Page 113 - 1897-03

„Sazeta" iese îi M-care ii.
n Tipcgrsfia Abeaamente pentru Anstro-Dngaria:
Braşov, piaţa maro 2îr. 53. Pe un an 12 fl.. pe şese ±unl
6 fl., pe troi luni 3 fl.
Scrisori nefvasoate au *b
primcso, — iCannfaîripts bu se N-rii de Dumlnsoi 2 8. pe an.
Mf-rimet, Pentru România si străinătate:
IKEERA7E 38 primeno Ja Adml- Pe un an 40 frsmot, po şâse
nietrtţiuns în Bruqov f>i Ie ai- Innl 20 fr.j pe trei luni 10 fr.
mătirei.o Birouri da imimoluri: H-rii do Duminooă 8 franol.
tn Viena: J«. JW.ua, Beinrieh
SehaUh, Undo!/ Mosse, A. Oţveliks So prenumără la tdte ofioinle
NaoWolger; Xr.tov, Opvelik, J. poştale din Jntru şi din atară
Dannsbcr, In Bndapeiit»: A. 7. şi la dd. oolootori.
Ooidbcrgtrg, Jkksum Bornat; tn iHamsatol pentru Btasor
Bueuresoi: Ăgence Hmm, Sno- administraţiunea, piaţa mare,
ouxBaie de Ro umani o; în Ham- tSrgnl Inului Nr. 30 etagiu
boxt,: K<yroiy> <4 Lisbtnann, I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Ir.sertlunllor: o aeriă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
Rarmond pe e eoldnă 8 er. fi (N'umei do JDTaaanjja.ee©, 13) Cu dusul în casă: Po un an
80oi. timbra pentru o publi­ 12 fl., pe 6 luni 6 fi., pe trei luni
care. Publicări mai dese duşii 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă şi învoială. său 15 bani. Atfit abonamen­
Reolarao pe pagina a 3-a o tele cât şi inserţiunile simt
Soriă 10 or. sân 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 72— Anul LX. Braşov, Duminecă 30 Martie (11 Aprilie) 1897.

şi neapărat de lipsă pentru aperarea elementul român şi de aceea nu se şi bisericesc! şi înainteză numai par­
intereselor ndstre naţionale, cu ce astâmpără nici un moment, ci me­ ticularismul naţional contra ideei de
N o u a b o n a m e n t mare greu ne înţelegem noi între reu vin cu nouă planuri de distru­ stat maghiar.
noi, cât de încet şi nesigur se duc gere şi de nimicire faţă cu ceea ce
la, Er pe când în dietă şi în pressa
în împlinire din partea ndstră chiar am mai păstrat din naufragiul drep­ ungurâscă se îndrâptă săgeţi veni-
Gazeta Transilvaniei şi cele mai bune hotărîri, ce îm­ turilor ndstre naţionale; eră noi pare ndse în contra autonomiei bisericei
preună le-am luat. Mai m u l t : cât că abia ne-am simţi atinşi de tăte
române gr. or., în palatul primatelui
Cu 1 Aprilie 1897 st. v. de îndărătnici se arată mulţi dintre acestea, nu întreprindem nimic co- din Budapesta se ţin conferenţe epis-
noi chiar atunci, când s’ar cere mai ră9pun4ător năvalei celei mari, ce-o copescî, unde se decide, ca să se
se deschide nou abonament la care
mult şi mai tare să fim una şi să dau ei asupra ndstră; nu ne mai înoâscă încercările dela 1871 cu con­
invităm pe toţi amicii şi sprijini­ stăm zid în faţa atacurilor necur­ luăm nici un avânt în luptă, lăsăm
torii foiei ndstre. mate ale contrarilor noştri. Fiă-care pe bieţii preoţi şi mireni de pe la gresul pentru autonomia catolicilor,
în care autonomiă să fiă înşghiebatâ
Ppeţwî alaorasameretaBiEai» ar vră, ca el să fiă cel mai cuminte, sate, Român! de inimă, să-ş! mis-
şi biserica română unită, — un plan,
Pentru Austro-Ungaria: idea lui să fiă cea mai nemerită, tuâscâ puterile unul câte unul în- care seim, că înainte cu 26 de an!
propunerile lui se se primăscă şi tr’o luptă desperată şi fără pros­
pe -u.3a. an ................................ 112 fl. a făcut să răsune dela un capăt pănă
pe şese 1-u.aaă. ......................................... ©fl. aşa din capul locului, lipsind acea pecte de isbândă. Şi totuşi, n’ar fi la celalalt protestul Românilor din
pe trei luni ................................................. 3 fL. disciplină, fără de care nu se pdte dre cbiămarea nostră ca, — fără de-a întrega Metropoliă română unita.
