Page 14 - 1897-03

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr.. 50.—1897.

neamului românesc. Pentru noi pledâză, este una ou titlul, ou numele, ou firma. Nu ve­ A urmat votarea, oare s’a fâout după reşian, S. Medean, Dr. Roşoa, Avr. Tinou,
cţioe vorbitorul, dreptul natural de a ne deţi, că însu-şl ministrul se contra-cjioe, că oele următorul tablou: Dr. Bologa, O. Colbasi, A. Moldovan, Dr.
oultiva oa popor după nisuinţele, aspiraţiu- două resoripte dintâiii ale lui se bat în ca­ Şenchea, P. Şinoa, R. Mircea, 0. Raicu,
I. Propunerea Dr. Pop.
nile şi idealul nostru; dreptul legal, având pete ou oele două din urmă? Să-i ajutăm luliu Dan, Dr. A Micu, G. Popoviol =
Nu schimbăm titlul. Adunarea gene­
statute întărite de Majestatea Sa şi dreptul noi. oa să iase din încurcătură ? Vorbitorul 48 inşî.
istoric, adecă esistenţa de 35 de ani a Aso- crede, că nu acâsta este chiămarea adu- rală îusărcinâză comitetul se facă în acest contra:
sens o representnţie la ministru şi despre
oiaţiunii ou titlul ei de acjl. nârei, ci de-a apăra dreptul şi demnitatea Axentie Severu. Dr. A. Mureşianu, Dr.
Trebue să avem în vedere apărarea Asooiaţiunei, cum a dis vicarul Dr. Pop. resultat să raporteze viitârei adunări ge­ A. Frânou, EV. Hosszu. Dr. Pop, luliu Co­
şi e mai greu a apăra oe ai, decât a câş­ Nu e vorba de-a scăpa de-o înouroătură nerale ordinare. roianu, Dr. Ciuta, Dr. Tripon, Dr. Chirtop,
Au votat
tiga oeva nou. In fine cjice că şi datoria momentană prin umilire, oi e vorba de cjiua pentru: Dr. Dăianu, Tr. H. Pop, D. R. Cordesou,
membrilor faţă de posteritate îi îndemnă a de mâne. Am fi nisoe nemernici, dâcă n’am D. Ounţan = 13 inşî.
ua
se gândi nu numai la present, ci şi la vii­ lucra să asigurăm (p de mâne, şi aoâsta Axentie Severu, Iosif Şt. Şuluţiu, Dr. au absentat ori s’au abţinut:
tor şi dâcă ei acum n’ar lucra corect, ar fi nu se pote, decât apărând dreptul Asocia* A. Mureşianu, Fr. Hossu Longin, Gr. Pop I. St. Şuluţiu, A. Filip, Yajda, Patiţia,
traşi înaintea judecăţii posterităţii a istoriei, ţiunei faţă cu volnicia ministerială. Părti­ de BâsescI, Dr. A. ,'Frâncu, Dr. Ioan Pod V. Dan, Harşian, I. Popoviol = 7 inşî.
âr acâsta e cea mai teribilă judecată, (Ă plause nesce deci propunerea vioarului Dr. Pop. vicar, luliu Coroian, Dr. D. Ciuta, Dr. Gr.
In flne, după terminarea votărei, d-l
prelungite). luliu Coroianu reamintesoe deolaraţia Tripon, Diun. Yajda, Dr. T. Mihali, Dr. advocat Dr. Amos Frâncu anunţă vot se­
Partenie Gosma cjLe, că deşi comi- iscălită de Românii cluşienl, cari cer măn- Zos. Chirtop, Yasilie Dan când. de adv., parat în contra propunerii primite de adu­
siunea şl-a însuşit propunerea oe a făout’o ţiuerea titlului. Motivele guvernului sunt Dr. E. Dăianu, Tr. H. Pop, D. R. Cor- narea generală.
