Page 18 - 1897-03

Pag ina 2
Acest cuvânt resuna din rostul
tuturor vorbitorilor, cari combateau
propunerea d-lui Dr. Pop. Acest cu­
vent a spăriat pe mulţi dintre mem­
brii adunării estraordinare a „Asso-
ciaţiunei transilvane , ca se nu vo­
11
teze cu venerabilul şi simpaticul
vicar al Năseudului.
Cel puţin d-1 Tilea ni-a spus’o
că : „decă nu s’ar teme, că guver­
nul desfiinţâză Associaţiunea, ar
vota şi d-sa pentru propunerea d-lui
vicar Dr. Pop,“ ar vota pentru ea
şi „dâcă ar sci, că nu va întruni
4
majoritatea '. A ferim ! ca şi când
nu s’ar fi. sciut din capul locului
resultatul. Er d-1 Voilean a fiis:
„Decă aşi asculta de inimă, aşi vota
cu d-1 Vicar Dr. Pop şi l’aş! săruta,
der fiind-eă ascult de minte votez cu
d-1 Dr. Bunea. (Muiţămim de com­
pliment. Adecă din întrega adunare
numai opt inşi avură minte, căci
atâţia au votat cu d-1 Bunea şi Voi­
lean, seu mai bine fiis cu „Telegra­
ful Român" şi cu „Unirea". Oe-i
drept de sărutat, nu s’au sărutat.)
Intre cei ce au votat cu d-1
Vicar Dr. Pop, sunt bărbaţi, cari
şi ca indivizi, şi ca Români, au şi
pentru naţiune şi pentru Associa-
ţiune atâtea merite, decât care mai
multe nimeni dintre cei de faţă la
acea adunare n’are; apoi au şi atâta
cunoscinţă de legi şi esperiinţă ca
orî-care; cum dâr s’ar pute ca se
li-se facă imputare, că dânşii n’au
prevefiut „periculul" ce ar fi putut
urma din acel „ultimat?"
Vorbă se fiă! Ultimat? De unde !
D-1 Cosma. a fiis că: „guvernul
u
pretinde în formă de ultimat . Ce
t instanţele, pe motiv că s’au aflat
însemnâză ultimat? Etă ce: „Ul­
timele eondiţiunî ce se pun unui
tractat de pace.“ Va se fiică, au
trebuit se premergă cu cineva, fiă
acel cineva un „individ" seu o „cor-
4
poraţiune ', mai multe pertractări
,,din cari propunătorii nu mai lasă
nimic .
14
Cu „adunarea generală" guver­
nul pană acuma nicî-odată n’a per-
tractat absolut nimic, din simplul
motiv că n’a avut ocasiune.
Comitetul ce-i drept, deşi fără
mandat, căci n’a fost autorisat din
partea adunării generale, s’a încer­
cat a clarifica guvernul, că preten-
siunea pentru schimbarea „titlului"
e ilegală. Numai după ce a vefiut,
că guvernul nu primesce nici decum
escepţiunile lui, comitetul a convo­
cat adunarea generală, singură com­
petentă.
Adunarea generală avea drept se
fiică: Comitet! n’ar fi trebuit se stai
frumseţă, cât şi miros, ar însemna să do­
ping! imposibilul.
Gamille privia uimit, său mai bine
dis, rătăcea cu privirea aprâpe inoonsciu
în tote părţile, fără a-şi putea sătura în
de-ajuns uimirea.
— „VedI colo vârful aoela ce măies-
tos se înalţă la ceriurl?" îi (fi lai Nur­
80
ca ahai.
— „A, da! se pare vârful oel mai
înalt dintre acei munţi!
— „Acela e Sanin, punotul oel mai
înalt al munţilor Libanon. La drâpta e un
munte isolat asemenea unui glonţ, aoela e
Taborul, continua Camille. > Itnpresiunî şi Ileflcxiunî dela Adunarea extra­ pofta gubernului. Cu tote aoestea, mie mi-a
— „Ce curios! ori cât mă uit, nu văd
pe ei decât fagi, bracjl şi viţă de viă ; de
cedrii oei renumiţi nu văd nici urmă", ob­
servă Nurmahal.
— „Ca şi tote luorurile mari şi pom-
p6se, au dispărut şi ei. Timpul le nimi-
cesce tote."
De aoi încolo conversaţia lor deveni
intimă şi variată după impresiunile variate,
ce le întimpinau în decursul călătoriei.
(Va urma.)
