă şi ur-
propunerea oomisiunei permanente, cât şi
L89B,în armata austro-ungară dintre 282,562 f mătârea epistolă, oe a fost adresată da pă
3menî aflători sub arme, s’au ivit în acel la vorbele fisolgăbirăului Beke, mai îna rintele unui fiu cătră vecinul său pentru
*n 247 oasurl de sinuoidere, 82 înoercărl inte de t6te declară, că regretă, oă un fi- David Almăşianu, a-i peţi fata: „In genunchi mă rog, nu-mi
de sinuoidere. Cei mai mulţi dintre sinu- solgăbirău în faţa unor astfel de grave profesor emeritat la gimnasiul român din Braşov, respinge îndrăsnâţa şi prea umilita mea
oişî au fost reoruţl. Numai în luna lui Oo- acuse, într’un mod atât de copilăresc s’a după o bâlă îndelungată, a încetat din rugare, oi asoultă-ml modestele mele vorbe.
tomvre 1895 s’au întâmplat 26 sinuoiderl. soiut apăra. , viâţă în 27 Martie v. la âra 1 nâptea, în Dă pe fiioa ta de soţiă fiiului meu, oare e
In Noemvre însă, după oe soldatul a gus Nu aoeea este întrebarea, dâcă a sub etate de 90 de ani. solavul tău oei mai supus, şi te rog fă, ca
tat câte-va săptămâni de trai militâreso în scris George Vraeiu protocolul, ori ba, ci Despre acest cas trist înounosciinţăm tînăra păreohiă, legată ou firul de matase
casarmă s’au întâmplat 35 de sinuoiderl. oă adevărate sunt faptele înşirate în ape cu adâncă durere pe tâte rudeniile, amicii să trăâsoă în cea mai mare fericire. Dâcă
şi cunosouţii răposatului.
Primăvara uumârul caşurilor de sinucidere laţiune, au ba; adevărat este, oă d-l fisol- vine f'rumosa primăvară îtl predau cadou
Rămăşiţele pământesc! ale răposatului
e în decrescere; aşa în Aprilie s’au ivit găbirău în deoursul prooedurei ofioiâse a se vor aşec}a la looul de odihnă, din para rile şi-ţî aduo şi o părechiă de gâsoe. încă
25 caşuri, în Maiă 15, în Iunie şi Iulie au pălmuit pe un om, sâu ba? De-altoum vor disul bisericei Sf. Nioolae din Soheiă, odată, stând în genunchi te rog, primesoe
scăcjut cu totul. In August, pe timpul ma- bitorul are cunoscinţă, oă cel pălmuit a fă Sâmbătă în 29 1. c la 3 ore p. m. în oi- cu plăcere oererea mea şi cetesce ou în
avrelor grele, numărul sinuoiderilor de cut arătare oriminală contra d-lui fisolgă- miterul acestei biseriol. durare şirele mele". — Tatăl fetei în ase
dată se urcă la 21; în Septemvre ârăşl birău. B r a ş o v , 27 Martie 1897. menea stil a răspuns declarând, că ou plă
âcade la 8, de aoi îuainte înoepe ârăşl Constată, oă aceia, cari au subscris Sofia Altnăşianu văd. Montani, soră; August cere e învoit a da de soţiă pe „fiioa sa
a cresce, pănă ce în Ootomvre vedem nu protooolul alegerii ca bărbaţi de înoredere, Almăşianu preot, nepot; Vasile Almăşianu, urîtă“ „fiului său nobil“.
advocat, nepot; Dr. Ştefan Morariu, ad
mărul sinuoişiior urcat ia 26, au subscris şi apelaţiunea, prin urmare ori
vocat, strănepot. înmormântarea împărătesei Japoniei.
