Page 114 - 1897-03
P. 114
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 72.—1897.
brii sturdzişt! din cabinet d-nii G. O statistică mai nouă despre feri ca Atena să acumuleze tote donaţiu
Cantacuzino, ministru de finance şi donaţiunile, ce s’au făcut în scopuri nile şi se oentraliseze în museele ei t<5te
Criaa, ce a isbucnit în ministe- Stoicescu, ministru de esterne, îşi naţionale de cătră bogătaşii grec! frumseţile artei greoesol.
riul austriac prin demişionarea cabi dăduseră dimisia şi astfel s’a decla oraşului Atena arată, că peste 20 Este de tot frumosă icbna ce o
netului Badeni, a fost resolvata în rat crisa ministerială, care a adus milidne de franc! au cheltuit ei înfaţişâza datele de mai sus şi ser-
săptămâna acâsta astfel, că împăra cu sine în cele din urmă demisiunea pentru ridicarea clădirilor publice vesce spre lauda şi onorea patrio
tul n’a primit dimisia cabinetului şi f. cabinetului Aurelian, care precum din Atena. Ută aici câte-va date tismului grecesc. E inadevăr înălţă
a însărcinat tot pe Badeni cu con | seim a venit la cârmă după cabi statistice: tor şi vrednic de urmat esemplul,
ducerea afacerilor, împuternicindu-1 netul Sturdza cu chiămarea, de-a Universitatea din Atena a primit în- ce ni-1 dau bogătaşii grec! despre
tot-odată, ca din diferitele partide resolva cestiunea metropolitană, care tr’un scurt timp 100 mii drahme de la Ba- rolul , şi mândria lor de a jertfi cât
din parlament se-şî constitue o ma pricinuise retragerea d-lui Sturdza. nardskis, 250 de mii de drahme de la Pla- mai mult din averile lor agonisite
joritate după cum va afla de cu
In timpul din urmă se împăr taghinis, 600 de mii de la Papadakis, eto. prin tote ţările lumii, pe altarul cul
viinţă. Acâstă majoritate s’a şi con
ţiseră liberalii din partida guver etc. Museul naţional a primit 200 de mii turii şi al înaintării naţionale. Ast
stituit. Ea constă dintr’o mulţime de nului în grupul sturdzist, care stăruia de drahme dela Benardakis, 75 de mii dela fel se ridică ei la o trâptă mai înaltă
partide şi grupuri, între car! se află pentru revenirea d-lui D. Sturdza Domna Sturnova, eto. etc. Milionarul Tosiţas a sentimentelor. Incâtă a fi egoişti,
şi grupul celor 6 deputaţi români
la putere, şi grupul aurelianist, care a contribuit ou un milion, pentru fundarea car! au în vedere numai plăcerile
bucovineni. Cei mai mulţi sunt Cehii,
stăruia să rămână la putere minis- scolei politeohnioe; D. Varvakis a dat un şi interesele lor şi întră în rândul
cărora Badeni, conform promisiunei teriul Aurelian. Se tracteză de mult milion şi jumătate pentru schia navală; acelora, car! jertfesc pentru patria
l
de mai înainte, li-a şi dat dreptul pentru o împăcare între aceste două Th. Aretaios a lăsat un milion pentru scbla şi naţiune. Şi decă nu o pot face
de egală îndreptăţire a limbei lor
grupun. Întâi se părea, că împă ohimică; Q-h. Risoares, un milion pentru acâsta cu mintea şi cu braţul lor,
cu cea germană în tote afacerile ad
carea s’a făcut, căcî majoritatea din sodla de teologie; Hadjikortae, un milion o fac cu aurul, ce l’au sciut câş
ministrative şi judiţiare din Boemia;
Cameră şi din Senat a hotărît să pentru un orfelinat; Pangas, două milibue tiga şi aduna.