GAZETA TRANSILVANIEI
de vorbă cu guvernul, ci trebuia se cându-i: „Prostule! pe basa acestui consultările nostre, deoât la biliard şi
ne convocî îndată la început, căci contract am să te judec acum pe la biblia cea din 32 de cărţi.
eu, şi nu tu ai se aperi şi se hotă- tine. Cuvintele „sed vi coactus
rescî în acâsta causă. Comitetul a „predicat", ele însâmnă că ai stors nea bărbătâscă, de-a arăta ministrului, că
scris „în numele său", pe răspunderea cu puterea acel contract. 11
sa. Acuma a sosit rândul ca însuşi
suveranul, adunarea generală se în- adaugă propunătorii după numele cel, ce’l duce de mână, seu de-o bâtă; că
cepă apărarea din nou. -— Unde pâte lor, atunci era lucru perfect.
fi aci vorba de un „ultimat", când
guvernul încă nici nu scie că: ce
bre vrea Associaţiunea?
A-i da un „ultimat" Associaţiu-
nei înainte d’a sci că bre ce fel de
motive are şi peste tot ce posiţie
va lua faţă cu pretensiunea guver­
nului — mai ales că nu putea sci,
nici guvernul, nici înşişi Românii,
din ce elemente va fi compusă adu­
narea generală, — acesta n’avea
nici un înţeles, cu atât mai puţin se
pbte crede, căci d-1 Dr. Pop s’a pus
cu totul pe altă basă. D-sa a pro­
dus motive cu totul altele, pe cari
comitetul nu le-a folosit, nici le pu­
tea folosi. D-1 Dr. Pop fiice că: §-)
24 din statute, — identic cu §-l 18
din statutele amplificate, care §. mi­
nistrul l’a aprobat ■— determină clar
şi limpede, că „caracterul nu pbte
fi obiect al discusiunilor şi conclu-
siunilor adunărei generale niciodată
sub nici o condiţiune".
fir’ că „caracter" însemnă „titlu"
o seim, o spun toţi savanţii, o spune
şi Academia maghiară (caracter=Ge-
prâge, bblyeg, ezim, adresă, firmă etc.)
Pbte ca d-1 ministru se fiă mai
sfătos decât toţi; atunci ar fi venit
şi ni-ar fi spus, că caracter însemnă
altceva, şi ni-ar fi spus ce anume;
der se disblve Associaţiunea stanic
pede, la nici un cas.
Chiar procese perdute în tote
noue dovefiî se pot înoi; cum s’ar
putea deci, ca ministrul în loc se-ţî
dea răspuns, primul răspuns, se te di-
solve?
* se pot face două feluri de votări!"
După încheierea desbaterilor, d-1
president Moldovan a fiis că: dom­
nia sa nu vrb se înfluinţeze aduna­
rea cu părerea sa, dbr declară, că
la întemeierea Asociaţiunei cuvântul
„transilvană" era privit ca o „res-
tricţiune", ca o „cătuşă", care ar
împedeca d’a ţine adunările gene­
rale în Şimleu şi alte părţi. — Care
va se fiică, după ce s’a şters cu­
vântul „transilvană", acuma putem
merge ori unde în Ungaria neîmpe-
decaţî.
La acesta am se observ, că
anul trecut tocmai sub presidiul d-lui
vicar Moldovan s’a ţinut adunarea pectat disposiţiunea §-lui 24 şi cu
generală în Lugoş, pe basa statutelor privire la „caracterul" Asociaţiunei?
originale, în care se află cuvântul Pentru-că contrarii propunerei d-lui
„transilvană"!!!
* paragraf?
Ascultând argumentele propună­
torilor şi a vorbitorilor peste tot,
mi-a venit aminte fără veste o isto­
ria, ce au păstrat’o cronicele maghiare
din timpul, când Turcii domniseră
una sută de anî în Ungaria.
Intr’una din fiile întră un Turc
în casa unui proprietar şi-l sileace
să-i dea un contract, în care să se
oblige, că în termin de un an ’i va
plăti 10,000 fi. N’avea încătrău, aju­
tor în apropiere nu era, i-a scris deci
un contract, pe care i-l’a dictat Tur­
cul, care sciea bine unguresce. Pro­
prietarul subscrie, însă după nume
mai adauge cuvintele: Sed vi coac-
v ordinară a Asociaţiunei transilvane.
tus“. (Der silit cu forţa.)
„Ce însemnă aceste cuvinte?"