Dintre cele 15 corpuri de armată mai protooolul, ori apelaţiunea conţine neade Cam pe la începutul lunei lui Febrarie o
mare este numărul sinuoiderilor la corpul văr şi deci trebue prin investigaţiune cla Totodată am primit un anunoiu din
partea Corpului profesoral dela şcdlele fost în Kioto în Japonia înmormântarea
2. Aoi s’au întâmplat 38 caşuri; la oel din rificată starea lucrurilor şi numai după
medii şi superidre gr. or. române, în care se împărătesei Japoniei. Ceremoniile înmor
Cracovia 29, la cel din Przemysl şi Lem- aceea să vie comisiunea permanentă ou
aocentuâză rara abnegaţiune cu oare pro mântării au durat 22 de ore; s’au început
U'jrg oâte 23, Pojun 20, Budapesta 18, propunere meritorioă în causă. fesorul D. Almăşianu şl-a împlinit serviciul în 7 Februarie la amâZl şi e’au terminat
Graţ 15, Iosefstadt 24, Sarajevo 13, Timi- Vorbitorul face atent pe d-l fisolgă- de 32 de ani ca profesor la aoeste şcâîe în 8 la 10 âre. Mai întâiu s’a făcut t6te
ş6ra, Praga şi Sibiiu câte 11, la corpul şi un anunciu din partea Comitetului pa
birău oă nu avea drept să atace' o persână ritualele, cari au durat până sâra la 6 ore,
diu Caşovia 10, la cel din Innsbruck 7, la rodii al al Bisericei gr. or. Sf. Nicolae din
care nefiind de faţă, niolcă să pâte apăra. Braşov-Scheiu în care se Zio®» că răposatul când cortegiul a pleoat din palatul impe
oel din Zagrabia 4, âr la comanda militară
Deolară, oănu orede fisolgăbirăului că’i-s’ar „timp de 18 ani a stat neîntrerupt în rial. întreg conductul, lung de un mii,
din Zara 2 caşuri.
fi îmbiat bani, ca să-l înfluinţeze privitor fruntea Comitetului paroehial al Bisericei înainta la lumina făolielor.. In frunte era
Socotind numărul sinuoiderilor după Sf. Nicolae, la a căreia înflorire a lucrat
la candidare. Pentru-oă, dâcă asta ar fi miliţia, după miliţia a urmat oarul fune-
arme, oei măi mulţi dintre sinueişî au fost cu z-1 neobosit şi cu rară abnegaţiune^.
adevărat, d-sa avea datorinţă morală şi
dala infanteriâ, anume 144, dela cavaleria bral şi după acesta familia împărătâsoă.
oficiosă, să facă arătare criminală pentru Erau deja 9 ore sera, oând oortegiul a
46, dela artileria 16, dela venători 13, dela
încercare de oorumpere oontra respectivei trecut peste „podul plutitor al visurilor".
regim, bosniace-herţegovineue 2. Dintre
persâne. Asemenea nu orede, oă poporul
aceştia 170 s’au împuşcat âr 61 s’au spân De aici ceremonia a fâst alta, Pănă aici.
şi-ar fi exprimat dorinţa, ca să aibă notar Bucureştii, 8 Aprilie. Pănă în
zurat. de ungur şi nu de român. momentul de faţă, Regele n’a luat au petrecut pe împărătâsa tnârtă oa şi oând
In fine în oe privesce oausa sinuoide ar fi fost viuă, âr numai după oe au trecut
FaoedecI propunere, că luând în con nici o decisiune cu privire la for peste pod a fost socotită oa mârtă. Miliţia
rilor, statistica ofioiâsă constată, că oei mai siderare, oă şi însuşi d-l fisolgăbirău Beke marea noului cabinet. Astăcjî a pri
mulţi, anume 53 s’au sinucis din frica de oere, ca să se întroduoă cercetare discipli mit în audienţă pe preşedintele ca u’a mers mai departe, cosciugul a fost lust
din oarul funebral si a fost dus de âmenl.
pedâpsă, âr 20 din aceeaşi causă au înoer- nară, aoâsta să se şi întroduoă şi cu con merei d-l Giani şi pe ministrul-pre- Aoum după cosciug mergâu damele de
oat a se sinucide; 35 s’au sinucis din causă, ducerea acesteia să fiă încredinţat d-l vioe- şedinte Aurelian.
că „li-s’a urît să mai servâscă", 16 din şpan; şi numai după restabilirea adevărului IMothingam, 8 Aprilie. Lordul Ha- onâre a reposatei îmnărătese şi astfel a~
causă de amor, 13 din oause familiare, 10 să vină comisiunea permanentă ou propu milton, secretarul de stat pentru In junseră la oimiter la 2 ore nâptea. Aci mai
din oausă de bâlă spirituală, 7 din causă întâiu s’au făcut rugăciuni cosoiugul a fost
nere pentru întărirea, ori nimicirea alegerii. dia, a ţinut erî o vorbire rjicend, că scoborît în mormânt, dâr aşa de înoet,
de rea tratare, 4 din oausă de datoriâ, 6 Vioe-şpanul, vădând dispos .ţiunea spi dâcă concertul european s ar disolva, ar încât a durat 1 âră întrâgă, pănă ce cos
1
;
din causă că şi-au urît viaţa, 6 din oausa
ritelor, deolară oă introducerea oercetării isbucni resboiu nu numai între Turcia oiugul a ajuns în fundul mormântului. Cu
dorul de casă, er 1 din causă de bâle cor
disciplinare este superfluă, dâr se alătură şi statele creştine, ci şi între aceste aoâsta s’a terminat înmormântarea, âr după
porale. Causa celorlalţi sinueişî nu s’a pu
la aoeea parte a propunerii, făcute'de mem din urmă, resboindu-se între sine. Fiă- înmormântare au mai urmat o mulţime de
tut constata.