d-sa, voiesoe totuşi a-o motiva pe sourt. curat politice. Campania pornită de guvern descu, Dr. I. Şenchea, Dem. Ounţan, Rubin
Toţi sunt convinşi, că adevărul e pe partea în oontra nâstră pe tote terenele sâmănă Patiţia, Yasilie Harşan, = 21 (le Inşi.
nostrâ; nimeni nu contestă dreptul natural fârte mult cu campania pornită tot de gu­ contra: Cestiunea cretană.
legal istoric. Dâr aici e vorba de putere şi vern în anii 1866—68. Primesoe propune­ Dr. II. Puşoar, Ioan Hannia, Zaoh. Tractările între puteri în pri­
nu de drept, âr guvernul pâte suprima rea vicarului Pop. Boiu, luliu Bardoşi, L. Simonascu, O Tilea vinţa măsurilor, ce sunt de luat faţa
dreptatea. Rescriptul din urmă al ministru­ Axentie Severu observă, că majorita­ Dr. Diaoonovioh, Dr. A. Bunea, Dr. N.
lui este un ultimat şi faţă cu acâsta îm­ tea se arată intolerantă faţă cu vorbitorii Yeoerdea, A* I. Preda, Dr, A. Brote, I. cu răspunsul negativ al guvernului
grecesc, au decurs în întregă săptă­
prejurare nu ne rămâne decât să împlinim din oposiţiă. D-sa istorisesce apoi o aneo- Papiu, P. Cosma, I. cav. Puşoar, [I. Popo- mâna trecută şi după-cum se vede,
ceea ce pretinde ministrul. Acesta se Io- dotă hazlia din 1812, eplicându-o la caşul viol prof., N. Togan, N. Maneguţiu, Coriol. decurg încă şi acum. Partea cea
vesoe de atributul „transilvană ; elimi- present şi sprijinesce propunerea d-nului Bredioeanu, Maria Cosma, Dr. Oot. Russu, mai mare dintre puteri, după-cum
44
nându-1 deol, crede, că s’ar satisface în de Dr. Pop. M. Voilean, Dr. I. Bou, lom Creţu, llie se comunică, ar fi înţeles deja între
ajuns pretensiunii ministrului. Prin simpla On. Tilea cjioe, oă ar vota pentru fru- Moga, Dr. E. Cristea, Isaia Popa, Ştefan
lui eliminare se mai face destul şi dorinţei mosa propunere a d-lui Pop, însă numai Stroia, Nicolae Penciu, C. Aiser, Gr. Hango, sine în privinţa măsurilor, despre
care e vorba.
acelora, cari <j'°î ouvintele „literatura când ar fi sigur, că nu va întruni majori­ Eugenia lovescu, Victoria Joandrea, Ioan
româaă nu sunt în de-ajuns aocentuate în tatea. Se teme, că dâcă adunarea generală Miroea, Zeved. Murăşan, Ser. Medean, Dr. Anume se susţine, că iniţiativa
44
§. din statutele modifioate şi titlul primesoe ar primi propunerea d-lui Dr. Pop, guver­ R. Roşoa, Avram Tincu, Dr. V. Bologa, ar fi luat-o şi de astă-dată Rusia,
un înţeles mai larg nefiind legat de un nul ar desfiinţa Asooiaţiunea. S’a vorbit de C. Colbasi, A. Moldovan (Deva), Petru care propune, ca imediat să se în-
anumit hotar. D-l Cosma încheiă prin des­ drepturi naturale legale istorice, dâr nu Şiuca, preot; Rom. Mircea, preot; CI. căpă blocarea Cretei, ca astfel gu­
vernul grecesc să fiă constrîns a ’şî
făşurarea tesei, că împrejurările schimbân- ni-s’a spus, cu ce mijlooe s’ar putâ para- Raicu, luliu Dan, protopop.; Dr. A. Micu. retrage atât flota, cât şi trupele din
