Page 19 - 1897-03

Nr. 51.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

Românul e născut poet, apoi trebue să fiă desluşirile necesare parlamentului la înoe- la cunosoinţă oamerei încă în şedinţa de rămase pustii se urcase dela 603 la 914,
şi musioal, fiind poesia soră bună ou mu- putul săptămânei acesteia. Politica guver­ erl, se pare, că împărtăşirile aşteptate din âr acâstă urcare merge din tji în 4* cres­
sioa si ambele mult mai uş6re decât juris- nului franoes, flise el, se pote esprima în partea guvernului se vor mai amâua. Cel când. De-odată ou aeâsta relevăm, oă dnpă
prudenţa, oratoria, filosofia, diplomaţia ma- ouvintele: Susţinerea păcii prin concertul eu­ puţin pănă mâne ele nu se vor pută da în datele statistice oficiale, numărul âspeţilor
biavelistioă, cu care ne îmbăta un orator ropăn. nici un oas, deore-oe la propunerea depu­ încuartiraţi la diferitele oţele diD Buda­
spunendu-ne între patru ochî, oă aşa li-a „Agenţia Ştefani află din Londra, tatului Martigny camera din Paris a decis pesta, pe lângă totă exposiţia şi pe lângă
14
scris D. Gali să ne pripim şi să primim oă între puteri prevalăză decisiunea, să nu Sâmbăta treoută, oa şedinţele de Luni, tote serbările milenare, a fost numai de
iute şi degrabă tot, şi t6te, ca nu cum-va se răspundă la nota guvernului grecesc şi să Marţi şi Joi să fiă destinate în viitor nu­ 152,567 persone, ceea oe va să <Şioă numai
14
sohimbându-se ministeriul, acest „binevoitor se pună în aplicare măsurile coercitive, şi mai pentru discutarea proiectelor de legi. cu 25^000 mai mult ca în anul de mai îna­
Banffy, să vină alt ministeriu mai puţin bine­ anume mai întăiu o blocadă paclnică a Cretei. Prin urmare în aoesta cjile nici nu se vor inte. Dintre âspeţii amintiţi, 93,000, va să
voitor, oare să nu vre a ne mai oonoede piarul „Berliner Tageblatt află, oă pută desvolta interpelări, nici miniştri nu c}ică două din trei părţi au fost din Unga­
14
nici-atâta. blocarea Cretei se va anunţa în curând. Dăcă vor fi datori a răspunde la interpelările ria, 34,000 din Austria. Din Germania an
Adecă concertul, îmbulzâla, una or­ aoâsta va rămâne fără resultat, va urma făcute. Se susţine, că hotărîrea aoâsta s’a fost mai mulţi oa în alţi ani numai ou
dine exemplară, aşa încât mie mi-a părut blocarea porturilor greoescl. In Atena se adus anume din partea majorităţii camerei, 3163, din Francia ou 839, din Anglia ou
rău că am dat florinul pentru bilet, după vor anunţa simplu măsurile dispuse de pu­ ca guvernul să nu fiă silit a se esprima în 1031, din Italia cu 861, din Rusia ou 998,
ce văcjui, oă biletul nu mi-l’a cerut nimeni teri. Mai multe foi germane protestâză con­ privinţa eesfciunei cretane, înainte de a se din Peninsula-baloanioă cu 1481 etc. Aoeste
şi astăc}! sunt fericit de a-1 posede întreg tra uDei eventuale întrebuinţări a trupelor fi stabilit o înţelegere completă între oifre dovedesc în mod ne ’ndoios, oă ex­
întreguţ. Am şecţnt, am răbdat, am tăcut germane în Creta. Salisbury a reînoit în puteri. posiţia n’a făcut să fiă cercetată Budapesta
şi am eşit asudat ca din baia de abur, de 13 Martie n. propunerea sa, oa să se ocupe Intr’aoeea la graniţa Tessaliei se oon- aprope ou niraio mai mult, oa în alţi ani.
aplaudat am aplaudat şi eu, dâr nu musica Creta prin trupa mixte şi a adaus, oă dăcă tinuă concentrările militare atât din partea Cu alte cuvinte fiasoul esposiţiei milenare
nemţâsoă, ci organul cel mândru al Dom- Germania nu voiesce să oontribue eu trupe, Turcilor, cât şi a Grecilor. O telegramă, este cu oifre dovedit.