brul Fr. Hosszu Longin, -oa să fiă încre care bărbat de stat e dator, cjise el, ceremonii, aşa oă abia pe la 10 âre dimi-
dinţat cu investigarea faptelor enumărate a lucra la susţinerea păcei şi nu este neţa oortegiul s’a reîntors ârăşl la palatul
C o n g r e g a ţ i u n e a în apelaţiune, şi pănă atunci oausa să se ertat se se permită Greciei de-a ocupa imperial.
Comitatului Hunedom, ţinută în Deva la ţină în suspens. teritoriu, ce nu este al ei. Marinimosifate. Când renumita oântă-
30 Martie n. Congregaţinnea a lua£ hotârîre con Canea, 8 Aprilie. In mai multe râtă Christina Nilsson a concertat în 24
form declaraţiunii viceşpanulul.
Deva, 31 Martie 1897. părţi ale insulei lupta e în curgere. In Septemvre 1885 în Stookholm, a isbuonit
Nu pot să nu scot la ivâlă, cu oâtâ surgenţilor, cari atacă de -tote păr foc în sala concertului, şi în îmbulsâla ce
(Fine).
uşurinţă, — oa să nu mă folosesc de un ţile, li-a succes a lua patru tunuri. s’a produs în urma acâsta, şâpte persâne
Apelaţiunea cetită în oongregaţiune
termin mai grav, — a pertraotat comisiunea In Heracleion şi în districtul Iiissamo au murit. Puţine dile mai târZiu cântărâţa
-şi reprodusă aci a fost subscrisă de 50 de
permanentă acâstă afacere. Adecă dânsa de doue cţile curge o luptă înverşiu- se afla tocmai în locuinţa ei ia hotel, când
inşi. Ea a fost ascultată cu atenţiune. Faţă din bun capul ei, fără să oeroeteze lucrul, naiă âtă, oă întră o servitore cu două oopiliţe
de plângerile ou prinse în ea, comisiunea fără să asoulte măoar pe oel învinuit, vine de mână în odaia ei şi Z'°® într’un ton
permanentă a afirmat, că alegerea s’a făcut în L i ' & e s ’ a t o a B ’ ă - cam răstit cătră artistă: „Mama aoestor
şi declară, oă faptele înşirate sunt neade
idiă regula, âr pălmuirea lui George Vraeiu văruri, şi oă lucruri pe care se ofer a-le 0 carte de mare preţ pentru eco doi copiii s’a nenorooit la concertul d-tale
nu se pâte lua în considerare, deâre-oe nu adeveri 50 de mărturii, nu s’au întâmplat, nomii mari şi mici este Manualul de agri de dăuuăZl şi şl-a perdut. viâţa, âr eu pânea ;
mitul nu a subsoris apelaţiunea şi nici pe ci numai pure năsoooirî sunt! cultura raţională (Agrologia), scris de d-l copii cu mai au pe nimeni pe lume, de
altă oale nu s’a plâns la comitat; a propus
Tot ou aşa uşurinţă şi am pută Zio®i Dr. George fl’aior, profesor de agricultură aceea ţi-i aduc d-tale dâmuă!" Cântărâţa
deci respingerea apelaţiunei şi întărirea ale-
cu vedită reavoinţă se pertraotâză şi decid în Bucuresci. Toţi câţi au avut în mână Nilsson privi câie-va momente ou uimire
gerei. şi alte oause momentuose. acâstă preţiâsă carte s’au esprimat şi se la servitârea, oare-i vorbi şi Zise apoi,
După oetirea apeîaţiunei, s’a sculat
fisolgăbirăul aousat Carol Beke şi a deola- Rău fac deci aceia, cari dectară de esprimă cu cea mai mare laudă asupra ei.- după-ce s’a gândit puţin: „Ai tâtă drep
rat, oă nu înţelege tot lucrul. Căol lui flâourl lupta din oomitate; din potrivă, ar E o carte fârte mare, cuprindând 524 pa- tatea !“ După aceea ea plăti fetei salarul
restant trimise pa oopii încă în Ziua aceea
’i-s’a înaintat o apelaţiune scurtă, fără es- fi de dorit, oa toţi Românii să se străduâscă gine format mare cu 217 figuri bine reu
