Page 116 - 1897-03

Pagina 4.
Sfaturi Higieniee.
Despre Alimentare.
I.
Omul îndată ce se nasce simte
trebuinţa de a se nutri. Aşa-der
omul are două simţuri de conser­
vare, de-a căuta mâncarea şi beu-
tura, şi acestea sunt: fomea şi setea.
Pentru ca corpul nostru se p6tă
(Isus Sirac, 33 — 34).
dura, avem trebuinţă de nutrement.
Când omul primesce o cantitate de
nutrement mai mare decât aceea,
ce consumă, atunci el este iârte
bine nutrit şi puterea lui cresce; er
în caşul contrar el slăbesce şi scade.
Am cţis, că primesce mai mult
decât consumă. l£tă ce consumă: la
fiă-care mişcare seu lucrare, corpul
este pus în mişcare şi se useză, ceea
ce însemnâză, că el pierde din păr­
ţile sale şi s’ar consuma complect,
decă nu ar ave nutrement îndestu-
litor. Sănătatea omului depinde dela
modul cum se nutresce, dela calita­
tea şi cantitatea alimentelor.
Prin alimente se înţelege orî-ce
substanţă, care introdusă în stomac
este capabilă de-a repara şi între­
ţine pierderile de puteri, ce le su­
fere organismul prin lucrp. Susbstan-
ţele introduse în stomacul nostru se
împart în doue: în alimente luate
din regimul vegetal şi alimente luate
din regimul animal. Alimentarea
animală este cea mai nutritore şi
mai reparatore de diferite pierderi
ale organismului; er alimentarea ve­
getală este mai puţin nutritore.
Regularea modului de nutrire,
ca se conserve sănătatea se numesce
Dietetică.
Asupra alimentărei este de în­
semnat, că gustul jocă mare rol în
alegerea mâncărei. La acesta mai
vine clima şi câte-odată chiar na­
ţionalitatea are un roi însemnat în
alegerea nutrimentelor.
In privinţa mâncărei trebue a
observa următdrele reguli higienice:
1) Mâncările trebue să fiă de
bună calitate şi luate în cantităţi
cumpătate, astfel ca mistuirea se se
facă repede; căci este sciut, că cel
mai mare rău de-a scurta vieţa este
necumpătarea în mâncări şi beuturl,
care face de se slăbesc prea mult
puterile stomacului de-a mistui şi se
causeză diferite bole de stomac.
Cel ce mănâncă puţin trăesce mai
sănătos, şi cel ce mănâncă feluri de
mâncări puţine trăesce mult. Er cel
ce mănâncă mult trăesce trudit şi
puţin; căci necesitatea de hrănire
a corpului nu stă în mulţimea bu­
catelor şi a felurilor lor, ci în bună­
tatea şi în simplitatea ei. Lăcomia Pe românesce:
rîţî cu ocasiunea aruncării în aer a rile lor împrejurul cetăţii, măsurau
cetăţii d6la Deva, unda erau inter­
naţi.
Situaţiunaa lui socială şi ma­
terială era cât se p6te de bună.
Avea doue rânduri de case cu faţa­
dele în trei strade principale, care du-mă că cetesc în carte.
se învecinau cu măeriştea episco­
piei catolice. La coreligionarii şi emigranţilor
conaţionalii săi avea bună trecere şi positiv, erau şi Români ardeleni şi Jorziul săcuiesc, âr fratele tată-său dei mele, me făceau să meditez, din
intimii lui aici se întruneau, pe cât ungureni: Buda Şândor, Râcz Elek, era dascăl românesc în SăsciorI.
numai puteau, ca se nu fiă simţiţi generalul Czecz etc. etc.
de gendarml seu alţi agenţi secreţi.
In acestă casă am au4it multe se deschid un parantes.
povestindu-se din timpul revoluţiu-
nei, firesce acestea povestiri erau unii îl dau ca Secuiu, alţii ca Ar­
prea pătimaşe, prea pasionate şi prâ mean secuiu; şi unii şi alţii n’au
parţiale, aşa că deşi eram încă fra­
ged, totuşi aveam destulă pricepere
ca se deosebesc adevărul de min­
ciună.
