Page 15 - 1897-03

JSTr. 50.-1897. G-AZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

petent, Grecia ar fi gata a primi următorea rodele sale si încă într’un mod mai îmbel­ Petru Bontoş, Ohnel lani (şi nu: loan Ci­ Asta e starea luorului, care avea să
programă pentru soluţiunea definitivă a cesliunei şugat, de cum îşi vor fi înohipuit chiar şi nei!), George Tomuţa, Nedelcoviol Tonoi, se pertracteze Luni în 8 Martie 1897.'
cretane! 1. Trupele turcesol să părăsâsoă autorii ei. Iosif Ţig (sâu pe uuguresoe şi nemeşesoe : Dâr pertractarea nu s’a ţinut, căci
imediat Creta. 2. Cu restabilirea ordiuei să Cziig), Ludovic Crainio, şi Simion Pa9ou,
Ministerin unguresc al căilor ferate. gendarmul Muntyân Iânos uu s’a presentat;
se încredinţeze flota comună a puterilor îm­ (între oarl: Chnel Jani este ungur, âr Ne­ fihomnogiul (locotenentul) gendarmilor oo-
Se asigură, oă ministerial comun de răsboifi
preună ou trupele grecesci. 3. Răsculaţii delcoviol Tonoi un bulgar neînoetăţenit mandat din oficiu, ca să represente pe Mun­
a adresat guvernului unguresc un resoript
să se supună puterilor. 4. După trei luni- înoă) sunt învinuiţi, că în 3 Septemvre tyân Iânos şi cinstea gendarmerâscă, a dat
de urgenţă, prin care cere, ca „din impor­
să se resâlve printr’un plebiscit întrebarea 1895, aşa pe la 1 âră după miedul nopţii la protoool, că numitul gendarm Muntyân
u
tante oonsideraţiunl strategice să se înfiin­
Autonomie său auexare? 5. Puterile să în­ (!) au cântat „Doina lui Lucaoiu martirul",
ţeze necondiţionat şi în Budapesta un mi- Iânos din oause de servioiu nu s’a putut
duplece pe Turoia a’şî retrage o parte din şi „Poesia Libertăţii" ; (textul acestor doine
uisteriu al oăilor ferate, după oum s’a presenta, dâr e rânduit densul să’l repre­
trupele sale dela graniţa Tesaliei, şi făcân- este alăturat la aote soris ou ortografia
înfiinţat şi în Austria înainte ou vre-o sente. Grava aouaă de servioiu, oare leagă
du-se aoâsta, Grecia îşi va retrage şi ea gendarmerâscă: „Poesia Libertăţii", sunt pe patrioticul gendarm de alte plaiuri, şi’l
6 luni.
proporţional trupele. — Corespondentul foiei buoăţl din marşul lui Ianou: „Astăcjî ou împedecă a se presenta înaintea tribunalu­
englese cjice, că guvernul grecesc ţine do bucuriă Românilor veniţi" eto.). Prin cân­ lui din Deva ohiemat să’i repareze onârea
mai periculâsă situaţiunea la graniţa tur- întâia conferenţâ. tarea aoestor doine aousaţii au săvârşit un
ofioiâsă şi privată curăţindu-o de oalumnia
oâseă. Iritaţiunea armatei şi,a poporului din Seria prelegerilor publice din aoest şir întreg de orime antipatriotice; anume lui George Bontoş, este închisorea din Cluşiti,
Tesalia este aşa de mare, încât în fiecare post arangiate din iniţiativa Comitetului au agitat pe Români contra Ungurilor, şi pe unde în mod vrednic de dânsul şi aotivita-
moment este ou putinţă o erupţiune. „Reuniunei femeilor române pentru ajuto­ Unguri contra Românilor (şi, mă rog, nici tea sa îşi petrece cjilele şi o parte din soum-
rarea văduvelor săraoe din Braşov-Săcele , asta nu’i iertat!?), apoi au preamărit pe pa’i vieaţă!
u
a înoeput’o erl d-1 profesor loan Popea. un criminal chiar pentru fapta, pentru „Tribuna" anticipase speranţa, oăDo-
Retragerea d-lui D. Sturdza. Tema, despre care ni-a vorbit d-sa, care a fqst înohis în temniţa dela Seghe- brenii vor sci să se apere ou demnitate.

