Page 115 - 1897-03
P. 115
Nr> 72.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
în acostă şoâlă diferite lucruri de mână, şi din traotul Dobrei unul. Vedem aşa-dârâ, şi brutal al tinerei părechî s’ar fi schimbat
preoum împletirea ooşeroiior, facerea mătu oă aoţiunea s’a pornit numai de-o parte şi de-odatâ spr* bine. Vecinii începură deci
rilor, cusătura ourelelor, preoum şi lucrarea — 29 Martie. na în urma unei înţelegeri oomune a sâ caute ocasiunea de-a întâlni pe tînăra
diferitelor unelte de lemn trebuinciose în A cincia conferenţă publică în sala fruntaşilor români din oornitat. Ne mi nevastă pentru a se informa despre starea
economiă. gimnasiului român din loo o va ţină mâne, răm de asta, oăol fiind vorba de-o ao- lucruhr, dâr nevasta nu mai era nicăiri.
Anul şcolar va înoe.pe în 1 Ootomvre Dumineoa, d-nul profesor Dr. Iosif Blaga. ţiune a întregului popor român din comitat In fine lucrurile au ajuns acolo, că s’a fă
şi va dura 12 lunî. Limba de instrucţiune D-sa va vorbi despre „Basa frumosului în ar fi fost, credem, neapărat necesar, na ea cut arătare la gendarmeriă. S’a început
va fi cea româuă. Acelor elevi însă, a că dramă . începutul la 4 6re p. m. Intrarea să provină dintr’o înţelegere comună a cercetare şi gendarmii au aflat în fine, că
u
ror limba maternă este cea germană, ins 20 or. fruntaşilor români. sălbaticul de bărbat şi-a înmormântat ne
trucţiunea li-se va împărtăşi în limba lor. 11 vasta de viuă. Gendarmii l’au silit să-l
Pentru a fi primiţi în aeâstă şcâlă se Comassarea hotarului Braşov. Intro Societatea politică „Concordia a Ro
conducă la mormântul soţiei sale; mor
reoere, ca elevii să aibă etetea dela 14—16 ducerea proprietarilor de pământ în nouăle mânilor bucoviueni îşi va ţine adunarea ge mântul a fost desgropat şi tînăra nevastă
ani, să fi absolvat ou suooes bun şcdla pri lor moşii, ce le-au căpătat cu ooasiunea nerală în 10 Maiu st. n. a fost găsită mortă, cu faţa încruntată de
0
mară şi să fiă deplin sănătoşi. oomassării se va continua în (fil l® urmă- Din Hălmagiu am publioat o soire pri- dureri. Criminalul soţ a fost dus în închi-
t6re:
Aeâstă şcâlă agricolă este un inter vitâre la petrecerea, oe s’a dat acolo în sârea din Teresianopol.
nat, îu care vor pută intra 20—24 elevi, Luni, în 12 Aprilie st. n. la 7 oro di- 28 Febr. n. c. Despre acea petrecere ne Teatm german. Mâne Duminecă se va
oarl vor ave aloi ouartir şi cost; hainele mineţa se va începe introducerea proprie sorie acum „Un Hălmăgeau“, oă ea este da opereta de Neumann Pumpmajor“. Co
r
însă şi-le vor duce de-acasă. Unii vor fi tarilor în nouăle lor moşii, începând dela drept, onm-oă a adus ceva venit şoolei, media y,Die Goldene JEva de asâră a reuşit
u
primiţi în internat gratuit, căpătând din gara Bartolomeu dela parcela Nr. 11198 — dâr oă nu a fost vrednică de laudă. „Am în totă privinţa.'Public a fost destul.
visteria ţării tâte cele de lipsă pentru sus 11250 şi 11256 —11310, apoi dincolo de ob- vătjut , cfio corespondentul, „cum „Cadri
11
0
ţinere, er alţii vor fi ou plată, având de-a lea ferată, unde se află stupina lui Sohlandt, lul a fost arangiat de eătrâ un Jidan în
11
solvi 160 fi. pe an. Locuri gratuite, dotate începând dela parcela Nr. 11314—11384 şi limba maghiară; p6te oă se vor fi aflat bine C o n v o c a r e .
din fondul ţârei, vor fi 10 şi vor pută fi introducerea proprietarilor din Ghimbav. la petrecere Jidanii şi alţii, cari cântau un „Reuniunea învăţătorilor români gr.
