Page 118 - 1897-03
P. 118
Pagina 6 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 72.—1897.
— O, bine-ai umblat! de adăugat numai, că ediţiunea a doua, Oătlein.d.&r'eil aeptemâr.ei. Impr. căii. fer. ung. în argint 4 / °/ 101.25-
l
s
0
— Bine şi nioe prea. apărută aonm, se presentă mai bine oa cea MARTIE. are 31 cjile. GERMENAR. Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 120.50
— Da cum aşa? d’ntâiu, fiind corectată şi amplificată. Bonuri rurale nngare 4% • - • 97.50
— Am luat o mută. * Pilele Citlend. Iul. v. CsUeiul. Gregor. Bonuri rurale croate-slavone . . 97.50
— O, râu ai umblat! Imprum. ung. cu premii . . . 153.—
— Bău şi nioe prea, că ml-o dat o Din Gluşiu ui-se anunţă, că d-ra lio- Duai. 30 5P. Ioand. Scă. 11 Florii. Leone LosurI pentru reg. Tisei şi S'egedin. 139.—
Luni 31 C. Ipate ep. Gan12 Julius
vacă ou ea. salia N. Pop, învăţătâre diplomată în lu Mnrţl 1 O.n. MariaEug. 13 Iustinus Renta de hârtie austr............ 101.25
crul de mână, a pus sub tipar o oarte în
— O, bine-ai umblat! Mer. 2 Mart. Titu 14 Tiberiu Renta de argint austr............. 101.30
— Bine şi nioe prea, oăo murit vaoa. titulată : „Instrncţiune pentru a îuveţa de- Joi 3 Ouv. Nicita 15 Olimpia Renta de aur austr.................. 122.65
11
4 Ouv. p. Georgiu 16 Irina
— O, râu ai umblat! semnul de croit fără de instructor . Ua Vin. 5 M. T. şi Agat. 17 Rudolf LosurI din 1860 ........................... 142.—
— Râu şi nioe prea, că am scos său esemplar va oosta 80 or., sâu 2 franol. Sâm. Acţii de ale Băncei austro-ungară. 937.—
Abonate cel puţin trei esemplare de-odată
din ea. Acţii de-ale Băncei ung. de credit. 386.—
— O, bine-ai umblat! se capâtâ esemplarul ou 60 cr. seu 1 franc B u r s a d e B u c u r e ş t i Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 349.50 1
— Bine şi nioe prea, că o umblat 50 bani. Atragem atenţiunea mai ales a din 7 Aprilie n. 1897. Napoleondorî....................... 9.51
părinţilor de f*mihă şi a femeilor în ge
muta şi o vărsat săul. i JZ Cu Mărol imperiale germane . . . 58'.62%
o3
— O, râu ai umblat! nere asupra aoestei sorierî, pănă acum a- Valori JD Scad. bani London vista...................... 119.50
cup.
Q g
— Râu şi nioe /prea, oă s’o dus şi prdpe singură în telul său la noi. Abona ; gata Paris vista....................................... 47.55-
muta ou el. mentele sunt a se trimite pănă la 1 Maiu Ronţ,& română perpetuă 187b 5°/o Apr,- Oct 104. /. Rente de eorâne austr. 4°/ . . 101.10
3
0
n. o., când se va espeda opul, la adresa: Renta amortisnbilă . . . . 5 % 100. - Note italiene............................ . 45.20'
Rosalia N. Pop in Gluşiu (Kolozsvâr,) ~ „ „ (Impr. 1892 . . . 5% lan,-Iul 99.7a
L i t e r a t u r ă . (Haas-palais.) „ „ din 1893 5°/ ft 99.—
5°/o Apr.-Oci.
„ 1894 int. 6 mii.
96.—
* „ „ (Impr. de 32. 7j mii. 4°/o lau.-miie 86.- Cursul pieţei Braşov.
Din Caransebeş primim următorele
u
„ „ (Impr. de 60 mii. 4 /„ 77 77 86.3/,
11
piese musicale: „Christos a înviat şi pri- Pentru cei ce voiesc st; jdce teatru am „ „ (Imp. de274 m.1890 4°/o 77 77 87.7, Din 10 Aprilie 1897.
cesna: „Cu trupul lui Christos , melodii scos în broşură separată frumosa comediă „ „ (Imp. de 46 m. 1891 4% 77 77 86 3/, Bancnote rom. Cump. 9.44 Vând. 9.46 ;
11
4% ti
„ „ (Im. de 120 iul. 1894 4% 86.3/,
bisericesci arangiate pentru cor mixt de în trei acte Săpătorul de bani, localisată „ „ (Im. de 90 rril. 1896 86.3/, Aigint român. Cump 9.41 Vând. 9.48
Oblig, de Stat (Conv. rurale,).
