Page 13 - 1897-03
P. 13
11
AâmiaistTgţiua^, „Gazeta iese îi m-care ij.i,
li Tipograf
Abonamente pentru Anstro-Dngaria:
BfftşoVj pisţft t»6?« ftr. 30, Pe nn an 12 fl., pe şese luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori ziefr!Bai;is.î-e kb »«
SZkneoo, — Hrmasoriţiiio »» »# N-rii de Dumlneoă 2 fl. pe an.
SKjWisaat, Pentru fiomânia si străinătate:
iKSEţîATE rm primesc ia AâiGl-
Hlatraţlune Sn Bjsşov şi lf> «t- Pe un an 40 franci, po şbse
ttzfttdrolo Birouri do aminaiari: luni 20 fr., po trei luni 10 fr.
” in Viona : X. D»kes, Htinnch. K-rii do Dumineoă 8 franci.
Sehnlsk. tiudolf jtossc, Ă. Ovpeliks Se prenumără la tot.o oficiale
JStaohfolger; Antan Oppeiih, J. poştale din întru şi din arară
Ba-nnebcr, în Budapesta: A. 7, si la dd. aoieotori.
n
9o!dberg<srg, Zcksttin Bemai: în U' nam8Mul pentru Brasor
Bucnreooi: A.gence Savia, Sno- administraţiunea, piaţa maro,
cmaale de Boumtime; în Htm- tSrgul Inului Nr. 30 etagin
borj,: Kqroiyi & Uebmann,
I.: po un an 10 fl., pe şese
Preţul Ir.aarţlimllor: o soriă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
gurtuond pe ® ooldaă 0 et. oi Cu dusul în casă: Pe un an
SOox. timbra penr.ru o pnbli- 12 fl., pe 6 luni 6 ti., pe trei luni
oare. Publicări mai dese după 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
tarifă şi învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Reclame po pagina a 3-n o tele cât şi insorţiunile sunt
seria 10 er. seu iiO bani, a se plăti înainte.
Adunarea extra-ordinară a De-odată s’a ridicat dbrnuorul nerea d-lui Cosma, care a întrunit majori tului nu se arată înolinat pentru suspen
ameninţător al „ultimatului“ şi sub tatea în comisiune. Au mai făcut propuneri: darea şedinţei. Cererea de suspendare este
Asociatiunei.
5 presiunea lui, s’a dat — în mijlocul vicarul Năsăudului Dr. Pop şi secretarul me sprijinită de d-nii Dr. Dăianu şi G. Pop de
SÎEIIB, 12 Martie. întunecimei, ce s’a produs în sala tropolitan din Blaşiu Dr. Punea declarând, Băsesd. Cel din urmă aooentuâză repetit,
prin aceea, că de-odată a încetat se că ’şî vor susţine în adunare propunerile. că ia dorinţa adunării presidiul are dreptul
Voind a ve da amenunte des- funcţioneze iumina electrică, — vo Caracteristic a fost, că d-1 Preda s’a să suspende şedinţa pe 15 min. Ridioându-
pre cele petrecute la adunarea de tul fatal de-aseră. înfăţişat numai ca semi-raportor al oomi- se tot mai multa voci pentru suspendare,
Mercur! şi Joi. care a avut se de Şi acest vot n’a fost, decât siunei anume pentru propunerea Cosma, pe preşedintele declară îu cele din urmă, oă
cidă într’o causă atât de momentosă resultatul acţiunei amintite, care când raportor al comisiunei avea să fuă. Dr. suspinde şedinţa pe 15 minute.