,-
nişorelor d n cor şi ou precelenţă al tînă- este de ajuns presenţa corăbiilor sale. pe care o primesce 4 &rul berlinez „Vos-
l
rului PopovicI; păcat că mai pierde timpul O telegramă din Berlin cu data de sische Ztg. , spune, că numărul oştirei gre- Numărul studenţilor universitari din
44
Budapesta a început să scadă într’un mod
pentru presoură în Sibiiu. 13 Martie n. susţine, oă proiectul rusesc, cescî concentrate la graniţă se urcă deja
bătător la ochi. In semestrul prim au fost
Cina de cunosoinţă la Ardeanu : Lume în oare se propune deocamdată numai blo­ la 80,000 omeni; ou tăte acestea însă se
înscrişi 4005. aşa că în privinţa numerită
multă. Cele 3 saline pline plinuţe, publio cada paclnică a Cretei, er nu a Greciei şi comunică, că în Atena esistă târna, ca nu
universitatea din Budapesta ajunsese să
ales, Domni, Domne şi gentile domnişore, nici ocupaţiunea mixtă a Cretei, s’a făout cumva Turoii să înoâpă duşmăniile, înainte
ocupe locul al treilea dintre universităţile
bucate bune, adecă ale mele forte bune şi anume, ca să potă fi acoeptat de guvernul de ce cabinetele marilor puteri ar lua vre-o
din Europa. Ou înoeputul semestrului al
precât am putut judeca din văcjut, şi ale franoes, a oărni posiţiune faţă ou camera hotărîre în privinţa răspunsului guvernului
doilea însă numărul studenţilor însorişi de­
vecinilor cu gust gătite, frumos arangiate, este forte delioată. Primirea proiectului ru­ grecesc.
odată a soăcjot cu vre-o 5—600. Gausa
vinul însă, oe l’am beut eu, ar fi trebuit sesc se oonsideră ca asigurată.
este, că mulţi dintre tineri au trecut la
să fiă mai bun dâr nu mă mir, după oe In fine oficiosa „Bol. Corresp." anunţă
universităţile din străinătate.
am aucjit, ba am chiar văcjut cu ochii mei, din Paris tot cu data de 13 Martie n.: In
că Ardeanul nostru nu e sprijinit de dom­ cercurile conducătăre de aici se crede cu — -1 (16) Martie. Un cerşitor bogat. In Biohiş-Ciaba a
nii şi domnişorii noştri din Sibiiu. Du- siguranţă, că hotărîrile, oe le va lua gu­ Âvis! Acei membri ai societăţii năs- fost prins cjilele acestea un cerşitor, care se
cendu-mă dela şedinţa a II, care s’a ter­ vernul franoes în legătură cu celelalte ca­ tre românesc!, cari ar dori să ţină în de- cjioea oă este din Arabia. A fost prins numai
minat la 10 ore din năpte, la Ardeanu, binete în cestiunea cretană, vor primi apro­ oursul acestui post conferenţe publice în peutru-că umbla la cerşit din oasă în casă,
am aflat salonele gole; trei tineri, cari se barea majorităţii camerei, cu tot curentul sala festivă a gimnasiului român din loo, fără de a-şl fi cerut învoirea autorităţilor.
legaseră de mine făoendu-ml complimente, filhelenio, ce domnesoe astădl în Prancis. sunt invitaţi a se insinua la d-1 profesor S’a aflat în urmă, că cerşitorul era un Ji­
eto. după oe lespuseiu, că voi să cinez la Ar­ Puterile se ocupă şi cu modul da guver­ Dr. losif JBlaga, secretarul Reuniunei, care dan cu numele Filip Avraam ; tocmai să­
deanu, mă invitară la alt loc, şi nu avură nare al Cretei pentru stadiul de transiţiune a iniţiat actuala seriâ de conferenţe. rac nu va fi fost Jidanul, oăol în caftanul
gentileţa de a-şl călca pe inimă şi a ab- pănă la introducerea autonomiei. In privinţa său ouptuşit cu mătase s’au aflat 1200 de
44
cjioe de bunătatea vinului „dela alte locuri aeâsta în oerourile diplomatice din Paris Concert filarmonic în Braşov. Sâmbătă
napoleond’orl, er într’un busunar al vestei
»
pentru a-mi face plăcerea de-a face cu- predominâză părerea, că pentru stadiul în 1 Martie v. a dat Societatea filarmonică oe era pliu cu bani de nikel, s’au aflat
noscinţa mai de aprope cu domnialor şi acesta d9 trecere să se încredinţeze o sin­ al doilea concert din sesonul aoesta. De alţi 6 galbeni. Ya să <jioă cerşitorul avea
a nu mă lăsa să stau singur la masă, ca gură putere cu ocuparea şi administrarea astă-dată programa a fost compusă din bani adunaţi la sine peste 12,000 fi.