du-se spre mai bine, luorurile se pot în­ lisa puterea, ce se opune drepturilor nâs- = 45 inşi. acestă insulă. Propunerea guvernu­
drepta şi aşa s’ar putea restitui şi vechiul tre. pioe, că adunarea generală nu pâte
Au absentat ori s’au abţinut: lui rusesc este susţinută necondiţio­
titlu al Asociaţiunii. Axioma lui Deak, că jertfi o instituţiune, cum este Asooiaţiunea, nat de Germania şi de Austro-Un-
drepturile, la oare renunţă omul de bună­ punându-se în conflict cu puterea. Părti­ D-şâra Maria Cioban, Gr. PopovicI.=
voie sunt pentru tot-dâuna perdute, le de- nesce propunerea d-lui Cosma. 2 inşi. garia, şi totodată se cţice, ea şi gu­
vernul engles, precum şi cel italian
olară vorbitorul oa necorăspuncjătore reali­ Preşedintele I. M. Moldovan dice, că II. Propunerea Dr. Bunea aderâză la propunerea celor din Pe-
tăţii, căoî, repetă, tote atârnă numai şi nu­ nu vrâ să influinţeze adunarea ou părerea Adunarea generală să fldentifioă cu tersburg. Numai guvernul frances,
mai dela împrejurări. sa, dâr declară, oă la întemeiarea Asooia­ paşii făcuţi de comitet şi râgă pe ministru după-cum se afirmă, nu s’ar fi espri-
44
Mateiu Voileanu asesor consistorial ţiunei, cuvântul „transilvană era privit cu să abstea dela schimbarea titlului. mat încă în privinţa propunerei în
cjioe, că dâcă ar da ascultare inimei sale, o restrioţiune, adecă că nu se putea estinde Becă însă nu vrea, atunci aprobe sta­ cestiune, fiindu-i legate mânile prin
ar dice mai mult decât d-l Dr. Pop, dâr şi peste plaiurile ardelenesc!, pice, oă mem­ tutele cu sohimbarea, adecă ou titlul impus amestecul parlamentului; der se a-
în împrejurări ca cele de faţă, trebue să brii trebue să se întrebe: quid juris, quid de el. („As. lit. şi culturală a Românilor nunţă, că în şedinţa de acjî a ca­
ascultăm mai mult de raţiune, decât de consilii ? din Ungaria ). merei guvernul frances va face cu­
14
sentiment. Se păstrăm ce avem (sic !) şi să Mai iau cuvântul ultim propunătorii. Au votat noscută atitudinea sa în cestiunea
cjicem : „Dâmne feresce-ne de mai rău !“ Dr. I. Pop respinge insinuarea, oe ’i s’a pentru: cretană. In genere însă se crede, că
Vorbitorul cjioe, că nu e mai puţin Român făcut din partea d-lui Tilea, oe ar voi să Dr. II. Puşcariu, Ioan Hannia, Iul. şi guvernul frances se va alătura pe
ca Dr. Frâncu, Dr. Mureşianu eto., dâr d-l sacrifice Asooiaţiunea. Pice, că n’a lucrat Bardoşi, Dr. Diaconovich, Dr. A. Bunea, lângă paşii proiectaţi de celelalte
Bunea e ,mai Român ca toţi. Mintea nu-1 numai cu inima, ci şi cu mintea. Dovadă Nicolae Togan. M. Voilean, Dr. Beu, C. puteri şi astfel este probabil, că în
lasă să fiă nici pentru propunerea d-lui învooarea §§-lor 3 şi 24, despre cari cei
Colbasi, CI. Raicu. = 10 inşi. curând de mult anunţata blocare a
Cosma, deşi este primul cas în întrâga sa mai competenţi, jurisconsulţii, de sigur nu Cretei se va pune în esecutare.