de drept şi principiară pentru Aso- şi-a organisat forţele locale, înro Bunea. D-1 Preda şi-a dat totă silinţa se
*
ciaţiune şi viitorul ei, nu pot se nu fac lând chiar şi pe profesbrele dela ia în apărare propunerea Cosma. In zelul
înainte de t6te unele constatări, me schia de fete a Associaţiunei, pe când său de-a soote la ivelă îndreptăţirea ei, a In pausă oposanţii propunerilor oomi-
nite a clarifica şi a espl’.ca resulta- membrii din afară au fost de tot uitat a aminti ceea ce a hotărît comisiunea siunii (propunerea Cosma şi Bunea) se sfă-
tul obţinut. slab representaţî şi s’au mulţămitîn privitor la modificările celorlalţi §§-î din tuesc într’o sală laterală şi sa unesc a face
înainte de tdte este a se sci, că parte cu câte-o declaraţiă platonică proiectul de statute. Acesta întrelăsare a cu toţii o singură propunere, uuind propu
acţiunea pentru modificarea în total şi cu câte-o telegramă puţin desci oonst&tat’o vicarul Pop. nerile d-lui Dr. Pop si Dr. Frâncu şi în-
a statutelor a fost purtată, începend frabilă. Dr. A. Bunea, ai doilea raportor al săroinâză pe d-1 vioar al Năsăudului a sus
dela adunarea din Blaşiu pănă la Ca urmare a acţiunei amintite comisiunei, laudă procedarea şi raportul ţine şi motiva înaintea aduuării propunerea
votarea de Joi sera, de comitetul s’a manifestat în decursul adunărei comitetului şi fiice, că la modificarea celor lor colectivă. -î*
central. Dâcă cineva înainte de adu o intoleranţă surprinfietore faţă de lalţi §§-I, comitetul a dobândit unele avan-
nare a crejut, că comitetul va ob părerile oposiţionale, care militau tagie preţiâse cum e determinarea ca în Redeschifiându-se şedinţa, d-i Dr. Pop,
serva o atitudine neutrală, făcend pentru continuarea luptei. viitor alegerea preşedintelui şi vioo-preşe vicarul Năsăudului ia ouvântul şi într’o vor
ca se se validiteze cu totul indepen Astfel sub devisa: „tbte pentru dintelui Asociaţiunei să nu mai fiă supusă bire măduosă şi pătrunsă de convingerea,
dent votul membrilor Asociaţiunei, Asociaţiune* , cu deplina ignorare a aprobării guvernului, apoi. regularea func că apără un drept nerăsturnabil şi demni
1
atunci după adunare a trebuit se se §-Iui 24 din statutele esistente, s’a ţionării agenturilor. Comisiunea deal aprobă tatea Asooiaţiunii, espune ou multă clari
convingă de contrarul. făcut votarea pentru propunerea de toţi paşii făcuţi de comitet. Privitor la tate şi cu căldură motivele ce l’au îndem
Nu numai, că comitetul nu a schimbare a titlului. schimbarea titlului Dr. Bunea susţine pro nat pe el şi pe consoţii săi a se uni asupra
fost neutral, der, cu singura escep- Acum las se urmeze raportul amă punerea sa propriă şi combate vehement unei singure contra-propunerl, ce tinde la
ţiune a doi membri, car! au votat nunţit asupra şedinţei a doua, care propunerea Cosma. (S’aud voci: la obiect! susţinerea titlului istoric al Asooiaţiunii.
aseră cu oposiţia, putem fiice, că a fost decisivă. Sgomot. Preşedintele intervine). Vorbitorul Spune, oâ aoâsta propunere a resultat din
toţi ceilalţi membri ai comitetului La şedinţa primă, despre care aduce înainte tote argumeutele oportumsto combinorea propunerei d-saie şi a propu
au stăruit pe faţă şi cu hotărîre pen v’am raportat deja, va trebui se re oe-i stau la disposiţiâ, fiice că „nu e bine nerii d-lui Dr. Frâncu si apoi arată oă deşi
tru compromisul cu puterea esecu- vin în special, precum şi la propu să ne închidem uşa peste noi“, oâ vremu oa unul mai tînăr, ascultă bucuros sfatul
tiva, care compromis jertfi în titlu nerea d-lui Dr. A. Frâncu, desvol- rile sunt forte grele şi anormale, ceea oa celor mai bătrâni, a tăcut totuşi în oomisiă
principiul şi dreptul in schimbul avan- tată înaintea comisiei de 15, care stă mai mult sunt în stare a apreţia autorită o propunere contrară, devenind printr’asta
tagiilor mult lăudate, în fond înse în strînsă legătură cu discusiunea ţile nostre biserioescl şi şcolare. Pe toţi ne şi interpretul fidel al părerilor celor ce l’au
fbrte problematice, ce le-ar oferi pro adunărei din fiiua întâiu. dâre oând vedem nedreptăţile, ce ni-se fao, trimis aici.