Pentru România şi străinătate: conduce şi nu pdte manevra un corp mai aştepta după vre-un ajutor dela De pretutindeni der se arată
aşa de mare, cum este corpul na- nu seim ce factori mari de putere,
pe -u.xl an ..................... -StO fra.aa.ci primejdia. Şi ce se face, ce se în­
pe şese 1-va.n.i................................ 20 „ ţiunei ndstre, chiar decă ajungem la despre cari de an! de cţile ni-se tot'
pe trei 1-o.ni . . . . . IO „ câte-o hotărîre ore-care, când e vorba cântă din unele părţi, că sunt preo­ treprinde la noi în contra ei? Lu­
crurile îşî fac încet şi somnolent
să se esecute, să se facă fapta ce cupaţi de ÎDgrijirea pentru viitorul
Abonamente la numerele cu data cursul lor administrativ şi alt-ceva
de Duminecă: am hotărît, ne pomenim, că unul nostru şi al naţionalităţilor din acest nimic.
se codesce în stânga, celalalt în stat, — să înţelegem odată, că tre­
Pentru Austro - Ungaria: drăpta şi aşa trece timpul şi rămâ­ bue să ne încordăm puterile dela Noi credem însă, că în asemeni
pe tun am . . . ................................ 2 ffS. nem tot acolo, unde am stat, fără să vlădică păna la opincă şi să păşim, grave timpuri şi împrejurări, cu atâta
pe şese Hunul . .......................................... ! 38.
fi făcut măcar un pas serios înainte. nu divisaţî, ci în unire, naţiune şi nu ne păte fi ajutat. Să ne aducem
Pentru România; biserică, faţă cu uneltirile duşmane, aminte numai, cu cât curaj şi cu
pe un an ................................. .... 8 franci Orî-ddră nu este aşa? Cine ar care nu mai au sfârşit ? câtă energia nu au păşit înainte cu
pe şese S&sral . . . . . . 4 , , fi în stare să ne dovedescă, că în
cincî-4ecî şi cine! de an! clerul şi
Abonarea se pote face mai uşor adevăr nu este aşa şi că noi Ro­ Nu vedem, că acum oştilo ini­
prin mEraeăa'S© poştale. mânii seim să profităm de tote oca- mice se întorc de-a dreptul în con­ poporul românesc fără deosebire în
siunile, ca să ne apărăm interesele tra bisericelor ndstre, după ce ne-au potriva încercărilor, ce se făcură
Administraţiunea atunci pentru dărăpânarea vieţei nds-
cu putere, şi că mai vârtos am sci subminat în tdte celelalte posiţiunî,
1
gjffiszetei TtpasssBSwîsaiiiei® ^ tre naţionale bisericesc!. Şi astă4î
să impunem contrarilor noştri ast­ şi vor să ne ia şi fortăreţa acâsta,
fel, ca să-şi ia gândul odată pentru ultima rămăşiţă a autonomiei nos- să nu fim în stare nicî măcar atâta
tot-deuna, că ne vor pute şi în vii­ tre, sub ale căreia întări tur! se adă­ să facem, cât am lăcut atunci, când
tor stăpâni şi maltrata după plac, postesc şi şcdlele ndstre românesc!? nu aveam nicî pe sfert puterile in­
Ce se aşteptă dela nos? folosindu-se de slăbiciunile şi desbi- telectuale şi materiale, de care dis­
Numai de câte-va 4^ minis- punem a.41?
e
nările ndstre?
Dâcă noi Românii asupriţi am trul-preşedinte Banffy, vorbind de Nu mai e lipsă să dovedim, că
fi cum nu suntem, mai cu băgare $ Prea umblă cu gândul pe de­ autonomia bisericei sârbesc! în dietă, poporul nostru este a4î mult mai
de sâmă, mai iuţi şi mai energici parte cei mai mulţi dintre cărturarii a îndreptat o săgâtă venindsă în tare în consciinţa sa naţională ca
în lupta ndstră cea grea, ce-o pur­ noştri, cari vor să facă politică na­ contra autonomiei bisericei române ori şi când mai înainte. De ceea
tăm în apărarea lirnbei şi a naţio­ ţională; prea vor să facă diplomaţiă gr. or. 4i © d, că el o consideră
c
n
mare şi nu văd ce-i mai aprdpe de ce are el însă lipsă mai mare ca ori
nalităţii, a bunurilor ndstre celor greşită şi periculdsă din punct de si când este o bună conducere, care
mai scumpe de cultură şi de pro­ noi şi ne arată aşa-c|icend cu dege­ vedere politic şi al intereselor sta­ să i dea încredere şi să-l facă se
gres naţional, atunci de atât’ amar tul cărarea, pe care trebue să mer­ tului maghiar. Şi etă, că argaţii lui sară cu tătă însufleţirea, cu totă iu­
de vreme, de când ne hărţuim cu gem, ca să dovedim, că şi noi nu­ se şi grăbesc a-i intra în glas. Foia birea de jertfă şi cu tătă abnega-
adversarii noştri, am fi învăţat mă­ mărăm ceva, că şi noi suntem un guvernamentală din Cluşiu merge rea în ajutorul naţiunei şi al bise­
car câtuşi de puţin dela ei. factor în acest stat. pănă a susţine, că autonomia nos- ricei ameninţate.