şese voci, de A. Sequens. Amândouă îm de Antoniu Popp, — e o piesă instructivă, Oblig. Casei Pensiunilor fr. 300 6% lai-Nov.1013/, Napoleon •d’orl. O mp. 9.48 Vând. 9.51
L0
295.-
u
preună costă 50 cr. — „Frumosa copiliţă uşdră şi forte potrivită pentru popor. Bro Oblig, comunei BucurescI 1883 50/0 lan.—iul.96.-/, Galbeni Cump. 5.55 Vând. 5.60'
„ „ din 1834
poesiâ de V. Alexandri, compusă pentru şura conţine 42 pagine şi se află de vân- 5 7o Mai-Nov. Ruble Rusesc! Cump. 126.— Vând. —, _.
„ „ „ din 1888 5% iun.-Dec. --.--
cor de bărbaţi de Antoniu Sequens. Preţul dare la Tipografia „A. Mureşianu*, în Bra „ „ din 1890 b°/o Mai-Nov. 97 — Mărci getnane Cump. 58.50 Vând.
Scrisuri fonciare rurale . . . B°/ iau,-iulie92-
50 cr. Tote aceste piese se află de vân- şov pentru preţul de 12 cr. Trimisă prin 0 Lire tnrcescl Cump. 10.60 Vând.
°'Vn )) ))
„ „ urbane BucurescI e /o 77 77
u
dare numai la Tipografia şi librăria diece- postă 14 cr. 77 77 >7 77 88.— Scris. fono. Albina 5% 100.75 Vend 101.75
77 77 77 IaŞÎ
sanâ în Caransebeş. * Oblig. Soc. de basalt artificial 6°/o 77 /; 84. -
--
6% 77 77
$ Au apărut de sub ti par: „ Irmosul Paş V.N.
Banca Bum. uit div. fr. 12.81 500 150 v. --,-- Preţurile cerealelor din piaţa Braşov.
u
In editura „Tipografei ,Aurora A. tilor“, compus pentru 3 voci femeescî de Banca Naţion. uit. div. 86.— 500 într. v. 1765 Din 9 Aprilie st. n. 1897.
r
Todoran din Gherla (Szamosujvâr) a apă Tim. Popovicî. Preţul 50 cr. Acest irmos se Banca agricolă................................. 600 150 v. 212-
u
Daeia-România uit. div. 85 ici
200 într. v. 448.—
rut: „Predice pentru Duminecile de peste pote esecuta de cor de şcolari, eventual şi Naţionala do asig. uit. div. 43 lei 200 488- - MSs ura Valuta
an, compuse şi lucrate după catechismul de cor de bărbaţi. Soc. Bazalt. Artif. uit. div. lei 30 250 850.- sâu C a l i t a t e a . austr.
Soc. Bom. de Constr. nit. div.lo 1. 250 180.-- greutatea
lui Decharbe, de Vasiliu Christe, preotul Soc. Bom. de Hârtie uit. — 100 --,__ fl. | or.
1
S. Giurtelecului şi al Lompertului. Tom II. „Patria Soc. de asig. uit d. 4 lei ICO 115.-
POŞTA RED ACŢIUNE!. Soc. rom. de petrol 1 em. u. d. 0 200 --.-- Grâul oel mai frumos 5 80
Dela Dumineca a Xl-a după S. Rosalii ,, , „ „2 em. u. d. 0 1CKX --,-- 1H. L. 5 50
Grâu mijlociu . .
30O
t
11
pănă la Dumineca Vameşului . — Format Unui necunoscut. Braşov. Numeri sin Soc. de fur. militare u. d. 60 lei 1000 __ __ Grâu mai slab . . 5 30
__.__
„Bistriţa" soc. p. f. hârtii 30 „/'
u
mare 8°, nuprincfend vre-o 26 predice. Pre guratici din „Gaz. Transilv. , ce trimiteţi Societ. p. const. de Tramways viCX *7 77 “** • Grâu mestecat . . 3 60
ţul 80 cr. (pius 5 cr. porto). din când în când la adresa d-lor Rădu- 20 franci aur Săoarâ frumâsă . . 3 80
lesou & Ruseet în Brăila, se înapoâză re
In editura aceleeaşî Tipografii a apă gulat Redacţiunei nostre şi nu ajung la S C O M P T U S Î : 77 Săcară mijlocia . . 3 50
3
60
rut: Bocete, adecă Cântări la morţii adu destinaţiuue. Pentru România este a se Orz frumos . . . 3 30
pune marcă de 3 cr. şi nu de 1 or., cum »> Orz mijlociu . . .
nate de loan Top Beteganul. Format pro- Ovâs frumos . . . 2 60
puneţi D-vâstră. Banca naţ. a Rom. 5% Paris . . . . 2°/ 0
tativ de 188 pag. cuprindend peste 70 de Avansuri pe efecte 6% Petersburg . . 4‘/,% î) Ovâs mijlociu . . 2 30
versuri său „bocete de care cântă diecii Lângă Mociu. Faţă cu funcţionarii Casa de Depuneri 57 2 Berlin . . . . . . . 5 % Cucuruz . . . . 3 30
Belgia .