cucul. vremelnioă a insulei. piese mai uşore şi pentru aceea concertul
Hei, Domnilor! Mama mea, o ţărână * în oestiune a şi purtat numele de concert Import de ape minerale în România.
ca tote mamele vostre, cjieea că: Răul meu Soirile cele mai nouă relative la Ges­ poporal. Toţi cei cinci numeri din pro­ Ministerul român de interne a luat măsuri,
e mai bun decât bunul altuia, pentru-că e al gramă au fost esacutaţl cu priceperea şi ca la importul de ape minerale din străi­
tiunea oretană sunt următorele:
meu. Primul statistic român Marţianu scriea: precisiunea îndatinată de orchestra socie­ nătate, acestea pentru de-a putâ intra în
„Agenţia Ştefani din Roma anunţă
44
„Mai bine cumpăram luminarea cu 1 cr. tăţii, oondusă de valorosul dirigent, d-1 România trebueso să fiă provăcjute de pri­
ou data de 14 Martie, că puterile au decis
„mai scumpă dela ai mei, deoât dela Anton Brandnsr. Cu deosebire au plăcut: măria comunală, unde se află isvorul mi­
definitiv, să nu răspundă la nota grecăscâ şi
străini . Ouvertura de Cherubimi, ouriăsele melodii neral, ou un atestat original, revidat de
14
să însărcineze pe admirall a începe imediat
Axentie Severa. străine (dansa arabe, danse chinoise şi consulul româu. Ape minerale reounosoute
cu blocada porturilor din Creta.
dense des Mirlitons), preoum şi melodiosul ca ape bune la noi sunt apele de Borsec,
Semi-ofioiosul „ Journal de St. Peters- „Valse de fleurs de Tsohaiko-wsky; în Buda şi Vâlcele (Elopatak).
14
Cestiimea cretană. bourg se ocupă în numărul său de erl cu
u
prima liniă însă clasica şi deosebit de ar-
răspunsul guvernului greoeso la nota co­
Continuăm astăcjl ou informaţiunile moniosa piesă „Trăumerei de Schumann ULTIME SOIRI.
14
lectivă a puterilor şi după-oa analiseză cu­
primite în cJAsle din urmă în privinţa afa­ esecutată de violine, oare în urma numă-
prinsul acestui răspuns, continuă în modul Bucurescî, 15 Martie. Crisa pre-
cere! cretane şi în deosebi în privinţa ati- răselor aplause din partea nublicului a şi
următor: „Acesta e cuprinsul răspunsului sidenţială la Senat încă nu s’a ter­
tudinei puterilor faţă cu răspunsul guver­ fost repetată. Concertul a fost bine cerce­
greoeso, care de bună seniă nu e mulţămi- minat.
nului grecesc, informaţiunl, pe care am tat, ca de obioeiă. — Atragem şi de astă-
tor. In caşul aoesta puterile nu aveau nioî Sunt răspândite svonurî, că mi­
fost siliţi a le întrerupe în numărul nostru dată atenţiunea publicului nostru asupra
un motiv să eâră a aucji părerea guvernului niştrii Cantacuzino şi Stoicescu au
de erl din causa lipsei de spaţiu. acestei valorăse societăţi, îndemnându’l să
greoeso. Ele au esprimat simplu convin­ dimisionat.
Din London se talegrafâză, că lordul se înscrie în număr cât se păte de mare
gerea lor impusă prin împrejurări, âră Gre­ De altă parte se vorbesce de
Salisbury a declarat representantului Gre­ în şirul membrilor ei ajutători.
cia nu avă alt-oava de făout, decât să se tratări de împăcare între d-1 Sturdza
ciei, oă oele cuprinse în nota îniregitore a
şi ministrul-preşedinte Aurelianu.
supună acestei convingeri, rechiămându-şî Alegerile parlameutare în Bucovina. Iu
guvernului grecesc nu se pot aocepta. „Re­
trupele şi corăbiile. Neţinend însă cont de ultima şedinţă a comitetului central elec­ Paris, 15 Martie. Camera dis­
8
44
gele Gheorghe , se comunică, că ar fi (p
14
manifestarea voinţei puterilor, Grecia a ară­ toral scrie „Gaz. Buoovinei , s’a botărît cutând asupra atitudinei Franciei în
el, „să nu silâsoă prin oontinuarea împotri­
tat în modul cel mai evident, oă sub pre­ de a recomanda oa candidaţi pentru curia Orient a votat încredere guvernului, res­
virii sale, ca puterile să ia măsuri, oare ar
text, oă voiesce a asigura sortea Cretei, în a II. a proprietarilor mari, pe d nii: Baron pingând cu 347 contra 173 voturi
pută împedeca pentru multă vreme reali-
adevăr nrmăresoe un scop egoist, anume a George Vasilco, proprietar mare din Berho- ordinea de 4b care cerea ca Fran­
sarea nisuinţelor Greciei .