Când e vorba de-a se face şi Contrarii noştri înţeleg mai tră bisericescă servesce mai mult
întreprinde câte ceva bun, folositor bine decât noi importanţa, ce o are scopurilor politice, decât de cultură

FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ In fruntea acestui aparat, erau Alba-Iulia, aşa precum erau concen­ „Nach Banedek“. „Nach Intergalde".
BezirJcerii (funcţionari administrativi traţi şi Armeni! în Gherla şi Ibăş- De-asemenea tot în acel timp
Amintiri din Ardeal. şi judiciari), finanţii şi gendarmii, cari falău, din a căror seminţă s’a odrăs- Bezirkerii au adus la sciinţa săteni­
spionau şi întemniţau lumea ca şi lit Moldovânyi Gherglielyi. lor, că copii! daţi la şcdlă, vor fi
ii.
acuma, cu deosebire numai, că atunci Astă4î numărul Jidovilor din scutiţi de cătănie, mai ales decă vor
După înăbuşirea prin Muscali a aveau uniforme europenesc!, pe când Ardeal, numai bunul Dumne4eu îl învăţa bine. Ei, apoi să fi vă4ut
răsboiului civil din 1848—9, s’a în­ astăcţî au nădrag! unguresc!. mai pote cunăsce. Emanciparea lor, nene, cum alergam cu drdia la şcdlă!
fiinţat în Ardeal absolutismul aus­ Uniforma Bezirlterilor se deose- şî-a făcut drumul larg în oraşe, ca
triac, care pe lângă tdtâ asprimea bia de cea militară în atâta, că la şi in sate la protăcărie, ca şi la ju­ La noi în sat era un cantor
nedrăptă inaugurată în contra tri­ brâu erau încinşi cu spadă şi pe cap decătorie, străbătând pănă sus în fdrte învăţat şi la acest cantor m’a
bunilor şi legionarilor români, avea aveau o chiveră în trei comun, ca adunările legiuitore, unde stau de-a dat mama ca să învăţ eu carte.
însă şi un bine: proclama egalitatea şi ciocli dela pompele funebre, şi în drepta înaltului cler apusean şi ră­ Şcdlă se începea la Sân-Medru
înaintea legii a baronului ca şi a adevăr asămănarea lor cu ciocli, nu săritean spre a sfărâma taina sfintei şi se isprăvea la Sân-Jorzm. In loc de
iobagiului a Ungurului ca şi a Ro­ era greşită, căci ei erau aceia, cari căsătorii, propagând concubinagiul şi banc!, erna ne grămădeam pa vatra
mânului şi vai de care nu se supu­ aveau misiunea d’a înmormânta pe Ubertinagiul. camniţei (sobă, cuptor) şi primăvara
nea poruncilor biraelor, acela era ai noştri pentru că s’au bătut pen­ Tot cu acea ocasiune, s’au nu- ÎBvăţam prin curte şi prin grădină.
iute şi de grabă luat la Verhor-pro- tru patria şi împărat. mărotat pentru prima dră casele în Fiă-care copil trebuia erna să ducem
tocol. îndată, la instalarea acestui re­ sate şi în oraşe şi pentru ca Bezir- dimineţa câte o scleafâ de lemn pen­
Aparatul administrativ, al lui gim, s’a făcut un recensemânt ge­ kerii, finanţii şi gendarmii să nu rătă- tru foc, mai rămânând ca părinţii
Bach-BullSchauenstein, se compu­ neral al popărelor din Ardeal, cu câscă potecile în inspecţiunile ofi­ noştri să-i dee şi câte o ferdelă
nea din tot felul de dmenî aduşi în care ocasiune, decă îm! mai aduc ciale, pe care le făceau, la încruci­ (baniţă) de cucuruz, ca ban! bun!
Ardeal din tdte ţările austriaco, cari bine aminte, s’a constatat, că în şarea drumurilor, erau nisce stâlp! pentru învăţătura ndstră.
constituiau o adunătură ca la Turnul- vremea aceea în Ardeal nu erau înalţ! cu câte o mână văpsită în înainte de-a începe învăţătura,
Vâvilonului, încât om pe om nu se mai mult de 6000 pănă la 8000 de uniforma gendarmului şi care indica 4iceam cu toţii rugăciunile: tatăl-
mai înţelegea. Jidov! grămădiţi în bună parte în calea, arătând cu degetul cei mare: nostru, credeui, născatdrea, porun-