Intre amicii sei mai de a treia militarisare, ’i s’a dat de Nemţi nu­
mână, erau şi nisce cismarî, între mirea de Czecz, precum s’a dat şi
care figura şi un codar român, un familiei Şânclruc, nume original ro­
Sas şi un Şerb. Aceştia în plimbă­
GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 72—1897..
0
a fost şi este arma cugetului celui Scolă-te la şese, prâncjesce la 4 ce, legumi, pdme, oue, lapte, brânză etc.,.
mai vrăjmaş din om, care sacrifică Cinâză la şâse, Oulcă-te la 4 i şi cu 4—5 dre mai înainte de cul­
ece
morţii mai mult popor în vremea Şi vei trăi ani de 4 000 -orI 4 0ce - care.
puterei, decât în bdlele lui, de care 5) Intre fiă-care masă se fiă un Prof. Dr. Elefterescu.
este a se păcji şi a se feri tot fiiul timp de şese dre, căci stomacul, fiind
omenesc. un organ, care funcţioneză, are tre­
In acesta privinţă etă ee 4i° buinţă de repaus. Xnvetături morale.
e
şi S. Scriptură: „In mâncările cele 6) După masă se se facă exer­ Sinersig, 25 Martie v. 1897.
„multe va fi slăbiciune, şi nesaţiul ciţii şi preumblări de o jumătate de
Intre valoroşii artioull publioaţl în
„va veni pănă la îngreţoşare. Pen- dră seu de una dră pentru a activa
trult iubita nostră Gazetă şi între varia­
„tru nesaţ mulţi au perit, eră celui mistuirea. (Post mensam stabis, aut
tele şi'instructivele sale scrieri mi-am în­
44
„înfrânat i-se va adăoga viâţa . passus miile meabis). Mai bine este
semnat în timpul din urmă mai cu sâmă
însă îndată după masă a sta seu a
două: unul scris de D-l A. Severa întitulat
Urmările mâncărei peste măsură umbla încet; cel mai bun timp pen­
a
„ Urmările beuturilor spirtuâse ; er celalalt
se arată mai întâiu în aceea, că tru preumblare este înaintea prân-
soris de D-l profesor El'fterescu întitulat:
omul mai multe ore de peste 4b 4ului, seu 2—3 dre după masă. a
n Câte-va cuvinte despre căsHoriă , ambele
pănă când adecă i-se uşureză sto­ S’a dovedit, că somnul după
aceste scrieri ar merita sâ fiă tipărite în
macul, este moleşit atât la trup cât masă, departe de a turbura diges­
inima fiă-oărnia om de bine cu litere de
şi la spirit. tiunea, el o ajută, adecă digestiunea
aur. Cât de fericit ar fi în deosebi iubitul
2) Se mânând întot-dăuna în­ în timpul somului se face în cele
nostru popor român, dâoă ar ţine ou sfia-
cet şi nicî-odată se nu mânând fără mai bune condiţiuaî. Somnul după
ţeniă şi ou t6tâ tăria la învăţătura, oa să
a ave poftă, căci este multă plăcere masă este privit ca un act natural,
nu folosâseâ ruinătbrea băutură de vinars.
a mânca când îţi este fdme, si a căci copilul mic îndată ce suge, el
00
Ou drept cuvânt se 4' °ă: «înce­
bea când îţi este sete; acestea dau addrme; acelaşi lucru îl vedem la 4
putul tuturor răutăţilor este beţia *. Sunt
gustul mâncărei şi beuturei şi fac tote animalele, ca câni, pisici, vaci,
oasurî destul de multe, unda prin beutură
a nu lăpăda nimica din neplăcere. oî, paseri etc., care după maneare
cutare funcţionar şi-a pierdut cinstea şi
Mâncarea trebue bine sfârîmată se culcă.
va4a, er la urmă şi-a pierdut şi postul său
cu dinţii; cu cât se sfarmă mai bine
7) In timpul mesei nu este bine onorific; âr neguţătorul, industriaşul şi eco-
în dinţi mâncarea, cu atât e mai a ceti seu a obosi creerii, căci dra Domul şi-a pierdut ordinea afacerilor şi a
bine, cad se scie, că ceea ce se mesei trebue lasată numai stoma­ ajuns la ruină.
mestecă bine este pe jumătate mis­ cului.
