Page 17 - 1897-03
P. 17
EsâacţMsa, Adrtiiitnflutt, „Gaieta" iese în Să-care ti.
?i fiporrgîla ASoiiameite pentru Austro-Ungarla:
Braţev, ‘jtiRţa E». 30, Pe un an 12 fl., pe şese iunl
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Borisosî n«festie.aee ca sie
prim«;;c. — Msanaoripta ns ut îT-rii do Dumlnaoă 2 tt. pe an.
Pentru România si străinătate:
totrlnţoti,
IHGK3ATE ne primeso la Adml- Pe un an 40 frânei, pe şbse
nlstraţluna în Braşov ţi la av- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
mătirela Birouri do er.iinolurl:
în Vienn: Jf. Ikt'm, Htinrkh IT-rii de Duminooă 8 franot.
Bchaick, liiviolf Hcsst, A. Oppeiiks Bo prenumără la t6to ofloiele
Naohfolgor; Anton Oppeitk, J. poştale din întru şi din «tară
Danncbcr, în Budapesta: A. 7. ji la dd. ooleotori.
Ooldbergcrg, Seistein Berna!,- în Atfiruneutul pentru Brasor
Bucurase!: Agcncc Eaeus, 8uo- administraţiunea, piaţa mare,
oursalo de Houmanie; In Ham târgul Inului Nr. 30 otagiu
bar;., : Karoiy» & Usamann, I.: pe un an 10 fl., pe şăse
Proţul Inserjiurillor: o acria lunî 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
garmond pe o coidnă 6 or. şi Cu dusul în casă: Pe un an
UOcr. timbru pentru o publi AH UL L 12 fl., pe 6 lunî 6 fl., pe trei luni
care. Puolicurî mai deao dup ii 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tariiă si învoială. seu 15 bani. Atât abonamen
Keclame pe pagina a 3-a o tele cât şi insorţiunilo sunt
sari» 10 or. seu iîO bani. a se plăti înainte.
. 51. Braşov, lerciirî 5 (17) Martie
Adunarea extra-ordinară a Acâstâ cerere era cu atât mai vederile predominante în comitet, tâiu stând pe basa contrapropune
puţin de prisos, cu cât în propunerea, şi astfel vecjurăm, că s’au ridicat ri făcute de Dr. A. Mureşianu în
Asociaţiunei.
ce-o făcuse comitetul în raportul seu de-a rândul vre-o trei susţiitorî ai acea şedinţă.
S Î B I I U , 12 Martie. era pusă oestiunea apodictic aşa, acestor vederi, combătând cu foc Propunerea d-lui Dr. Frâncu ce
că adunarea generală este în drept contra-propunerea din cestiune: d-1 rea, ca adunarea generală se pro
Mi-am reservat anume se vor de-a discuta şi delibera asupra schirn- I. de Preda, care a cjf > că decă
8
besc deosebit despre şedinţa întâiu, bărei titlului pretinsă de ministru. s’ar primi acâsti, adunarea n’ar mai testeze în contra suspiţiunilor cu
pentru-ca acesta şedinţă deja dela Cumcă în adever a fost de lipsă avâ ce se pertracteze şi de geaba prinse în rescriptul ministerial la
început a dovedit în mod ne’ndoios, de-a se face alegerea comisiunei în s’ar fi convocat; d-1 O. Brediceanu, adresa Asociaţiunei, se ia la cu
ceea ce s’a constatat în urmă, că aceste condiţiunî, o dovedesce întreg care s’a arătat atât de intolerant, noscinţă paşii făcuţi de comitet în
adecă ba talia era pierdută pentru decursul adunărei generale extraor încât a contestat chiar îndreptăţi afacerea modificărei statutelor şi se
oposiţiă, care s'a presentat într’un dinare, în care majoritatea nici după rea contra-propunerei, aşa că a tre decidă, că în urma limitelor de dis
numer atât de neproporţional faţă sulevarea cestiunei nu a ţinut semă buit se întrevim preşedintele ca se cusiune şi de deliberare trase de
cu ceta combatantă a comitetului, de § 24 al statutelor şi a intrat de constate contrarul; în fine d-1 P. §§ 3 şi 24 ai statutelor Asociaţiu
recrutată în cea mai mare parte din fapt în discusiunea provocată de res Coama, care a c}is că nu se p6te da nei, nu e în posiţiă de a discuta
Sibiiu şi jur. criptul ministerial adresat comitetu „marşrută legată" comisiunei. Cei schimbarea titlului ei istoric şi-l sus
ţine nealterat; er în linia ultimă,
. După ordinea de c]i, la punctul lui din motive curat politice, a că doi din urmă cerură, ca propunerea
deca guvernul totuşi ar insista a
3, avea se se alegă în acesta şedinţă ror discusiune era dinainte eschisă se se dea cel mult ca material spre
se schimba titlul, adunarea declară,
comisiunea de 15 propusă de comi prin § 3 al acelor statute. studiare comisiunei.
