Page 2 - 1897-03

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 48.—1897.

lor. Cu t6te aoestea vre-o 2000 Creştini au începute după aceea cu Kucxuk Said-Paşa me cetitorilor săi perciunaţi, căci numai să se dea acţionarilor, ea şi pănă acum, o
cuprins punctele cele mai însemnate stra­ de asemenea n’au isbutit din causa condi- aceştia se grăbesc a-şl schimba numele dividentă de 8°/ fondului de reservă 6453
0)
tegice. ErI s’a întâmplat aprope de Hera- ţiunilor puse de dânsul. strămoşescl de Morgenstern , Katzengold, fl. (prin asta fondul de reservă s’a urcat
kleion o luptă, în care au fost ucişi 5 Turoî Knoblauchsauce în patrioticele şi istoricele la peste 101,000 fi.): pentru crearea unui
şi au fost răniţi 25. Perdorile Creştinilor SOIRILE OILE!. porecle de : Băthory, Edlcoczy, Bathydnyi, fond speoial de reservă 2500 fl.; pentru
nu sunt cunoscute. 9 pe care de altfel fiţuica în cestiune reco­ scopuri filantropice-culturale, la disposiţia
— 28 Februarie. mandă ca noii Maghiari în interesul tradi- Direoţiunei 2000 fl.; în contul profitului
11
„Agenţia Ştefani anunţă din Canea
44
ou data de 10 Martie: Măcelul Musulma­ Convertire în masse. Lui „Kolozsvâr ţiunei istorice să le întrebuinţeze ceva mai anului 1897 se transpun 3796 fi. eto.
’i-se telegrafâză din Lipova: „Locuitorii cu cruţare.
nilor din Sitia, anunţat şi mai târziu des- 4. Aplicarea multiplă. Nu există mijloc mai
minţit, aoum se constată. Musulmanii oer oomunei înveoinate Milova, de confesiune Deputaţi români pentru dieta aus­ bun, care se pâte aplica la diferite caşuri, ca
denumirea unei oomisiuni, care să cerce­ gr. ort., au trecut cu toţii, dela cel din- triacă. Alaltăerî s’au făcut în Bucovina Molls Franzbrantwein care alină durerile, întă-
teze aoest cas. Consulii străini din Candia tâifi pănă la cel din urmă, la religiunea alegerile pentru parlamentul austriac din resce nervii şi muşchi întrebuinţ.ându-se ca adaos
băi etc. O butelie 90 cr. se pâte procura dîlnic la
aui oonstatat după spusa martorilor şi cu unitară. Ansă la acâsta au dat’o agitaţiu­ partea colegiului oomunelor rurale. După prin poşte dela farmacistul A. Moli liferantu,
ajutorul listelor locuitorilor, că în localită­ nile daco-române ale preotului şi învăţăto­ cum se comunică în foile vieneze, s’au ales curţei din Viena Tuchlauben 9. In depourile din
ţile Daphnaes, Alhania, Siva şi Episkopi rului local. Comuna va trimite o deputa- tot deputaţii de pănă aoum, d-nii baron provincie să se câră espresh preparatele lui Moli,
au fost ucise 400 persone. In Siva s’au ţiune la ministru pentru de-a cere înfiin­ Hurmuzaohi şi Lupul. provăcjute cu marca de contravenţie şi subscriere.
u
uois 66 bărbaţi, 22 femei şi 41 copii, între ţarea unei şcole ungtirescî . Ne prindem,
oarl nu sunt socotiţi aceia, a căror identi­ oă cel puţin jumătate din acâstă soire este Timp de 40 de ani sub steg. Eri în Din dieta unguresc!
tate n’a putut fi stabilită. Intre Turcii re­ minciună. Ar fi peste măsură trist însă, 11 1. c. a avut regimentul de inf. Nr. 51
fugiaţi în Candia se află nouă răniţi, între dâcă şi numai o parte din ea ar fi ade­ din Cluşiu o mare sărbătore. Sergent-ma- In şedinţa de alaltăerî, 10 Martie,
cari un oopil de patru ani cu o tăietură văr. Ar fi fârte de dorit, oa vre-unul din­ jorul dela aoest regiment cu numele Vic­ s’au terminat dcsbaterile asupra budgetului
la gât, o copilă mioă, ou urechile tăiate, şi tre Românii din aoele părţi să grăbesoă a tor Nagy şi-a serbat iubileul de 40 de ani cultelor şi instruoţiunei publice. De în­
mai multe femei rănite. informa publioul despre adevărata stare a de serviciu fără întrerupere. In răsboiul chei are, deputatul Lepsânyi oeru dela mi­
lucrului. din 1866 dela Konigrătz Viotor Nagy a
Iu privinţa despresurării Turcilor ase­ nistrul de culte Wlassics sâ spună, la ce
străpuns pe trei greuadirî pmsiaol, ca să
diaţi în Kandano, cari la întrevenirea oon- Revidarea planului de învăţământ al resultat eu ajuns cercetările pornite contra
scape stegul regimentului. El a sfârticat
sulilor marilor puteri au fost lăsaţi de insur­ şcâîelor medii din Ungaria. Eoile din Pesta faimosului Carol Pulszky, fostul direotor al
pânza de cătră prăjină, s’a încins ou ea,
genţi să se retragă, după-oe au depus ar­ spun, că consiliul de iustruoţiune al ţării galeriei de tablouri istorice? Cât de mare
s’a aruncat în valurile rînlui Spre, şi a tre­
mele, „Agenţia Havas“ primesce din Ca­ se ocupă de present ou revidarea planului este "suma deufradată de el, cât s’a des­
nea următârele iuformaţiunl: Liberarea Mo- de instrucţiune pentru gimnasii. Intre alte cut cu notul peste rîu, salvând astfel onâ- păgubit din acâstă sumă şi unde se află
rea regimentului. Pentru faptele sale eroice
hamedanilor asediaţi în Kandano s’a putut propuneri ale oonsiliului este şi aoeea, că aoum Pulszkyi este el pus sub pază, ca să
a fost în 4 rânduri deoorat de Majestatea
face numai cu cele mai mari perioule. De­ propunerea istoriei unguresc! să se estindă nu potă fugi ?