îl întrebă Turcul. Proprietarul răs­
punde : E predicatul meu de nobil.
— Bine, forte bine, a fi nobil
e lucru frumos, bine ai făcut, cu atât
mai mare valore are contractul".
Sosind fiiua de plată, „nobilul"
nu plătesce. Turcul îl dă în jude­
cată, er judecătorul îl dă nu pe el,
ci pe Turc pe mâna haiducului,, fii-
Nr. 51.—1897.
nu-s Unii plecarăm de acasă cu resoluţiu-
11
nu suntem oi, oare să mergem după un
Acest predicat trebuia să şi-l amărît de păcurar, oum merge orbul după
nu suntem niol oopii, oarl oând dă dască­
lul ou pumnul sâu lovesoe rnâsa ou linia,
* f f %?. •
să amuţim ;»■ ci adulţi şi bărbaţi fiind, băr-
Puţine cuvinte încă despre păţa­
bătesce ne vom apăra; ne vom apăra ou
niile unui paragraf. (§) \
statutele Asooiaţiunei, ou durata de 35 ani
Un Jifian insista odată pe lângă
ai acestei AsociaţiunI, cărei nu-i pote mi­
un judecător, ca să judece în favo­
nistrul alt-ceva înputa, deoât că chiemân-
rul lui. — „Nu se pbte, fiise jude­
du-se „transilvană", ar avâ intenţiunl nepa-
cătorul cu gravitate, mă opresce
triotice, pa oând alte 12 societăţi, însoţiri
§-ul“.
şi asooiaţiunî maghiare şi germane, oare
— „Lieber Herr", răspunse Ji­
au avut înainte şi după înfiinţarea Asooia­
danul, încovăindu-şî degetul arătător
ţiunei nostre nume de „Erdâly" şi „Siben-
în forma unui § şi arătându-1 jude­
biirgisch" purtând acest nume sunt tote
cătorului : „Der pirigraf bleibt immer
patriotice, şi ministrului nu-i trece prin
pirigraf". Intorcându-şî degetul spre cap să câră desfiinţarea sâu schimbarea
pământ, a convins pe judecător că
numelui lor.
într’adevăr, §-ul cu capul în sus, sâu
Din tote aoestea şi din oele ce apu­
cu capul în jos, tot § rămâne, nu’şî
caseră a se scrie şi publioa în foile nostre
perde forma.
publice, a putut vedâ şi a se convinge
Cam astfel se interpreta de unii
orl-oine, că ministrului i-a scos ochii adu­
în adunarea generală paragraful 24
narea cea mărâţă a Asociaţiunei dela Biaşiu
din statute. Nu s’au mulţumit acei
în 1895 şi adunarea cea grandidsă şi stră­
domni, că au ignorat disposiţiunea
lucită dela Lugoş, care ambele dădură de
acelui §, care fiice că „caracterul"
minciună teoria naţiunei unice unite ma­
Asociaţiunei nu se pbte schimba
ghiare, şi arătură celor ce oohl au, că Un­
nici odată, ci erau p’aci să se facă
garia e poliglotă; drept aceea, ca să nu
de rîsul lumei.
mai vadă lumea spărtura unităţii ma­
Când a venit treba la votare,
ghiare, hai să le sufocăm Asociaţiunea,
s’a pornit o gălăgia ne mai pome­
să batem păstorul oa să se risipâsoă oile.
nită. Nu mai cerea nimeni cuvân­
in aoâstă secretă înţelegere pare-mi-se
tul, 10—20 de inşi strigau de-odată.
au fost şi Aradanii, cari nu se arătară aple­
Mulţi dintre cei ce erau în contra
caţi în vâra trecută a ne invita, ca să ţi­
propunerii d-lui Dr. Pop, pretindeu,
nem adunarea generală — nu obştăscâ, d-lor
că şi pentru acea propunere se cer
dela Arad şi Orăştiâ — în acel loc, oum
2/3 din totalul voturilor. Inzăda.r
credeam şi aşteptam toţi.
li-se spunea că §-l 24 pretinde 2/3
numai atunci, decă propunerea ţin- Ei, dâr pe un voinic nn’l poţi culoa
tesce „modificarea statutelor"; er la pământ cu o lovitură! Deci îi vom rade
d-1 Dr. Pop vrb tocmai contrarul, barba, îi vom tăia părul, si dâcă vom ve­
vre susţinerea titlului. de, că e aşa blândoo, de sufere aoâstă bat­
— Nu! strigau acei domni, nu jocură, îl vom sugruma de tot.