Vin apoi neînţelegerile în familiă,
tuit. Pe urmă, alimentele trebue se
Mulţi au obiceiul se cetescă căci capul de familiă, oare e chiăcoat să
fiă udate şi pătrunse de salivă. Aşa-
când stau la m a s ă ; acest obiceiu grijâscă de fericirea iubiţilor săi, este stă­
der este forte rău de a se grăbi trebue stârpit şi omul se nu cetescă pânit de patimi; astlel zală de zală se des­
cine-va când mânânca, pentru-că absolut nimic în timpul cât stă la face din lanţul cel sfânt al credinţei şi iu-
bucăţile de mâncare întră în sto­
masă. Digestiunea seu mistuirea se birei, ce ne legă pe toţi, şi prin prădarea
mac prea mari, ceea ce este stri-
face tofc-dâuna mai bine când mintea averilor devine omul o fiinţă neoâjită, ti-
căcios. Napoleon I. mânca în 15
este liberă de orî-ce preoeupaţiunî, călosâ şi amărită în lume, fără să aibă oi-
minute, şi când a murit, a murit şi când procesurile naturale se îm­ ne-va şi cea mai mică compătimire cu
de un cancer de stomac. Omenii
plinesc fără a fi împedecat de munca densul.
bătrâni, cari nu au dinţi, trebue se
gândirei. Este fdrte sănătos când O mare parte din datoriile, oe la au
taie cu cuţitul mărunt ceea ce mă­
cine-va pote se prân4escă încongiu- omenii noştri pe la bănci, sunt adevăratul
nâncă, şi tot-deuna să alegă nutri­
rat de-o societate veselă. Din con­ atribut al beuturilor; după care mai vine
mentele cele mai uşore de mistuit.
tră, o personă care este necăjită, apoi luesul în haine. In deosebi acum pri­
Alimentele, decă nu sunt destul de
obosită seu escitată nu pote mistui măvara, când oei mai mulţi din economi
mestecate în gură, slăbesce forte
în mod satifacetor. nu prea au nici bucate. Se bagă în rup­
mult stomacul.
Este fdrte rău, când cine-va tul capului pe la bănci şi pe la Jidani în
3) Se nu mânând nicî-odată 1
mânâncă în timpul când este înfer- datoriă, că „ V i n Pascile *, cari pe rachiu,
mâncări prea calde, căci sunt fârte
bentat. După fiă-care ostenelă mai cari pe haine frumose şi nefolositore îşi
vătemătdre şi slăbesc organele mis- întâiu trebue să se odihnescă, şi nu­ dau recolta încă de acum în manile Jida­
tuirei. nilor. Când vine tomna, Jidanul duoe
mai după aceea să începă a mânca.
4) Intot-deuna trebue a se re­ grâul, duoe cucuruzul. Darea cătră stat nu
Dintre tdte patimele, mănia in-
gula timpul mesei, căci cu cât ora o pote plăti, oăcl nu mai are ou oe. Ast­
fluinţeză mai tare asupra stomacului
mesei va fi mai regulată, cu atât fel trece un an doi şi se pomenesce, că
şi a ficatului; de aceea omul când e mâ­
stomacul lucreză mai bine şi omul ’i-se vinde moşia pentru „Steuer**.
nios să nu mănânce, ci se aştepte pănă
trăesce mai mult. In o comună de mijloc cred, că ou
se îiniscesce. Acesta este o regulă
Digestiunea (mistuirea) şi sănă­ principală pentru a-şî păstra omul rachiul, ce-1 ian omenii dela Jidani pe săr­
bătorile Paşcilor, ar pute o m6ră să le ma­
tatea nbstră o păstrăm cu deosebire sănătatea. Mănia şi năcasul înaintea cine bucate, cu cari s’ar nutri un sat trei
prin mâncare regulată şi fixarea mâncărei slăbesce puterea de mis­ luni" de 4ile.