Londra......................
4"/o
11
pentru plată şi „bocete de care cântă ne- volnici şi inconscii de datorinţa lor nu tre- Viena........................ 4.— Elveţia . . . . 4 3 7 % * Mălaiu...................... 3 80
—
6
Mazăre.....................
11
murile mortului . Un esemplar trimis plă bue să fiţi cruţătorl. Când fisolgăbirăul dela Linte ....................... 12 —
Mociu şl-a permis se numescă însu-şi pe
tit costă 40 cr. primar, prin acâsta el a călcat legea şi Târgul (ia rimătorf din Sîejp/brueh, Fasole....................... 6 —
& drepturile poporului „în mod brusc şi gro S t a r e a r î t a ă t o r i i o r a fost fi, ) ) Sămânţă de in . . 7 50
bian . Aveţi datorinţa a-1 trage la răspun 5 Aprilie de 18804 capete, la 6 Aprilie au Sămânţă de oânepă . 0 60
11
11
în „tipografia Dieoesană din Gherla dere şi a-1 denunţa lumei pentru acâstă intrat 1040 capete şi au eşit 285 capete ră Cartofi...................... — 65
a apărut: „Vieţa după morte său Nemu fărădelege a lui, âr nu a căuta să-l lingu mânând la 7 April un număr de 19559 râ Măzăriche . . . . — — 45
rirea sufletului dedusă din misteriul fiinţei şiţi. In caşuri de acestea, capul plecat în- 1 kilă Carne de vită . . . —
tot-dâuna îl taie sabia, pele, Carne de porc . . . — 49
oaienesol si deşertăciunea celor trecătâre, Carne de berbece . . — —
de I. P. Ediţiunea II, ooveotată şi ampli D-lui FI. şi soft în Şieul-mr.re Nu este Se notâză marfa: ungurâscă v e c h e 100 kil. Său de vită prospăt 21 -
ficată . Forrn. 8° de 163 pag. Se pote în interesul causei de-a mai resuscita acum g r e a dela —.— or. pănă la —.— or. !> Său de vită topit 32 —
11
lucrurile din trecut. Adevărata stare a lu marfă u n g u r â s c ă tineră g r e a dela
procura dela „Tipografia Dieoesană“ din
crului se va putea constata mai târcliu. —-.— or., pănă ia —.— cr., de mijloo dela
Gherla (Szamosujvar) precum şi dela li De-ocamdată vă sfătuim să căutaţi a linişti —.— or. pănă la —.—• or. n ş â r ă dela Domnii abonenti, cari încă
brării ou preţiul de 50 or. plus 5 or. porto. spiritele şi a repara pe cât se pote greşelile
Este o carte morală, uuprmcjend învăţă din trecut, aducând la calea adevărului şi —.— cr. pănă la —.— cr. nu şi-au reînoit abonamentul, s6
turi îuălţătore, menite a da sufletului oreş- pe cei ce au rămas încă în rătăcire. După biuevoi6scă a-1 reînoi neamânat,
tinesc tăriă ş\ mâogăiare. Prima ediţiune ce veţi isbuti a şterge pata, veţi pute păşi CMTisuE 8a bursa din Wiena. ca sâ nu ii-se întrerupă regulata
în faţa publicului român cu fruntea des
& avut o trecere forte mare, aşa că cu chisă. Pănă atunci însă staţi pe loc. Din 9 Aprilie 1897.
rând după tipărire s’au vândut t6ta esem- Renta ung. de aur 4% . . . . 121.75 espetlare a diarului.
plarele. împrejurarea acesta vorbesce des Ri>nta de corone ung. 4°/° • • - 99.35 Administraţiunea
tul de elpcyent pentru valorea cărţii. Avem Impr. căii. fer. ung, în aur 4 /j°/o- 122 50 „CS-azetei Transilvaniei .