Acestea fiind intenţiunile ministrului,
Domnul president încă era de aceea toţi din tâte părţile strigau: Nu, nu! Odată
părere, pe care a esprimat’o de re- ou capul nu! Mirâsa nostră are pâr fru­
peţite-orî, der din alt motiv. D-sa a mos, bărbatul nostru are barbă cinstită,
cjis: 2/3 se cere, pentru-că în rapor­ nu vom suferi să le taiă Perozel!
tul comitetului se fiice: „La ordi­ In Teiuş convin 5 membri ai Aso­
nea fiilei este schimbarea statutelor ciaţiunei uin 5 părţi ale Transilvaniei:
In fine a recunoscut însu-şî pro­ Ales. Filip din Abrud, Protopopii Manegu-
punătorul (Cosma), deşi era în con­ ţiu şi Ivan, diu Târgu-Murăşului şi Alba-
tra interesului propunerii d-sale, că lulia, advocatul Ooroianu din Cluşiu şi sub­
conform §-ului 24 numai pentru scrisul din Braşov. Toţi într’un ouget: Nu
propunerile Dr. Bunea şi Cosma se cedăm! Toţi ou argumente, care de oare
cer 2/3 şi în cele din urmă s’a pri­ mai ponderose: Nu schimbăm. Numai uuul
mit propunerea d-lui Dr. Frâncu re­ răspunde: „Bine ar fi, dâr mă tem, că cei
lativă la votare. din tufă altmintrelea vor hotărî!
Oe era? Eu aucjisem înoă în 6 Mar­
întreb acum : De ce nu s’a res­
tie la Braşov, că oav. Puşoariu e de pă­
rere să protestăm şi să primim...
Cu aoâstă impresiune am venit din
Teiuş pănă la Sibiiu. In Sibiiu bate la
Dr. Pop, interpreteză altfel acest
Pre bine! dbr’ tocmai ochi numărul protopopilor ortodocşi. In
atunci ar fi trebuit să primbscă pro­ sâra de 9 spre 10 Martie nici o convenire,
punerea d-lui Dr. Pop, ca să aibă nici o conferenţă de înţelegere, de grupare
ministrul ocasiune a ne spune: cum şi de schimbare a ideilor şi, oe e şi mai
interpretbză el acel §, pe care l’a supărăoios, oând mă present la 9 ore ma-
aprobat. tutine, mi-se spune, că adunarea se va ţinâ
Atunci ne am fi convins cum la 4 ore d. a. şi că la 7 ore după adunare
stă treba: care e mai procopsit \n m- e concert, âră după concert cină da cu-
terpretarea legilor, majoritatea, mi­ nosoinţă la „Ardeanu".
noritatea, ministrul, sbu Jidanul: Brr! ţine-te Ioane, ca să poţi ţinâ
„Der pirigraf, bleibt immer pirigraf", rost la atâtea luorări academice, una de-
şi cu capul în sus, şi cu capul primătore, una înoântătore şi una gastro­
în jos. nomică, 7 — 8 ore în continuu! Dâr nu e
nimio, am ougetat, noi tot ou „şturmu".
Oum a decurs prima şedinţă, au scris
„ B r a ş 6 v e “ . * ) alţii; ea nu a fost toomai pe placul şi
fâout impresiunea, că luorurile sunt desbă-
tute şi determinate, că noi, cei oe alerga­
Cine a dorit, şi nu a putut merge la
răm dinafară la centru, suntem consideraţi
adunarea acâsta, ori cât va ceti, ori câte
ca niscarl mori de vânt, cari numai atunci
va aucji, uu’şl va pută face o ideiă dară
de atmosfera apăsătâre, ce a domnit în cji- maoină când bate vântul; oâ suntem chiă-
lele de 9, 10, 11 şi 12 ale lui Mărţişor în maţl să „bem şi să subscriem"; pentru
anul Domnului 1897 la Sibiiu, între mem­ aceea am eşit din adunare oâutând cu glas
sufooat: „Ou sufletile drepţilor celor oe au
brii acestei AsociaţiunI, ba chiar şi între
depiinit odihnesce Christose Dumuecjeule",
nemembri, cart mai bucuros au asistat la
etc. etc.
*) VedI „Telegraful Român" Nr. 24 pag. 8 La concert îmbulzâlă mult mai mare,
colona II. decât la adunare; se prea înţelege, dâcă