14
anexa Creta printr’un pas outezat. Dăr pu­ met şi pe Dr. Ştefan Stefanmokz, proprie­ cia se ia parte numai condiţionat,
O telegramă din Berlin ou data de terile sunt ou mult mai unite în hotărîrea tar mare din Rarancea, âr pentru curia I.
încât îi dictâză interesele sale esen­
12 Martie împărtăşesoe: Aiol se aştâptă, oa lor de a susţine, pacea în Orient, deoât să pe d-1 consilier consistorial Dr. loan Zurcan. ţiale şi tradiţiile, la o acţiune a pu­
guvernul franoes să aprobe blocada, înainte tolereze o asemenea prooedură. Faţă cu Miseriile serbărilor milenare încep să terilor.
de a se esprima oamere. Nota întregităre răspunsul negativ al guvernului elin puterile
a guvernului grecesc aici e cu totul ignorată. să văd silite în contra voinţei lor a-şl lua re­ fiă forte simţite din partea loouitorilor din
In genere propunerile Greoiei nu formâză fugiu la măsuri coercitive, pe care cu iotă pă­ Budapesta. In speranţa, că ou ooasiunea NECROLOG. Clerul gremial gr.-oat.
basa de disouţiă între oabinete. Soirile des­ rerea de rău, vor trebui să le aplice faţă cu exposiţiei va curge lume multă şi bogată şi rudeniile ou inima întristată anunţă în­
din tăte părţile la Budapesta, ca să vadă cetarea din viâţă a On. Dn. Yincenţiu
pre ameninţările unor supuşi germani în Grecia. Totodată puterile vor găsi de bună 44
Atena pănă aoum nu sunt oonfirmate ofi­ sămă un mijloc sigur, ca să paoifioe Creta mirozeniile „civilisatorilor Orientului , pro­ Grozescu, "protopop şi parooh gr. oat. al
cios; de se vor confirma însă, guvernul şi fără ajutorul trupelor grecesc! . prietarii oaselor în lăcomia lor urcaseră Lugoşului, întâmplată la 12 Martie n. 1897
14
grecesc are a se aştepta la consecinţe forte ebiriele într’un mod esagerat, âr aoâstă ur­ la orele 12 a. m. în anul 59 al etăţii şi 34
In oeea-ce privesce cestiunea din Creta, care o mănţin în parte mare chiar şi aoum. al preoţiei.
neplăcute.
o telegramă din Consfcantinopole împărtă- Urmarea este, că parte însemnată din lo- Rămăşile pămentescl ale defunctului
O telegramă din Bruxela a „Agerturei
şesce următărele: In urma aglomerării a luitorl părăseso oraşul şi-şî iau loouinţă 8’an aşeejat întru aşteptarea gloriâsei în­
14
rusescl spune, că Muraviev ar fi făout
mii de Mohamedanl în Canea şi în Candia, prin comunele din jurul Budapestei, deore- vieri spre eternă odihnă Dumineoă în 14
atent pe ministrul de esterne franoes Ha-
în aceste oraşe domnesce mare lipsă de mij- oe mai uşor le vine să stea la sate şi să Martie la orele 2 p. m. în Cimiteriul oomun
notaux, oă deslipirea Franciei de concertul
loce de traiu şi în fiă-oare moment pote is- mârgă în fiă-oare cji la biurou în oraş ou din loo.
europăn, ar turbura alianţa franceso-rusă. buoni o epidemia. Partea oea mai mare a trenul ori cu trăsura, decât dăcă ar ţină Lugoş, Martie 1897.
In şedinţa din 12 Martie n. a senatu­ Mohamedanilor nu mai voieso să se în» locuinţă închiriată în oraş. In urma aeâsta
Fiă-i ţărina uşâră şi memoria bine­
lui jrances, ministrul Hanotaux, răspunejend torcă la vetrele lor, ci cer să fiă transpor­ multe loouinţe au început să rămână pustii. cuvântată !
la o interpelare, a declarat, oă guvernul taţi la Smyrna seu la Rhodos. După statistioa oficială, înoă în cuartalul
franoes încă nu se p6te esprima asupra In ceea ce se atinge de atitudinea al treilea al anului treout, va să cjioă încă Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
oestiuuei cretane, dâr speră că va pută da guvernului jrances, care avea să fiă adusă pe timpul exposiţiei, numărul locuinţelor Redactor responsabil: Gregoriu Maior.