precisă a 6rei meselor nostre. Aşa-der tuire a stomacului; der îndată după Ar fi bine, oa să nu aştepte nimeni
este forte vătămător a mânca a4î la mâncare prefac cea mai bună şi
o dră şi mâne la altă oră, cum se uşdră mâncare în venin de bdlă, mâutuire decât prin sine însu-şî. Omenii
lace de mulţi în detrimentul sănă­ precum se vede acesta la mamele năcăjiţi aştâptă să vină „bătaia**, ba Tur­
tăţii. Etă cum se esprimă în acestă ce dau ţiţă în timpul unei msrî su­ cul, ba Muscalul, că o fi mai bine. Nu pot
privinţa marele Victor Hugo: părări copiilor lor, căci prin asta să înţelâgă, oă unde zace răul.
*
„Lever â six, diuer â dix, copiii se bolnăvesc de epilepsia şi
„Souper â six, coucher â dix, alte bole fdrte grele. Ajutoriu în timp de uevoe seu Crucea
u
„Fait vivre 1’h.omme dix fois dix . 8) Săra să nu mânând multă de lemn.
carne, ci mai mult bucate uşdre, ca In timpurile trecute purtau răsboiă
Locuitorii din SăsciorI, după lui, seu pitulicea se numesce: ţîţ-
terenul şi croiau planuri cum ar mîlitarisare, făceau parte din regi­ împerâtuşiu (Erlkânig).
putea-o lua fără ca 3ă mai pătă fi mentul de husari secuesc (Szekler) Apoi pe la Braşov, unei rude
apărată de Axentie şi soţii săi. ca şi Recenii, Yoilenii, Ilenarii, De- feminine de aprăpe, membrii mai
Im! plăcea mult să-i ascult, fi­ jănarii, Dobrenii, Tiuşenii, Bărăbăn- tineri ai familiei, îi 4*° ................
resce stând la o parte şi prefăcân- ţenii, Dumbrăvenii, etc., toţi Români Ei, acum după ce făcui şi filo­
de origine nobilă şi boerăscă şi ta­ logie trec înainte....................
Mă deprinsesem bine cu numele tăl ex-generalului Czecz era major Impresiunile dobândite din dis-
maghiari, între care în acest regiment cu sediul în Sân- cusiunile ce se urmau în casa gaz­
ce în ce cresceam mai mare, „că
In privinţa acesta am date in­ năravul din fire, n’are lecuire .
44
Deşi n’ar merita, totuşi trebue contestabile. Ungurul din nascerea lui nu se
. Să analisăm însă numele fami­ p6te familiarisa cu sciinţele socio­
Privitor la originea lui Czecz, liar Ţîţî şi din punct de vedere no- logice, etnice şi etnografice şi în
special cu dreptul, că şi altă naţiune
menclatoric pur românesc.
seu alt popor autochton conlocuitor,
Fără se fiu filolog, eu sciu un
dreptate. necucerit şi mai avitic decât el, are
lucru.
Familia Ţîţî e o vechiă familiă acelaşi a m o r propriu pentru esis-
Păstorul când vrea să-şî alunge
română boerăscă în comuna SăsciorI tenţa sa naţională şi socială ca şi na­
capra dela un loc oprit spre a nu
din ţera Făgăraşului, şi căreia, după ţiunea maghiară. ’
face stricăciuni strigă: ţîţî.
Ungurul nu păte admite, că şi
Copiii pe la noi au un joc, pe altul are aceeaşi iubire înfocată pen­
care îl numesc ţîţîmălaiu. tru neam, ca şi el şi că patriotismul
mânesc, de Schdndrucli. Asemenea pe acolo, ochiul bou­ nu pote fi monopolisat de Maghiar în