ocupate numai de tineri născuţi în Buco După amâcfi începând dela 6ra 1 va fi in gur esce şi aruncau cu sticlele, de gândi ai or. din despărţământul Cohalmului îşi va
vina. Acordarea acestor locuri îi este re- troducerea proprietarilor pe locul aflător oă vor răsturna otelul; pentru noi Româ ţinâ I-a adunare generală din ăst an Marţi
servată comitetului ţării. Intotdeuna vor fi între calea de spre Ghristian, dela paroela nii însă aoâsta n’a fost o petrecere, cu care a treia di de Pasel, 15 April v.,“ în opi-
preferiţi fiii de ţărani, cari pentru a fi pri Nr. 12185—12208, dela fabrica de ţigle să ne putem fâh . — Decă aşa stă trâba, dul Cohalm, la care se poftesc a participa
w
toţi membrii, precum şi alţi binevoitori ai
miţi gratuit nici nu se mai cere să aibă pană la locul de eseroiţiu, dela paroela Nr. atunci in adevăr e fârte trist şi d-1 învă scolei. Epitropiile parocbiale şi şcolare
testimonii de serăoiă. 12222-12265 şi dela Nr- 12268-12292. ţător M. Vidu, prin a oăruia stăruinţă mai sunt îndatorate a provedâ pe învăţătorii
Dorim, ca noua şcdlă să aducă rode Marţi, în 13 1. o. la 7 6re dim. va fi ales s’a arangiat petrecerea, numai lăudat membrii ou diurne de 1 fl., şi pauşal de
mănose poporului român bucovinean, că introducerea proprietarilor din Christian, nu pbte fi pentru aoâsta. Petreoerile aran- călătorie.
ruia îi rămâne datorinţa de-a se interesa cari îşi vor căpăta moşiile nouă între mar .giate de Români t.rebue să fiă numai ro- Programa: 1) Deschiderea şedinţei
de ea si de-a îngriji, ca nu oumva vre ginea hotarului Ghimbav şi oalea oe duce mânesci. Cine nu se simte în stare de-a prin presidiu. la 10 ore a. m. 2) Apelul
nominal. 3) Pilda „Isus şi sămânâtorul“
odată să se schimbe, ori să se slâbâsoă la Christian. «e ţine de asta, nu umble a arangia pe- lecţiune practică de învăţăt. Ioan Bârsan.
u
caracterul romanesc, ou care se înfimţâssă treoeri, şi mai ales se nu umble a invita 4) „Carul are patru rote (analisarea aces
Ia comitatul Hunedorei, cum soim, s’a
aeâstă şoolă. străini la petrecerile nostre. tei proposiţiuni din tote puctele de vedere)
ţinut congregaţiunea de primăvară în 30! de învăţ. Alesandru Ciucan. 5) „Fundarea
11
11
Martie n. o. Fârte puţini membri români Despre „inteligenţa din Brad s’a dis Romei prelegere practică din Istoria uni
Temen de H§sfoeiiii au luat parte la oongregaţiune, aşa că Un în raportul despre congregaţiunea comita- versală de Lazar Cocoş. 6) Inoassarea tac-
B selor.
gurii şi-au putut şi de astă-dată juca men lui Hunedâra, publioat în uumărul de Du
în săptămâna aoâsta de tote părţile Din şedinţa comitetului ţinută la 21
drele după plac, oăol dintre Români numai mineca trecută al foiei nostre, că ea în Martie 1897.
şi în tote statele îngrijirile şi temerile de
răsboiu s’au arătat în măsură tot mai mare. 3—4 au fost, cari li-au stat în cale. Deşi frunte cu profesorii dela gimuasiu au sub Nic. I). Mircea, Ioan Bănnţiu,
oomitatul aoesta e loouit aprope numai de scris rugarea Ungurilor, ca primarul Kraez-
Chiar şi din partea bărbaţilor de stat ce preşed. notar.