Câte-va foi din capitala Româ­ a fost o temă de actualitate; ni-a vorbit d i n ; apoi fiind-oă George Bontoş a făcut Eată câteva specimene de apărare în
niei publică o scrisore, prin care despre însuşirile şi cspabilităţile mari ale arătare contra gendarmilor, că i-au frânt decursul instruoţiunei:
d-1 D. Sturdza, şeful partidului libe­ poporului român, despre vechimea şi stră­ oostele învâţându-1 la patriotism, âr gen- „Io Paso Simion niol n’am fost în-
ral declară, că’şî dă dimisiunea din lucirea lui, despre limba şi poesia lui fi- darmii au susţinut, oă Bontoş numai aşa lăuntru, când s’au cântat doinele încrimi­
însemnatul post de preşedinte al râscă, despre agerimea şi isteţimea lui; din petrecere şi-a câştigat vătămările cor­ nate, oăol ohiar atunol am preparat mân­
Senatului şi că tot-odată ’şî depune despre cântarea, musioa şi jocul naţional porale adeverite ou visumrepertum medical, carea pentru d-1 gendarm".
mandatul de senator, voind a se re­ al lui: — despre aoestea ni-a vorbit con­ — dându-se crecjăment afirmaţiunei gen­ „Noi Tomuţa George şi Ţip Iosif
trage din viâţa publică şi a’şî pe­ ferenţiarul cu aşa avânt, ou atâta putere darmilor: numitul G. Bontoş este aousat ue-am petrecut; am cântat şi strofa primă
trece în viitor ca particular. Pasul convingătore şi cu atâta însufleţire, încât şi .pentru calumnie contra înaltului corp a doinei lui Luoaciu, după Bontoşesol, dâr
acesta neaşteptat al d-lui D. Sturdza nu putea fi inimă, oare să nu fiă cuprinsă gendarmereso! Ya să <Şică pănă când oei- de loc n’am avut ounosoinţă, oa acea doină
se interpretâză în diferite moduri. .de adevărată fală şi mândriă, că pote să lalţl au călcat numai §-ii 172 şi 174 ai co­ a lui Lucaoiu este, sâu alta! (B. strofa
Etă scrisârea de ab^icere, despre pârte numele de Român. dului penal unguresc, George Bontoş, drept primă sună aşa: Cântă-o mirlă prin pă­
care e vorba: Acesta a şi fost scopul conferenţia­ pupăză pe colac a păcătuit şi contra §-lui duri, of, of, of, — Robu’i Lucâciu la Un­

D-le Vioe-Preşedinte! rului. D-sa a voit să arate căuşele „ce mă 262! guri ! eto. etc.)
Conform denunţării gendarmului Mun­
împlinind vîrsta de 64 ani, doreso fac să-mi iubesc aşa de mult neamul meu ro­ „Eu Nedelcoviol sunt Bulgar şi nu
tyân Jânos în birtul lui Pasc Simion sâra
să-mi petrec restul calelor mele în pace şi mânesc şi să mă mândresc şi să mă fălesc cu soiu românesoe (din apelata înaintată din
se oinâză un fel de mâncare din România
linişte sufletăscă, mulţumind a tot-puterni- cl\ Aceste cause sunt puternice şi convin­ împuternicirea subsemnaţilor contra punerei
4
numită ghiveciu , dâr asta e numai un titlu,
oului Dumnecfeu, că m’a învrednicit nu nu­ gătore. Conferenţiarul le-a espus ou tăriă sub aousă prin advocatul Dr. Camilo Hor-
oa Valaohii împrejurimei să se potâ aduna
mai să muncesc, sub povaţa celor mai şi le-a dovedit icî-colea cu date şi cu vath, în care şi-au pus speranţa fiind feoio­
nejenaţi în număr mai mare, oa să facă
buni şi mai vrednici bărbaţi ai nemului la esemple. A făcut chiar o paralelă între rul fiscalului regesc, care a făout acusa pe
demonstraţii contrare statului!
regenerarea şi înălţarea patriei, ci să văd starea de adî a Românilor faţă cu oea de basa denunţării gendarmilor.)
Deol el, patrioticul gendarm Muntyâu
eu însu-ml resultatele acestei munol în ri­ mai înainte cu 70—80 ani, când şcolele De încheiere oeva caraoteristio:
Jânos, şi-a ţinut de datorinţă ofioiosă, ca
dicarea regatului Român sub domnia înţe­ la noi Românii erau oa corbii cei albi, Un gendarm de viţă română denunţă
din pur zel oficios, aşa pe la 1 oră după
leptului şi vitâzului nostru Rege. când băeţii Românilor învăţau aoasă la pe şâse Români, un Ungur şi uu Bulgar,
miedul nopţii (oe’i drept din altă crâşmă
Vă rog deci să bine-voiţî a presenta cate-un dascal sâu cantor bisericesc, âr fiii oă demonstvâză contra statului, mâncând
şi petrecut de o întrâgă bandă de lăutari
Onor. Senat dimisiunea mea de Preşedinte boerilor învăţau „az, buke, vede, dobre, nepatriotioul ghivechiu şi cântând doina lui
oompusă din ţigani de lae!) să se abată
al soestui înalt Oorp şi de Senator al co­ glagore, juvet“. Atunci Românii n’aveau, de­ Lucaoiu şi poesia Libertăţii. Subjudele re­
şi pela crâşma lui Pasc Simion, unde Valachii
legiului I de Ilfov şi a primi D-vostră cât un gimnasiu la Blaşia şi altul la Be- gesc român dela Ilia-mureşană comunică
mâncând „ghivecifi" subsapă temeliile sta­
D-le Vioe-Preşedinte ou aoâstă ocasiune es- iuş; astăc}! însă esistă în ţările locuite mai departe denunţarea ou procuratura re­
tului ideal maghiar.