după Cehi vin Polonii, apoi marii
alegă pe d-1 D. Sturdza preşedinte pentru instalarea halelor; N. Zavifi, 250 Nu putem se încheiăm fără a
proprietar! german! conservativi, par al Senatului. Der pacea n’a durat mii de drahme pentru oiasornica publice; face o mică asemănare. Nu ne pu
tida poporală catolică, creştinii na
mult şi au început erăş! frământă Evanghelie Zappas, două milione şi jumă tem lăuda noi Românii, mai ales
ţional! slav! etc. Acum partidele par
rile şi fierberile, mai pe faţă, mai tate pentru palatul Zappione, unde se ţine cei de dincăce, cu aţâţ! bogătaş!
lamentului se ocupă cu proiectele
pe ascuns. Sturdziştii cereau tot mai o exposiţie permanentă a productelor in marî, cum de pilda au Grecii. Cu
de adrese, pe care vor se le da ca
tare, ca d-1 Aurelian să se retragă dustriale ale Greoiei; Baronul Simas, două tote acestea avem şi noi omeni cu
răspuns la vorbirea de tron, prin
şi să dea frânele guvernului erăş! milione şi jumătate pentru monumentele averi însemnate. Ce şi cât jertfesc
care a fost deschis parlamentul.
în mânile d-lui Sturdza. Atenei, er bogătaşul Ralli a dat un milion aceştia în comparaţiă pentru scopuri
Intre multele partide şi grupuri, In cele din urmă, după cum şi jumătate pentru zidirea unui teatru na naţionale.
din car! se compune afi! parlamen am spus, votându-se budgetele, ca- ţional, In anii din urmă au murit vre-o
tul austriac din Viena este şi grupul binetul-Aurelian şî-a dat dimisiunea 09a mai mare parte dio aceşti milio doi bogătaş! de origine dela noi din
lui Schonerer, cel cunoscut ca mare
şi acum urmeză de mai multe fiile nari au trăit şi trăiesc în străinătate. Ei Ardeal, car! erau chiar milionar!.
prusac. Acest grup s’a hotărît şi el
tratările pentru formarea noului ca nu se întorc la Atena decât după ce s’&n Ce au lăsat ei din averile mar! pen
să presenteze Camerei un proiect
binet. Nu se scie încă cine va fi în îmbogăţit, er când se aşbfiă în Atena, în- tru instituţiunile nostre publice na
de adresă. Adresa lui Schonerer şi
sărcinat de oătră Regele Carol cu ouragibzâ artele prin tot felul de construo- ţionale, seu pentru alte scopurî de
soţ! se începe cu cuvintele: „Său formarea acâsta: erăş! d-1 Aurelian, ţiunl din cele mai lux6se. interes public general românesc?
revoluţiă socială şi republică, său
or! d-1 Sturdza, or! altul din sînul In fruntea aoestor donatori milionari, Trebue se învăţăm şi dela Grec!
reformă socială şi monarchiă“. Re
partidului liberal. Foile cele mai adoraţi de poporul grec, se află Andrei ce va se fiică a aduce jertfe pentru
forma socială se cere pe basa pro
multe însă cred, că în orî-ce caa Simos, oare a făcut averea sa la Gonstan- binele comun, pentru înaintarea şi
gramului Germanilor naţional! anti
sfîrşitul va fi o ruptură între sturdzişt! tinopo! şi care, de când s’a întors la Atena, gloria naţională; ce îasemnâză a ţine
semiţi. Cu privire ia Jidov! să cere
şi Aurelianiştî. Probabil, că în cur nu face decât sS dăruiască oraşului edifi cu credinţă nestrămutată la patria
ca ei să nu fiă în viitor împărtăşiţi
sul fiilei de astăfi! crisa va fi de ciile oele mai frumbse. Astfel, a construit şi naţiunea ta şi a te însufleţi pen
de deplina egală îndreptăţire cu cei
ocamdată resolvată. eu banii săi pănă acum: un teatru popular, tru mărirea ei or! unde te-ai afla şi
lalţi cetăţeni, căci se folosesc de ea or! cât de bine ţi-ar merge, fiă între
un spital mare, o biserică, un asii pentru
numai spre răul acestora. Faţă cu ai tăi, fiă între străini!
femei, închisorile centrale, — arangiate după
Ungaria se recomandă uniunea per Cum jertfesc Grecii pentru naţia lor?
sonală. Galiţia să ocupe o posiţiă ultimele teorii asupra criminalităţii, — eto.