Români ţ93°/ ), din partea coDgregaţiunilor nuy să fiă întărit, ooutrar protestului ridi
lor mai de frunte se esprimă convingerea, 0
acestui comitat se aduc cele mai revoltă- cat do d-1 protop. V. Damian şi soţi. Acâstă
că un răsboiu între Grecia şi Turcia nu se ULTIME SOIRI.
tore şi asupritore hotărîri pentru Români; afirmare d-1 profesor Dr. loau Radu din
mai pâte înounjura. Ministrul englesesc
Balfour a dis în Cameră, că nu are nici aşa este de esemplu hotârîrea de-a con Brad ne rogă a o rectifica în sensul, că Bucurescî, 9 Aprilie. Crisa mi
1
l
o încredere, că pacea europână va mai trage un ■împrumut de 180,000 florini pen d-sa n’a subscris rugarea pomenită şi nici vonisterială încă nu s’a sfârşit, deşi
tru a înfiinţa şcole unguresc! de stat; tul nu şi-l'a dat pentru Krasznay. „E regre este acum aprâpe o septemână de
dura mult. Cam în asemenea mod s’a es-
11
apoi hotârîrea, de-a se alătura la adresa tabil , dioe d-sa, „oă acţiunea cu protestul când a demisionat ministeriul. Re
primat şi ministrul de esterne franoes
Hanotaux. comitatului .Zemplin, prin oare se cere dela a fost pusă ia oale fără înţelegere cu inte gele a conferit cu d-1 P. S. Aure-
dietă şi guvern înfiinţarea unei episcopii gr. ligenţa română din Brad, oare s’a treefit lian asupra situaţiunii, care oferă
In adevăr soirile, ce sosesc din Atena
■cat, cu limba <liturgică ungurescă etc. Faţă in faţa alegerei neorientată . greutate din causă, că preşedintele
11
şi Constantinopol sunt din (fi $ mai ca aoeste două hotărîri din urmă vedem
grave. Atât Greoii, cât şi Turcii sunt gata publicat în ,„Tribuna un apel eătrâ poporul Filoxara. Din eausa filoxerei ivită în Camerei, d-1 Giani, are alte păreri
11
de răsboiu şi se aştâptâ numai momentul, viile comunei Sâncel, lângă Blaşiu, mi decât preşedintele iSenatului, d-nul
român din comitatul Hunedorei, prin oare Sturdza. Pănă în momentul de faţă
în care să se iacă deoiaraţiunea formală nistrul de agricultură a pus hotarul acelei
se îndemnă ^întreg poporal român din încă n’a fost nimeni însărcinat cu
de răsboiu. Iotrevemrea puterilor u’a ajutat comune sub carantină.
comitat, inteligenţa îndeosebi, (ca să pro formarea cabinetului.
absolut nimic. In Creta şi acjl se continuă teze după comune, fiă-care deosebit .
11
omorurile şi jăfuirile oomise de Mohame- 0 nevastă înmormântată de viuă> Un Paris, 9 Aprilie, piarul „Gau-
danî în contra Creştinilor, tocmai aşa, ba „Protestele, provăcjute cu subscrieri şi cas îngrozitor de bestialitate s’a petrecut lois“ susţine soirea, că între Serbia,
încă în măsură mult mai mare ca înainte. fără timbru să se trimită oficiului vice-şpa- de curând în comuna Bâcs-Feketehegy din Bulgaria şi Muntenegru esistâ o alianţa
nal din Deva, de unde se vor aşterne mi Ungaria. Locuitorul Messik Jânos avea o defensivă, ba împărtăşesce chiar şi
Din tote semnele se vede, că marile
11
nistrului de interne . — Apelul aoesta nevastă tînără şi frumosă, pe care însă o unele condiţiunî ale acestei alianţe.
puteri europene nici nu au o iutenţiune se-
portă 13 subscrieri, anume din Orăştie tracta forte dur, de multe-ori o şi bătea,
riosă de a, restabili pacea în Orient. Mai Atena, 10 Aprilie. In cercurile
a-nii: Dr. Aurel Muntean, Aurel P. Bar- aşa că în câteva rânduri a zăcut bolnavă
mult se crede, că ele pândesc numai mo guvernamentale de aici se asigură,
oian, Laurenţiu -Berciun şi Petru Beleiîi; în pat din causa bătăilor. Odată însă li-a
mentul, în care se se p6tă arunoa asupra că regele ar fi hotârît, ca îndată după
din Deva: August A. Nio6ră; din traotul părut vecinilor bătător la ochi, că la cassa
Turciei pentru a o împărţi între sine. blocarea golfului Atena se declare Tur
Geoagiului protopopul V. Pipoş şi înoă 2 lui Messik nu se mai aude cârtă. Nu-i ve-
ciei resboiu.
preoţi şi 2 proprietari; din Zarand 2 preoţi nia nimănui să credă, că traiul atât de rău
ve4ut pe popa Repede supra-numit Şcolarii începători aveau nu nică a istoriei patriei în mod abre sa pe care a făcut’o. Tot aşa ur
Cercel din Geoagiui de sus, pe popa mere şi după acestea numere se viat şi cronologic era suficient să mam şi cu imperiul insectelor.