presiunea sentimentelor mele de prea înaltă de Români peste 50 de gimnasii. Chiar gâscă. Proourorul român din Deva faoe
Şi nu s’a înşelat. Demonstraţia era
consideraţiune. şi numai înainte ou 25 de ani ei nu propunerea să fiă puşi sub aousă denun-
în curgere, oe’i drept, ghiveciul, de mult
D. Sturdza m. p. aveau o singură reuniune, âr astâdl? ţaţii, şi tribunalul într’un senat presidat de
trecuse şi în urma diferitelor acidurl gas­
— Astădl numai la noi şi numai pe un Român şi având jude votaut alt Român
trice pâte se şi descompuse, — dâr masa
terenul eoonomio avem în fiinţă 54 de so­ aduce hotărîrea de punere sub aousă, con­
seaaiLK o i l e i . cietăţi de bănci ou peste 10 milione oapi- cânta doina martirului dela Seghediu şi tra căreia apelâză fiiul fisoulului reg., ârăşl
Poesia Libertăţii.
— 3 (15) Martie. tal eto. eto. Acestea tote ore să nu fiă do­ român ca şi tatăl său, şi tot aoest senat,
Gendarmul, vâ<jend că statul se ola-
Şc61e de stat pentru „Valahi". Foile vadă de agerimea minţii practice a Româ­ tină din temelii, el oel puţin nu prea pu­ întregit ou un jude jidan, avea să salveze
unguresol spun, că inspectorului de şcble nului şi de puterea lui de viâţă? tea sta pe pioiâre din pricina asta, drept statul maghiar ideal — încă neesisten
Varjassy din comitatul Aradului i-a suooes Fârte interesantă a fost mai ales încurăjare mai înghite o duşcă, şi apoi Dr. Satiră !
„să deştepte mare interes între Valchlfaţă partea, în care ne vorbi despre frumseţa
luându-sl inima în dinţi şi positură ofioi­
ou şcolele de stat, aşa că comunele valahe şi formele limbei nostre. Aci conferenţiarul osă: somează masa să nu pericliteze acest ULTIME SOIRI.
cer acum una după alia să li-se înfiinţeze sbicivi cu mult succes maimuţăria nâstră
stat milenar. BucurescT, 14 Martie. Senatul a
şcâle de stat. In urma acesta, cpm mai de­ peDtru limbi străine ou dispreţul limbei
Falnicii dobrenl, nepoţi de ai grăni- declarat, că nu primesce demisiunea
parte foile unguresc!, ministrul instruoţiu» nostre românescl, — maimuţăriă, „care din
ţerilor, ai căror strămoşi şi-au vărsat cu d-lui Sturdza, der acesta şi-a reinoit
nei Wlassios a dat o ordinaţiune cătră co­ mulţi tineri de ai noştri a făcut nisce fan­
profusiune sâugele pentru patriă şi tron, dimisiunea.
mitat, ca să contragâ un împrumut pentru în­ faroni, nisce înfumuraţi şi svînturaţî, a în­
— cu rară vitejiă: conticuere omnes, inten- Situaţiunea e fârte încordată.
fiinţarea de asemenea scâle. împrumutul „se veninat inima şi sufletul poporului nostru
tique ora tenebant! (nu oum ar (jioe Coş-
va vota la adunarea generală din luna vii- şi a făout pe multe din femeile nostre vir-
buc: Toţi au tăcut împregiur, întoroendu-şl D I V E R S E .