că în caşul acesta neaşteptat reasu-
tet. Acesta nu s’a aşteptat la. o dis- Nu era nicî-decum eschis de Nici atâta înse n’a admis majo meză conclusul adunărei din Blaşiu
cusiune asupra punctului 3. Era lu contra-propunerea din cestiune, ca ritatea şi astfel era clar, că mem
privitor la modificarea în general
cru natural, deci, că contra-propu- comisiunea, care avea se se pro brii Dr. A. Mureşianu, Hossu-Longin
a statutelor, şi-şî revocă proiectul
nerea făcută de Dr. A. Mureşianu a nunţe asupra întregului raport, adecă şi Dr. Chirtop, cari steteau strîns
făcut în acest scop.
trebuit se surprindă, mai ales după asupra tuturor paşilor făcuţi de co pe basa principiară a contra-propu
Intr’un discurs strălucit, ţinut
ce printr’ânsa se constata o întrelă- mitet, se vină înaintea adunărei cu nerei, n’au mai putut primi a face
sare tataia a comitetului în stricta o părere a ei formulată asupra ces parte din comisiunea de 15 alesă pe în şedinţa comisiei, la care au asis
tat şi alţi mulţi membri ai adunărei,
observare a statutelor şi tot-odată tiunei, dâcă este cas de validitare basa propunerei nedeterminate a co
se accentua un fapt, o stare de lu a §§-lor 3 şi 24 ori nu. Atunci adu mitetului. d-1 Dr. Frâncu şî-a motivat propu
cruri nestrămutabilă, creată în faţa narea generală avea se se pronunţe, Era clar, că „marşrută legată“ nerea sa, combătând tot-odată punct
pretensiunilor nejuste ale ministrului în tot caşul înse ea trebuia cu ne adunarea nu mai putea da comisiu de punct cu argumente tari şi ne-
de înse-şî statutele Assciaţiunei. cesitate se se pronunţe cu privire nei după vederile majorităţii, căci resturnabile şi cu o logică petrun-
S’a constatat adecă prin contra la numiţii paragraf!, căci odată sta avea destulă „marşrută legată" în 4et6re propunerile contrare, dove
dind mai ales, că presupunerea, pe
propunerea amintită, că pe lângă bilit înţelesul lor, care de-altmin- rescriptul ministrului, care s’a dat
§ 3, care interdice Associaţiunei de-a trelea e neîndoios, era clar, că asu „în formă de ultimat", şi prin ur care se baseză ele, că am sta faţă
se ocupa de cestiunî de ordin poli pra schimbărei titlului, id est a ca mare sortea contra-propunerei a fost cu un ultimat, este cu totul falsă şi
tic, §1 24 determină apriat, că în racterului Asociaţiunei, adunarea ge dinainte decisă. neadmisibilă şi că numai o singură
ce privesce scopul şi caracterul Asso nerală nu mai putea discuta nici un * soluţiune esistă: aceea, ce se im
ciaţiunei, necum comitetului, dâr nici moment, ci trebuia simplu se de Intre şedinţa întâiu şi a doua pune de înse-şî statutele Associa
ţiunei, de dreptul ei nedisputabil,
chiar adunărei generale nu-i este clare, că pe lângă motivele aduse s’a întrunit comisia de 15, ca se
permis „sub nici o condiţiune" a in de comitet în representaţiile sale pregătescă proiectul de resoluţiune. de cinstea şi de demnitatea acestei
tra în discusiune, ori p6te chiar în cătră ministrul, chiar statutele opresc Ea s’a constituit sub presidiul d-lui vechi instituţiunî culturale-naţionale.
tocmelă. orî-ce schimbare a caracterului şi I. Cav. de Puşcariu, alegând ca ra Discursul d-lui Frâncu a avut
In contra-propunere s’a cerut scopului Associaţiunei. portor pe d-1 Dr. Augustin Bunea. un efect covîrşitor şi de sigur, că de
ceva, ce de sine urma în puterea Decă der ar fi. fost în adever Din sinul comisiei seim, că s’au pre s’ar fi ţinut în plina adunare ar fi
statutelor pe basa cărora avea se dorinţa tuturor, de-a se mănţinâ in sentat trei propuneri: a d-lor Dr. avut şi mai mare efect. Dâr curen
delibereze adunarea generală extra tact vechiul titlu, nu era mijloc mai Bunea, Dr. Pop şi I. A. de Preda; tul odată pornit cu atâta putere nu
ordinară : se se enunţe ia alegerea nemerit, decât a validita şi faţă cu 6r din sînul membrilor, cari au asis era modru de-a se mai scbte din
comisiunei, că ea înainte de tote e ministrul litera şi spiritul statutelor, tat cu vot consultativ, au făcut pro alvia lui. Acâsta a dovedit’o votarea,
datâre se validiteze faţă cu situaţiu- ba acâsta se impunea chiar ca o da- puneri d-nii P. Cosma şi Dr. Amos care a fost atât de nefavorabilă pen
nea creată prin rescriptul ministrului toriă. Frâncu. Propunerea din urmă a d-lui tru susţiitorii dreptului Associaţiunei.
de interne disposiţiunile §§-lor 3 şi In realitate, cum am mai ară Dr. Frâncu, a stat jîn strînsă legă
24 ai statutelor Associaţiunei. tat însă, curentul creat era pentru tură cu discusiunea din şedinţa în
FOILETONUL „GAZ. TRANS." care secera victimele cu grămada. O pa — „Domnii mei, aoâsta e numai o uscat o muniţiune de asediu însemnată.
nică teribilă se încinse între soldaţi, încât datorinţă, sunt comandant". Faţa lui Napoleon se însenina, primind pe
mulţi cădeau victimă chiar şi numai în urma Napoleon abia se întorse la ouartirul Camille ou o bunăvoinţă deosebită.