Sentivani dela Turdaşul Orăştiei şi făcea apelul nominal. Fiă-care şcolar ascultăm cu luare aminte esplicările Directorul şi profesorul nostru
pe popa Prodan, mi-se pare dela avea o tăbliţă mică portativă de popei date la câte o serie de ani şi Conrad, -în înţelesul cel mai adevă
Măjina, care în timpul incuisiţiunei lemn, pe care era numărul purtăto aşa înainte. Examinarea se făcea pe rat al cuvântului, era o putere di
încetând din vieţă a fost înmormân rului; pe tăbliţa mea era N-rul 22 sărite şi când popa arăta cu o nuia dactică neîntrecută (Lehr-Krafţ) şi
tat în cimitirul bisericei ortodoxe şi când aucfiam pe popa strigând: de trestie vre-un număr de pe ta în ceea-ce privea sistemul intuitiv,
române din mijlocul oraşului. „Zwei und zwanzig“ imediat me--ridi blă, şcolarul esprimând anul, răs dâcă ar trăi ar putâ ţine piept şi
cam de pe bancă şi răspundeam: pundea precis, scurt şi esenţial: astăcjî cu cei mai buni pedagogi
III.
„Ilier /“ „1784 a fost revoluţiunea lui Horia, moderni, mai ales cu aceia dintre
11
Scâla săsescă din Belgrad s’afla Dimineţa ne inspecta, decă sun Cloşca şi Crişan seu decă întreba: ei, ceri susţin bastarda părere, că mi
în oraş, în curtea bisericei luterane, tem spălaţi, cişmele curăţite, hainele „în care an a întrat în Ardeal Mi- siunea dascălului modern ar fi de-a
sub conducerea preotului evangelic, scuturate şi nesferticate şi decă nu haiu Vodă Vitezul?“, şcolarul vice da şcolarului numai instrucţiune; er nu
Conrad, un bărbat fbrte vrednic şi ne lipsesc nasturi seu alte celea. versa, arăta repede pe tablă anul, şi educaţiune (?)...............................................
fârte învăţat, căruia şi astăcjî, când După prelegeri, când eşiam din în care s’a întâmplat acel eveni ..............................................
se odihnesce în Domnul îi păstrez o clasa şi ajungeam unul câte unul la ment. In gazdă eram la P_______ croitor
sinceră recunoscinţă şi o adâncă ve- uşă, îl salutam cu cuvintele: „Ich Mai aveam şi o mulţime, de de profesiune, un mare şi înfocat
neraţiune. empfeble mich Herr Lehrer!“ jocuri mici gimnastice, er în luna patriot maghiar, ceea ce nu putea
In acea scâlă domnea ordinea Alfabetul mare şi mic, latin şi lui Florar, făceam escursiunî pe decât se-i facă onâre că-şi iubea
şi disciplina. învăţătura începea în gotic îl învăţăm de pe tablele înşi câmp printre holde şi livecfi, cân neamul seu, fiind Ungur curat; er
mod>sistematic de jos în sus; er nu rate pe păreţi. Tot aşa era înşirată tând şi culegând flori şi floricele, pe nu neo-maghiar, ca şoviniştii de ac}î.
ca astăcfi de sus în jos, fără basă, şi cronologia evenemintelor istorice care ni-le esplica conform sciinţei Era un om fârte cum se cade
fără fundament. Cu pregătirea de întâmplate în Ardeal cam de pe la botanice şi ne învăţa cum să le us şi avusese nenorocirea a-şî pierde
acolo puteai intra în clasa a Il-a la 1200 pănă pe la 1800. cam şi se le păstrăm, ca la esamene cei doi copiii, un băiat şi o fată,
vre-o scâlă secundară din ţâră. Astfel pentru învăţarea temei să răspundă fiă-care din colecţiuuea cari împreună cu alţii, au fost omo-