târe “ tuose nisce păpuşi lipsite de inimă şi de
privirea spre densul), până când Bontoş
Gestiunea arătărei contra Iui Banffy simţ românesc şi omenesc" etc. eto. oel tînăr adeoă George grâitu-i-a astfel: Căsătoria pe insula Formosa. Looui-
Conferenţiarul trecu în fine la po­ torii insulei Formosa se oăsâtoreso într’uu
pentru violarea seoretului epistolar încă nu Sciu eu şi unguresoe cânta, dâr nu vrâu,
veşti, musioă, dansuri, poesiă eto. analisând mod de tot simplu. Dâaă uu băiat împli-
e terminată. Abatele Molnâr, după ce la oă ’ml părtinesc naţia şi o iubesc. Oine’i
mai multe versuri pentru de a arăta ma­ nesce anul al 16-lea al etăţii, sa mută ou
două foruri ’i s’a respins arătarea, a făcut Român, fiă Român bun, ori apoi spâncju-
rea putere cugetătâre a poporului nostru, locuinţa dela părinţi într’o altă oasă, nu­
acum apel la Ouriă. re-se. Prin aoâsta fină alusiune Muntyân
er ca îneheiare oitâ un vers dintr’o poesiă Jânos simţindu-se atins în cele mai sfinte mită casa tinerilor, oare nu lipsesce în nici
Esundăvi. Din Gherla se scrie, că So­ a lui Neniţescu, în oare se esprimă idea, o comună. Aici tînărul se îngrijesoe de tâte
meşul oresoe oontiuuu şi, dâcă ploile vor oă dâcă Românii s’ar ounosce pe sine, sentimente ale sale de renegat a ohiămat cele de lipsă pentru existenţă şi aştâptă
o patrulă de gendarml, ou al căror ajutor
continua, el ameninţă a inunda o parte a neamul lor ar sta în veoi şi ar pune lumea a voit să ducă pe Bontoş la oasarmă, ca numai momentul, când pote să se însore.
oraşului. Valea, ce ourge din lacul dela în uimire. Dâcă tînărului îi place de-o fată, mai întâii*
Ţagu, a esundat, acoperind cu apă teritorii Conferenţâ d-lui Popea, se’nţelege, a să’l oapaoiteze gendarmeresce, între patru începe relaţiunî amorose ou ea, apoi când
de pământ cât vedl cu ochii. Agrii aflători fost ascultată ou multă plăcere, âr la urmă oohî, dâr el, potcaşul de Bontoş — numai e s’o ia de soţiă, duce apă şi lemne la
din partea de jos a oraşului Gherla sunt publioul l’a aolamat şi aplaudat furtunos. ca să facă prioină gendarmilor — s’a dat oasa părinţilor fetei. Dâcă aoestora le oon-
sub apă. Murăşul încă cresce continuu, pe de pe trepte jos, ou vedita intenţiune vine tînărul, duo lemnele şi apa în casă,
Aflăm, că Dumineca viitore va vorbi (altcum era întunereo beznă) ca să’şl frângă
unele locuri a şi eşit din alviă, ducând ou dâcă nu atunol le lasă afară. Dâcă întâia-
d-ra Maria Bogdan. oostele, oare scop şi l’a şi ajuns.
sine garduri, lemne, eto. 6ră tînărul nu capătă fata, atunol mai face
Tatăl lui Bontoş, adecă Petre, a stri­
unele daruri, âr dâcă nici aoum nu o oa-
Lăpedarea de biserică a ajuns să fiă gat: tulvai, că ’mî omâră feoiorul tâlharii
la ordinea cailei între Maghiarii din „Al- Procesul Dobrenilor. de gendarml! şi prin 8sta i-a vătămat în pătâ, el în acest cas fură fata şi la aoest
lucru nimenea nu se pote opune.
fold". Numai în săptămâna treoută s’au in­ După cum se vestise şi prin foi, Luni onore! Iar George Bontoş a acusat pe
sinuat din comuna Biohiş-Ciaba 68 da lo­ în 8 Martie a. o. era să se ţină pertracta­ gendarml la autoritatea lor superiorâ pen­ POŞTA REDACŢIUNEI.
cuitori, că se rup de legăturile cu biserica. rea finală în procesul penal intentat de tru vătămare corporală, dâr gendarmii ne-
D-lui „ Un membru", B.-Pesta Înaintea nostră
Fiind-câ preotul n’a voit să soie de insi­ trâza şi patriotica proouratură regâscă din binevoind să reeuuâscă că ei l’ar fi butu- trebue să vă descoperiţi întotdeuna numele. Alt­
nuarea lor, s’au dus la solgăbirăul şi nu­ Deva contra 8 locuitori din opidul Dobra, şit de pe trepte, s’a întors măciuca oontra fel nu vi-se pot publica manuscrisele.
mai decât isprava a fost gata. Legea, care oomitatul Hunedorei, — la denunţarea lui Bontoş cel tânăr, dovedindu-se astfel a
ocrotesce neconfesionalitatea său păgânis- gendurmului Muntyân Jânos. fi ordinar calumniator a sublimului corp Proprietar: ©r. Aurel Mureşianu.
•mul, îşi produce aşa-dâră între Maghiari Aousaţii şi anume George Bontoş, g endarmeresc Redactor responsabil: Gregortu Maior.