a avâ cuvânt în congregaţiunile oomita- şite. In esemănare cu mărimea şi cu mul într’un pension şi Zise oâtră direotâre, care
punerea motivelor, âr ceea ce s’a oetit acjb tense, şi avându-1, să şi-l ridice cât mai ţimea figurilor, cartea este cât se pote de o întreba cum de vme a se îngriji de oo
acuma o aude pentru prima-6ră. Nâgă, că
gravele aousaţiunl din apelaţiune peste tot des întru apărarea şi în favorul intereselor eftină, numai 2 fl, 50 cr. esemplarul, aşa p i i : „Le-am răpit mititeilor, deşi fără se
ar fi adevărate; în speciei relativ la păl mari şi nonderâse, asupra cărora cei dela că nici în literatură celor mai înaintat po- vrâu şi fără să soia, pe mama lor; este
muirea lui George Vraeiu afirmă, oă numi putere cu aşa puţină consoiinţă judeoă şi pâră nu poţi găsi astfel de cărţi cu un deci numai drept şi echitabil ca să păşesc
hotăreso. preţ mai eftin ca acâsta. Fiă care institu- au în looul mârtei".
tul nici nu ar fi avut dreptul de alegător,
Corespondentul. ţiune culturală română, fiă-care comună
oă s’a purtat forte impertinent şi provooă- Proprietar: B®»*. Aurel Mureşiami.
tor; şi pentru asta adevărat că l’a ame de-ale nâstre, dâr mai ales seminariile teo
logice, institutele preparandiale, reuniunile
ninţat, dâr nu l’a atins. De-altcum ţine să Mulţămită publică. Redactor responsabil: SGregeria Maior.
accentueze, că tâtă trâba a pus’o la cale învăţătoresci, cum şi toţi câţi doresc a
un aspirant de notar român, pe oare nu P. T. D-lor Alexandru Ogherlad, Ber- purta o economiă, mai sistematică au ne
zovs; Dr. P. Tanco, Năsăud; Romul Simu, Or- apărată trebuinţă de acâstă carte, singură
l’a pus în candidare, deşi o persânâ res
l a t ; şi Ioachim Fulea, A.-Iulia, cari au bineîn felul său la Români. De vânZare la ,<j Pentru fumătorii fle ţigan!
pectabilă, şi pe oare nu o pote numi, i-a
promis 600 fior. pentru ca să-l înfluinţeze voit a-ml retrimite pachetele cu „Răspunsul „Tipografia A. Mureşianu“ în Braşov. E-t CIL UIB *^3$
M
privitor la oaudidare, dâr el nu a primit la Cartea nâgră“ neatinse, le mulţămesc, ârâ Celor ce o comandă prin postă li-se reco & este cea mai curată, subţire şi totuşi tare ► 3
pe domnii, cari au avut oursgiul civio de-a mandă a trimite pentru porto 25 cr. pen a, t >
ofer tul. ECărtiă d.e ţig-ări, + 3
primi acea lucrare a mea îi rog a treia-oră, tru a li-se trimite cartea recomandată, ca o
Se provâoă la jurământul său ofioios fără glicerină. t >
oa esemplarele nevândute să nu pregete a nu cumva să se piârdă.
şi la onorea sa, oă el tot-deuna numai da- mi-le retrimite. Patent 3 cr., Club-Exquisit 2 şi 10 cr. O
torinţa oficiosă şi-a împlinit. Apoi chiar şi EH- Se află şi tuburi de ţigări din kărtiă T I
poporul va fi deolarat, oă nu le trebue Braşov, 9 Aprilie 1897. EH C L U B . W i — i
notar de român, oi vrâu să aibă un Un Cu tâtă stima Peţitul la Cllinezî. Despre Chinezi se hH Vemjare en gros la ► 3
a
gur. De-altoum în faţa gravelor acuse ce Axentie Severu. scie, că nu sunt omeni oomplesanţl; ei ! >
i-se fao, însu-şl oere să se introducă contra însă ţin ca târiă la datinele lor strămo lulius Pîiiiller Psiacbfolger,
(ol Braşov.
lui cercetare deBciplinară. » şesc! şi oea mai mare complestmţă şi cur-