iectul de statute modificate. * După ce cecesoe propunerea, oe v’am
niol unul nu e mai bun Român decât ce
In mijlocul acestui curent de Şedinţa a doua s’a început punctual oomunioat’o deja, d-1 Dr. Pop aduoe în fa-
lalalt, fiecare crede că ale sale păreri şl
acţiune a tout prix, am esperiat cu la 4 ore d. a. După verifioarea procesului vorea ei unul după altul motivele cele mai
oonvingerl servesc mai bine interesele nea
surprindere, că nici presidiul n’a mai verbal al primei şedinţe şi după cetirea te temeinice, pe care le desvoltâ între aplau-
mului său. Cere în fine ca adunarea să
putut se se ţină la înălţimea posi- legramelor, ce au sosit din diferite părţi sele şi aprobările unei părţi mari a adu
primâsoă propunerea d-sale.
ţiei sale neutrale şi imparţiale, ci a (Blaşiu, Braşov, Cluşm, Lugoş, Deva, Turda, nării.
După aoâsta adunarea primesce rapor
sprijinit cât numai s’a putut asigu Reghin, Abrud, Şimleu, Zlatna eto.), ia cu înainte de t6te vorbitorul aooentuâză,
tul comisiunei în general şi modificările fă
rarea problematicei isbende a per vântul d-1 loan de Preda, ca raportor al că numai statutele cele vechi şi în deosebi
cute de comitet în statute le ia spre acnnţâ.
tractărilor urmate între comitet şi comisiunei de 15. Spune, că in oomisiune § 24 al lor pot fi decisive la luarea con
ministru pentru aprobarea statutelor. s’au făcut mai multe propuneri, pe care înainte de a se enuncia acesta, d-1 clusului din partea adunării. Aooentuâză,
Acâstă isbendă s’a fiis şi susţi vrâ să le schiţeze. Comisia, fiice, a ad Dr. Tripon cere cuvântul şi propune oa şe oă adunarea generală pănă aoum nici n’a
nut, că nu se pote câştiga, decât mis propuneri ale membrilor, oarl au dinţa să se suspindâ pe 15 minute pentru rost în poeiţiă de a se pronunţa asupra
numai cu jertfirea titlului vechili şi asistat numai cu vot consultativ. Asemeni ca propunătorii, oarl sunt in generai pentru pretensiunilor ministrului.
astfel tot din sînul comitetului a propuneri au fost aceea a d-lui P. Cosma susţinerea utlului, să se pdtă înţelege între Stărue ou îasufieţire pentru apărarea
eşit la ivelă formula, care avea se şi aceea a d-lui advocat Dr. A. Frâncu. sine şi uni. asupra unei singure oontra-pro demnităţii, fiicend că membrii Asooiaţiunii
sparie pe membri şi care se cu Mai departe dintre membrii comisiunei a puneri. rcpresentând pe toţi Românii in aoestă so
prinde in cuvintele: „guvernul pre făcut o propunere d-1 Preda, dâr şi-a re- Se nasoe o disousiune viuă. Preşedin cietatea au datoria morală să se îngrijâseă
tinde dela noi în formă de ultimat“. tras’o mai târdiu, alăturâudu-se la propu tele susţinut de câţl-va membri ai comite nu de binele particular, ci de binele întreg
FOILETONUL „GAZ. TRANS.* 4 dedaţi cu aceste călătorii aerine, aveau să tâtore, ce le sta înainte. Deci începură a când ar voi se-i întrebe, cine îmi pbte
conducă câta îndrăsnâţâ. Ei, tărendu-se de scoborî ou mult uăcas şi spaimă, în timp contesta adevărul aserţiunilor mele? Şi ni
pe-un oub de pâtră pe celalalt pe lângă oe colegii lor de jos rîdeau şi-şi făceau meni nu fiioea nimio, numai onorabilul
oea mai minuţiovă îngrijire — căci oaa mai haz, de curagiul lor timid. Denon murmura ceva, ce părea a însemna
(9)
CamiSIe Renouard. mică n6preoauţiuue i-ar fi costat viâţa — — „Aufil aoolo cum rîd şi strigă de o oontra-fiicere. Larossossinier la moment
ajunseră norocoşi în vârful piramidei. Oa desubt“, diee Denon oătră Larossossiner ; îl întreba, dâoă are de obiectat asupra di-
Din espediţiunea lui Napoleon în Egipet de Stoile. mille înplântâ stindardul, trioolor, oare fu ei îşi petrec bine pe conta curagiului finiţiunilor sale?