viâţă, că votâză contra d-lui Cosma (Ilari­ vor admite, că ar aparţină inimei. Propu­ contra: Unele din foile străine însă merg
tate). Se alătură la propunerea d-lui nerea d-lui Cosma o află fum primejdiosă Zah. Boiu, Leont. Simoneseu. 0. cu mult mai departe cu eombinaţiu-
Bunea. ca a d-lui Bunea* In fine accentuâză, că Tilea, Dr. Yeoerdea, A. I. de Preda, I. St. nile lor. Ele pretind a sci, că pute­
Dr. Ilari on Puşcariu viee-preşedintele rescriptul ministerial în nici un cas nu Şuluţ, Dr. A. Brote, Ioan Papiu, P. Cosma, rile nu se vor mărgini numai la blo­
dice, că se prea esagerâză din partea unora pote fi privit oa ultimat. I. Popoviol, Dr. A. Mureşianu. Fr. Hossu cada Cretei, ci vor lua asemenea
importanţa modifioării titlului. Argumentele Dr. A Bunea la rândul său se înoâroă L., N. Mănegut, Corolian Bredioeanu, Maria măsuri şi faţă de porturile greeescî,
d-lui Mureşianu cu §§-ii 3 şi 24 din statute a constata, că în fond toţi sunt una, toţi Cosma, Pop de BăsescI, Dr. O. Russn, Dr. ca astfel să constrîngă cât mai cu­
1 pot suna ceva, în fond însă nu’s nimio. protestâză în contra schimbării titlului şi A. Frânou, Dr. Pop vicar, Dr. R. Roşea, rend pe Greci a’şî rechiăma acasă
Bărbaţii, cari au înfiinţat Asooiaţiunea la oă numai în linia a doua divergâză pro­ Tr. H. Pop, Avr. Tinou, D. R. Cordesou, flota şi trupele. Ba se vorbesce chiar
1861 au avut înaintea ochilor lor un scop punerile. Dr. Y. Bologa, A. Moldovan, Dr. Şenchea, de o ocupaţiune comună a Cretei,
soiut, âr titlul a fost numai un ce acciden­ (De-odstă, pe când vorbea, se pro­ P. Şinea, R. Mircea, D. Ounţan, Iul. Dan, având a trimite fiă-care putere câte
tal. Părtinesce propunerea lui Bunea. duce o mare întuneoime în sală, lumina Y. Harşan, Dr. Micu, Gr. Popoviol, luliu un detaşament de 2000 ostaşi, cari
electrică a încetat de-a mai funcţiona. S’au Coroian, Dr. Ciuta, Dr. Tripon, Dr. Mihali,
Dr. A. Mureşianu numesce direcţia să cuprindă şi să pacifice întregă
aucj't voci: malum omeni După-oe s’au Dr. Chirtop, II. Moga, I. Creţu, Dr. Cris-
manifestată în vorbirile premergăiore, cari insula.
aprins lumini şi lămpi, s’a putut continua tea, Isaia Popa, Ştef. Stroia, N. Penciu,
pledâză în favorea pretensiunilor nedrepte Ce este adevărat din tote aceste
ou discusiunea şi ou votarea). C. Aiser, Gr. Hango, Eugenia lovescu, Vic­
ale ministrului, nu numai greşită, dâr chiar toria Joandrea, V. Dan, Dr. Dăianu, I. combinaţium, se va vedă în curend.