(10)
frioei, ce le intrase în ose. Deecuragiarea său şi două aolii îi aduoeau veştile cele — „Renouard, eşti o soliă ferioită,
CamiISe Faenouard. lua teren pe tâtă linia. mai grele, că paşa din Damaso a răsculat du aoâstă epistolă lui Oleber şi-i împărtâ-
Din espediţiunea lui Napoleon în Egipet de Stolle. Napoleon ounosou îndată marimea pe- întrâgă Asia, punând în mişoare o armată şesce, oă ajutorul neoesar va urma îndată.
Trad. de T. d. C. rioulului şi se şi deoise să recurgă la mij- colosală spre a nimioi armata franoesă, ce El se nasuâscă îu orl-oe chip să împedeoe
Saint Jean d’Aore era asediat de pa 16oe estra-ordinare. El declară în public, împresurase fortăreţa. Grija principală a oalea inimicului spre Iordan. ,In oaşul es-
tru săptămâni şi tote înoeroările strategice oă nu e pestilenţă şi ca să convingă pe lui Napoleon era ca să dea sucursul neoe- trem pote conta la mine, căci singur îi
ale comandantului Napoleon erau zadar comandanţii şi ostaşii săi, provooâ statul sar generalului Junot, care ou un detaşa voiQ veni îutr’ajutor. In aoelaşl moment
nice. De-o parte îi lipsia muniţiunea nece său major întreg a-1 urma îu spitalul irn- ment de soldaţi era aşecjăt nu departe de Napoleon demandâ generalului Murat, oa
sară, deârece transportul destinat pentru provisat, unde sute de ostaşi espiau în cele Nazaret. Deci trimise pe generalul Oleber cu 1000 soldaţi să cuprindă pe ori ce oale
asediarea acestui punct strategio, oare forma mai cumplite dureri. O grâză neînohipuită ou 1500 soldaţi întru ajutor. In aoâstă po podul Taborului.
cheia Siriei, căcjuse în manile Englesilor; cuprinse pe oomandanţl, cari cu batistele siţiă critică Napoleon reînoi asediul în vre-o Camille, credincios misiunei, însoţit
er de altă parte Napoleon îşi află aci doi la gură şi la nas urmau pe Napoleon. El oâte-va (file următore, dâr tot-dâuna fără de Nurmahsl, părăsesoe tabera francesă, în-
rivali însemnaţi, pe Sir Sidnei Smidt şi pe cu o faţă liniştită şi ou interes deosebit, succes. Ou o nemulţămire vădită privea dreptându-se în luţâla cailor spre Nazaret.
amioul şi oolegul său de şcoiă Philippeauz, mergând dela bolnav la bolnav, se între ţinta asupra operaţiunilor sale strategice, Ou cât înaintau mai tare, cu atâta terenul
cari prin operaţiunile lor strategice de apă ţinea ou dânşii, insuflându-le euragiu şi ce-i steteau înaintea ochilor pe masa sa deveni a mai fructifer, natura mai împodo
rare ţineau pe Napoleon în loc. In aoâstă fâcându-i să crâdă, oâ boia lor nu e peş de lucru. bită de mănosa primăvară, ca o feoiorâ ne
încuroătură puţin plăcută, ohiămâ Napo tii enţă. Planuri peste planuri se înşirau bunatică îşi risipise grsţieie sale, cu atâta
leon pe Camille, însărcinându-l, ca în tim Două âre petrecu Napoleon în aerul repede pe hârtia albă, causându-i aci înse gingăşiă. A descrie covorul variat, ce Crea
pul oel mai sourfc, folosindu-se în tot modul înăduşit şi corupt prin miasme cantagiâse, mnare, aci făceudu-1 să-şi înorunte fruntea torul îl întinse ou atâta abundanţă pe
posibil, să-i provadă cu muniţiunea şi mij- fără a lua oea mai mică măsură de apă sa mâiestâsă. De-odată uşa se desohide şi terenul îmbrăcat de o vardâţă crescândă
looele de asediu necesare. La aceste neca- rare. Generalii il avertisară dela astfel de Camille radios oa o fecioră apare înaintea şi presărat ou mii de flori, oa trandafiri,
suri şe mai adause şi faptul, oâ un flagel esperienţe cutezate, însă el le răspundea comandantului său. El îi împărtăşi, oă ad- narcise, tulipanl, crini şi alte flori tropioe,
teribil se încinse între soldaţi. Pestilenţa, rece: miraiului Pereâ ii succese a transporta pe rarităţi neîntreoute ale naturei atât prin