44
1
e
părţirea poporului în caste, supremaţia trâgă era împoporată cu 4 7 spirite şi afacerile lor particulare, fiă-care căuta să runca cea dintâiîi este mila faţă cu toţi
11
preoţilor şi despoţia. După acâstă carte, nimfe; de-asemenea se cinstiau şi spiritele ducă o vieţă cât mai liniştită. Mulţi se re omenii .
din gura deului celui mai însemnat, Brahma, străbunilor, ţleilor li-se făceau rugăciuni şi trăgeau în păduri şi trăiau ca pustnici, Acâstă învăţătură simplă fu primită
s’au făcut Brahmanii, adecă omenii cunos li-se aduceau jertfe; afară de aceea chi cre4§nd, că printr’o astfel de viâţă şi prin cu însufleţire de poporul apăsat, deore-ce
cători de scrisore, de cântări şi de aduce nuirea de sine sa credea, că este plăcută chinuirea trupului se vor face plăcuţi dei- ea micşora forte mult şi deosebirea de
rea jertfelor; din braţele lui Brahma s’au 4eilor. Brahmanii aveau cheile raiului şi lor. Ori şi ce bucnriă, precum şi pofta de caste. Ucenicii Ini Buddha desvoltară în
făcut Kşatrija, âdeca ostaşii; din şoldurile ale iadului, şi vătămarea lor se pedepsia lucru dispăru, şi între In4l se lăţi urmă- văţăturile lui, îl puseră între 4^4 făcură
l u i : Vaişja, adecă plugarii şi meseriaşii; cu cele mai aspre pedepse. târea părere nefericită: „Viaţa este un lanţ pentru rămăşiţele sale pămentescl temple
din piciorele lui: Şudra sâu servitorii. Nenumărate erau regulile despre cu neîntrerupt de suferinţe; mai bine este a-te măreţe, ridicară o mulţime de mănăstiri şi
Acestea erau cele patru caste, în care se răţenia esternâ şi internă, şi călcarea lor lăpăda de ea“. întocmiră ord'ne călugărescl şi o preoţime
împărţia poporul indic şi care se moşte- aduceau după sine diferite pedepse sufle Pe când asemenea idei prinseseră ră numărosă. Dintre temple se distingeau mai
niau din tată în fiu. Necuraţi, fără nici un tesc!, ca d. e. închiderea sufletului într’un dăcini Intre LkII, se ivi în India nordică cu sâmă cele săpate în stânci din insula
drept şi cu totul despreţuiţl erau Paria. trup de animal. Se forma învăţătura des pe la anul 600 înainte de Christos un fiiu Elefante de lângă Bombay şi cele dela
Deosebitele caste erau despărţite unele pre metempsihosă şi despre curăţirea su de rege, căruia îi se dete numele de Elloru; aceste temple pun şi astăcjl în ui
de altele printr’o mulţime de prescrieri. fletului prin renascerî durerâse, introdu Budăha sâu înţeleptul. Acesta vă4end ne mire pe călători.
Religiunea indică s’a desvoltat de Brah seră pocăinţele cele mai nesocotite, se lăţi trebnicia învăţăturilor brahmanice şi con- In vâcul al 7-lea după Christos se
mani în mod fantastic; numărul deilor se obiceiul de a se arde văduvele după mor- vingendu-sa despre deşertăciunea lucrurilor începu în India anterioră o luptă crâncenă
urca la miliâne. Peul cel mai superior, su tea soţilor lor, etc. pământescl începu să predice „legea îndu- între buddhism şi brahmaism. Brahmaismul
11
fletul lumei întregi, era Brahma, care îm 3. BUDDHA. Clima cea ferbinte, rărei pentru toţi omenii . „Nu prin forme rămase biruitor. In Tibet, China şi India
preună cu Vişnu, care a devenit de mai bogăţia productelor pământului, împărţirea dinafară, — 4i°ea el, — ci prin înfrânarea posterioră însă se lăţi religiunea lui Bud
multe-orl om, şi cu Siva, care caută să în caste şi nenumăratele reguli religiâse, poftelor, prin stăpânirea spiritului asupra dha, pe care o au şi astăcjl locuitorii din
strice tote, forma treimea sfântă (trimurti) precum şi puterea prea mare a preoţilor simţurilor, prin sărăciă şi castitate (cură aceste ţări. Intre anii 700—1000 d. Chr.
a Indilor. Indra era deul drăgălaş al ceru făcură, ca poporul cel talentat al In4ilor ţenia de năravuri) pote ajunge sufletul la pătrunseră Mohamedanii în India şi înfiiu-
lui albastru şi al aerului; Agni era deul să ca4& tot mai mult în neactivitate, ne „Nirvana , adecă într’o linişte plină de fe ţară împărăţii puternice. Astă4l India se
11
focului; Var una deul mării; Iama vestitorul păsare şi slugărnicie. Omenii se retrăgeau ricire. Toţi omenii sunt fraţi. Egoismul află sub stăpânirea Englesilor.
morţii şi judecătorul morţilor. Natura în- din viaţa publică şi-şi vedeau numai de este duşmanul cel mai mare al păcii; po
V