funestă. Cestiunea, de care se tractâză D-l Bunea îşi apără propunerea cu Probabil însă, că lucrurile nu vor
aici, nu este cestiune politică, ci de drept. foc şi o recomandă adunărei ca singur Mircea, Z. Mureşianu, S. Medean. = 53 inşi. lua o desvoltare aşa de gravă, după
Asociaţiunea ori este în drept, ori nu. Dâcă mântuitore. Au absentat ori s’au abţinut. cum se părea la început, de ăre-ce
dreptul e pe partea ei, nimic nu pote dis­ Se prooede apoi la votare. Se cere şi Alex. Filip, D. Yajda, Axentie, Patiţia, însuşi guvernul grecesc în cjilele din
pensa pe membrii adunărei de datoria de adunarea hotăresoe votarea nominală. d şâra Maria Cioban. = 5 inşi. urmă se pare, că a luat o atitudine
a-1 validita ou totă energia şi bărbăţia. Dr. A. Frâncu susţine, pe basa statu­ III. Propunerea P. Cosma. ceva mai conciliantă, după cum se
Fatalmente însă astăcjl aprâpe totă cjialioa telor, că pentru propunerea d-lui Dr. Pop, vede dintr’o notă întregitore cu data
ni-s’a vorbit de-o cestiune de putere şi oă fiiud-că nu modifică nimic, se cere numai Remonstrâză contra schimbării, dâr’ de 8 Martie n. adresată cabinetelor
trebue să ne supunem puterei, par’ oă am o majoritate simplă, âr pentru celelalte sohimbă totuşi, omiţând din tiluî veohiu marilor puteri prin representanţii săi,
fi înoungiuraţl tot de Bismarckianî, cari două propuneri se cer două treimi din nu­ numirea caracteristică „transilvană în care notă declară, că decă pute­
glorifică 8xioma: „puterea primâză drep­ mărul membrilor presenţî. Au votat rile îşi vor da consimţământul lor
tul . Vede ou uimire, oă închinarea la pu­ Se nasce un sgomot asurditor. Mulţi pentru: pentru plebiscitul propus, Grecia n’ar
44
tere se cere mai cu insistenţă toomai de dintre cei ce erau oontra propunerei d-lui Dr. I. Puşcariu, I. Hannia, Z. Boiu, avâ nimic în contra, ca pănă la ese-
oătră representanţii preoţimei nostre (Bu­ Dr. Pop pretindeau, că şi pentru acâsta Iul. Bardoşi, L. Simoneseu, O. Tilea, Dia- cutarea acestui plebiscit insula Creta
nea, Puşcariu, Voileanu eto.,) pe când toc­ se cer două treimi. Strigau oâte c^eoe de­ oonovich, Dr. Bunea, N. Vecerdea, I. A. să rămână mai departe sub suzera­
mai aceştia ar trebui să lupte în şirurile odată contra observărei d-lui Frâncu nu Preda, Dr. Brote, I. Papiu, P. Cosma, Cav. nitatea Sultanului.
oele dintâi Q pentru drept şi dreptate. D-l admitem două chipuri de votare. D-l pre- Puşcariu, N. Togan, N. Maneguţiu, Bredi- In rândurile urmâtăre dăm soi­
arohimandrit Puşcariu se înşâlă, dâoă crede, sident însu-şl era de părerea aoestora. In cian, Maria Cosma, Pop de BăsescI, Dr. rile cele mai însemnate sosite erî şi
oă §. 24 nu e nimio în fond. El stabilesee fine d-l Cosma a recunoscut, că d-l Frâncu Russu, M. Voileanu, Dr. Mihali, Dr. Beu, alaltă-eri în privinţa cestiunei, despre
clar şi limpede, că oaracterul Asooiaţiunei are dreptate şi aşa, pronunţânda-se şi II. Moga, Ioan Cretu, Dr. Cristea, Isaia care e vorba.
nu se pote schimba nici de cătră adunarea alţii în sensul acesta, s’a hotărît, oă nu­ Popa, Ştefan Stroia, N. Penciu, C. Aiser, Corespondentul din Atena al marelui
44
generală, şi întrebaţi tote lexiconeîe, pe toţi mai pentru propunerile Bunea şi Cosma se G. Hango, Eugenia lovescu, Maria Cioban, cji&r engles „Times anunţă, câ după infor-
învăţaţii şi veţi pimi oa răspuns, că caracter cer două treimi. Victoria Joandrea, Ioan Miroea, Z. Mu- maţiucîle, ce le are din locul cel mai com-