Un alt atenian, D. Thom, îşi jertfesoe ave
deosebită, Dalmaţia, Bosnia şi. Her- In timpul din urmă s’a vorbit Scola agricolă cu limba de instrucţiune
ţegoviua se se alăture la Ungaria, mult de patriotismul Grecilor, car! rea pentru protejarea artiştilor. română în Rădăuţî.
ăr ţările acele ale monarchiei, car! de pretutindeni, de acasă şi din ţărî Sg nu se orgdă însă oă Atena s’a în-
s’au ţinut odiniără de federaţiunea străine contribue cu însufleţire pen frumseţat în paguba celorlalte oraşe din Româuii bueoviueal vor căpăta în
germană să păşâscă într’o legătură tru trebuinţele naţiei grecesc! şi pen Grecia, căci şi Syra, Yolo, Patras, Argos- tomna viitbre o nouă şoblă, pentru ei, mai
durabilă cu imperiul german. Cum tru causa şi nisuinţele ei politice. toli, Corfa, eto., îşi datoreso înfrumseţarea ales însă pentru poporul ţăran, de oea mai
să se alăture aşa pentru durată nu Şi ceea ce e mai de însemnat bo şi înflorirea donaţiunilor capitaliştilor din mare necesitate. Va fi o şoolă agricolă, oe
să spune. In fine se mai atinge şi gătaşii grec!, car! în urma spiritului aceste oraşe. Astfel, nouă milione de drahme se va înfiinţa la Rădăuţî, având limba de
cărda unităţii cu Germania, dăcă Ger lor întreprinzător adună averi mar! sunt depuse le o bancă din Rusia de oătră instrucţiune româDă.
manii în Austria nu vor fi mulţumiţî. prin Turcia, România şi alte ţerî, nisce epirioţl îmbogăţiţi. Aceste milione In ce privesce scopul şi însuşirea şco-
Nu-i vorbă Schonerer cu ai săi sunt stau în fruntea celor ce contribue vor servi pentru construirea unei Univer lei. în genere, lăsăm să urmeze aci urmă-
puţin! la număr, der câţi Nemţî din pentru scopuri naţionale. Numai aces sităţi la Janina, odată oe acest oraş ac torele amănunte, pe cari le estragem din
Austria nu se gândesc afi! ca şi ei? tei rîvne patriotice de a jertfi pen tualmente turcesc va treoe sub stăpânirea statutele acestei şooie :
tru binele public naţional îi este a Greciei.
& După § 1 al statutelor, Soo!a agricolă
se mulţămi, că Atena, capitala Gre Patriotismul local, în Grecia, rămâne din Rădăuţî e3te creată de ducatul Buco
De multă vreme a isbucnit în ciei, care la începtui vâcului aces forte întins. Fiă-oare comună fina a-şî păs vina şi întreţinută ca institut el ţării, oara
România o crisă ministerială din causa tuia era numai un orăşel mic şi ca tra antiohităţile ei, ăr Greoii nu-şl uită are scopul de a cultiva tineretul, mai ales
ne ’nţelegerilor în sinul cabinetului vai de el, a ajuns acum să fiă un nioî-odată oraşul natal. Elenii. înfcr’adevăr din ţărănime, aşa ca să n6tă gospodări
Aurelian, nu mai puţin ca şi în sinul oraş strălucit cu multe clădişi de recunosc, oă Atena trebue să ocupe primul singuri o raoşiă ţărănâsoă după principii
partidului liberal dela putere. Mem- j marmoră şi cu 115,000 locuitori. loc printre oraşele Greciei, der nu ar su raţionale. Pe lângă altele se vor propune
cile şi sfintele taine şi apoi urmam învăţăturei, povăţuiţi fiind de <fii°ă- Mihelyesi şi Czangel, se întindea un şi ţipicii luî prau supuşi la aceeaşi
cu slovenitul. tbrea românâscă: „ai carte ai parte!“ şir lung de burubî, seu coiibî, în operaţiune comică, care făcea pe
Când am ajuns se sciu Ceaslo care erau prăvălii, sfârnar! şi măce privitor! să rîdă cu hohot.