Trad. de T. d. C. salutat cu 3 salve din partea grenadirilor nostru* . — „Nu ! răspunse Denon, „der defi»
4
M
4
Iucungiurat de-o mulţime de învăţaţi, postaţi de desupt ; apariţiunea stindardului — „Un filosof* , răspunse Larossossi mţiunea d-tale îmi aduce aminte o altă
4
având cu sine vre-o 200 grenadirl, Oamille pe piramidă a mai fost salutată ou 25 salve nier, „nu pune preţ pe astfel de vociferări* . definiţiune, oând cine-va deducea cuvântul
44
4
pleca prin pustiă să ducă îndeplinire voinţa lui dm partea bateriei postate în fortăreţa ve Aprope fiiua îutrâgă o petrecură în german „Fuohs dela ouvântul „alopex* .
u
Napoleon. Ou mici incidente, sjunserăîn pace chiului Cairo. Sguduitura puternioă puse văţaţii cercetând interiorul piramidelor, âr — „Cum s’a putut asta ? întreba La-
la faimâsele piramide. Oamille îşi alese 3 în mişcare pe locuitorii din Cairo, cari ou când era cătră sâră, obosiţi se aşefiară în rossossinior.
grenadirl, cari ou faimosul t&mbur-mejor mirare priveau mâudrul tricolor fluturând umbra lor pentru a se reorea. Abia seaşe- — „El făcu deducţiuuea aşa: „Alo
Rosignol aveau să se uroe în vârful unei maiestos pe vârful piramidei. După ce Oa dară şi o disousiune viuă se încinse între pex, opex, pex, pix, pux, fex, fix, fax,
4
piramide, spre a planta trioolorul iubit. La mille şl-a împlinit misiunea, se sooborî prin savanţii Franciei asupra aoestor monumente fuohs* .
acestă ooasiune fu invitat şi corul învăţa interiorul piramidei, dimpreună cu grena- grandiose. Larossossinier nu era omul tâ- Un rîs cu hohot isbucni din partea
ţilor, dâr afară de Larossossinier da onora dirii săi, căci Larossossinier şi Denon n’au oerei; desluşirile şi definiţiunile sale scien* celor presenţl. Larossossinier însă din acest
bilul Denon, toţi ceilalţi aflară destule pre suit întregă înălţimea. tifioe uimiră întreg corul învăţaţilor. El moment trăi în cele mai încordate relaţiuni
texte de scusă pentru a nu-i însoţi. Abia ajunseră ia al 6-lea rând de afirma, că cuvântul „piramida* însemnă ou Denon. Cu tot dreptul se fiice, deol, oâ
4
Nici nu era lucru uşor a te espune cubl şi le trecu totă dorinţa de-a mai faoe speluncă seu cameră mortuară, âr pentru munţii şi văile se împacă laolaltă, der doi
1
unui suiş, care cădea pe un plan de 56 astfel de „călătorii *, parte pentru abisul, susţinerea tesei se avânta ou totă puterea învăţaţi certaţi nu se împacă nicl-odată.
grade, la o inălţime considerabilă. Doi ce li-se deschidea înaintea ochilor privind în deduceri etimologice şi filologice, pri (Va urma.)
Arabi, fii liberi şi tndrăsneţl ai Arabiei, | în jos, parte din causa înălţimei înspăimân- vind mândru asupra colegilor săi, ca şi