Bulcovne (Abecedare) sistematice
n’aveam, scrierea o învăţam imitând vul bogat pe dinafară şi cu bine lari, din care se răspândea o du- Mocirlele mai serveau şi ca adă
cuvântarea preotului nostru se ce hore drept în casa sfatului a oraşu post rîmătorilor, pe car! Boiţenii îi
slovele cantorului, pe care le scria
tesc, fără greşelă Apostolul Dumi lui, încât toţi Bezirkerii strănutau. aduceau peste Turnul-Roşu pe dru
pe hârtia cu mare băgare de semă
neca şi în sărbători în biserică, Pe locul viran, unde se afla ac mul ţării şi îi mânau din oraşe în
ea nu cum-va se strice vre-o cbiă,
er cu cotitul mergeam mai uşor, atunci fiă-iertatul meu profesor să tuala promenadă, nu erau decât bălţi oraşe pănă la Peşta spre a-i vinde
tean, adresându-so într’una din fiile şi mocirle, în mijlocul cărora de pe măcelarilor.
acesta îl înveţam slovenind şi în urmă
răposatei mele mame i-a fiis: o moviliţă se înălţa o cruce mare Acest ornament al ludopoliei
cetind din cărţile bisericesc!.
„Copilul a isprăvit tăte învăţă roşie. arăta trecătorului bunul gust al no
Şcola nostra se compunea din
turile la mine. Acum nu-ţî rămâne In acestea bălţi mlăştinose se bilei administraţiun! unguresc!, ce a
două divisionare; în divisionara I-iu
„decât să-l duc! şi la o şcăiă nem- ţineau târgurile de ţâră şi când tim domnit de secole pănă la Introdu
eram aceia, car! frecuentam şcola
„ţescă din oraş, ca să mai înveţe pul era ploios, adese rîdeam pe so- cerea absolutismului austriac.
numai efiiua; âr în divisionara â Il-a
„şi novelele şi apoi las’ pe mine decă cotela femeilor şi bărbaţilor, car! Din edificiile cetăţii bombar
erau aceia, car! urmau sera în pos
„nu va eşi un om şi jumătate, âr ocupaţi' cu ale târguelii, umblând date şi incendiate de Kenteşii lui
tul Crăciunului, şi la glasuri, în scop
„nu glumă !“ printre şatre de-colo până colo, li-se Korşutz, eşia încă fumul şi între co
de a se pregăti spre a deveni cân
Maică mea, sărutându-mă pe înglodau cişmele în noroiu şi care lea dărâmate se afla şi liceul ro-
tăreţ! pe la biserici.
frunte c’un aer triumfător şi urmând apoi înţepenite rămâneau în tină. mano-eatolic, coperişul turnului ca
Esamenul îl făceam de regulă cu seriositate sfatul dascălului meu, Bezirkerul însărcinat cu supra- tedralei şi mănăstirea Băraţilor.
la Pasc! înaintea fruntaşilor, între m’a dus la scola săsescă din Băl- vegbierea ordinei înjura din toţi Casamatele întunecbse ale şanţurilor
care feţele bisericesc! ocupau primul grad, care pe atunci nu semăna de plumânii : „fafluchter vâros-gazda“ dimprejurul cetăţii gemeau de in-
loc, înaintea părinţilor şi ai altor loc cu Alba-Iulia de astăfi!. (părintele, primarul oraşului); le ouisiţî..........
asistenţi săteni doritor! de a vede In centrul oraşului, între far pronunţa cu facilitate acestea cu Intre tribunii român! chemaţi
pe micii românaşî progresând în ale maciile de peste uliţă numite atunci, vinte de origine slavbnă pentru-că înaintea tribunalelor purificătore, am