Sa, âr regimentul i-a încredinţat pe viâţă
taşamentele trupelor de marină comune, asupra tuturor claselor cursului inferior La asta Wlassics a răspuns, oă în
purtarea stâgului. La aoâstă sărbătâre a
au adus din Kandano 523 bărbaţi, 1047 gimnasial, va să dioă din olasa primă pănă contra lui Pulsky s’a pornit oeroetare ori-
fost de faţă întreg oorpul ofioereso din
femei şi copii, şi 840 soldaţi; afară de la a patra gimnasială, eră în olasele minală şi oă afacerea 'se află la tribunalul
Cluşiu în frunte cu generalul, soldaţii re­
aceea au adus şi 112 soldaţi din Spaniako. VI—VIII să se propună istoria universală,' Jiu Budapesta. Mai departe nu scie să spună
gimentului 51, artileria şi batalionul de
Din oausa numărului celui mio de corăbii puroecjend dela cele ungurescl şi pe basa nimic. E trâba tribunalului, dâeă pe Pul­
vânători din Ciuşiu, ou toţii în ţinută mare. szky la pus sub pază ca să nu pătă fugi,
nu s’a putut face transportul tuturor fami­ istoriei ungurescl. Scopul acestei reforme
Sergent-mp.jorul Victor Nagy a păşit îna­
liilor mokamedane. Trupele puterilor vor este, „să se promoveze şi mai mult între ori nu l’a pus. In ce privesce pagubele
intea frontului ou stâgul în mână, âr tru­
14
rămâne în Selino pănă ce se vor îmbarca şcolari spiritul naţional şi patriotic . — oausate cu cumpărarea tablourilor etc, co­
11
pelor li-s’a comandat: „La rugăciune! misarul guvernial va presenta dilelo aoestea
toţi Mohamedanii. Ne omoră omenii aceştia cu patriotis­ După acâsta s’a ţinut o vorbire entusiastă
mul lor! un raport amâaunţit înaintea dietei.
In ceea ce privesce trupele grecesct de­ în limba germană, maghiară şi română. In
14
barcate în Creta, diarul „Times află din Păgânismul în Ungaria ia pe (ţi ce fine sergent-majorul Victor a primit mai După aoestea s’a trecut la desbâterea
budgetului ministeriului de justiţiă. Aci a
Atena, că guvernul grecesc ar fi avisat pe merge întinderi mai mari, graţiă „liberale­ multe daruri preţiose dela corpul ofioereso.
14
colonelul Vassos să evite orî-ce conflict cu lor legi politioe-biserioesoî, oare protegâză Sera corpul oficeresc a dat o oină în onâ- făout mare sensaţiă vorbirea deputatului
trupele puterilor şi să se retragă în lăun- neoonfesionalismul. Eoia ungurâscă „Tiszân- rea sergent-majorului jubilar. Emmer Cornel, care este un membru frun­
trul insulei. Trei sute de călugări din mun­ tul“ spune, oă numai în comitatul Aradu­ taş al partidei guvernamentale, dispune de
Mureşul esundeză. Din Orăştiă se te- averi mari şi a fost mai mult timp jude
tele Athos au oferit guvernului grecesc lui numărul acestor păgâni a ajuns pănă
legrafâzâ: Mureşul a înoeput a eşi din la ouriă. El a criticat justiţia ungurâscă în
serviciile lor şi sunt aşteptaţi să sosescă aoum la suma de 1200; în Oradea-mare
în Pireu. au fost anul trecut 30 de copii nebotezaţi. alviă. Podul peste Mureş dintre G-eoagiul mod forte aspru, arătând, oă totul este o
de jos şi Hălmagiu a fost distrus. Pagu­ plagiatură după codicele franoes şi ger­
Relativ la pregătirile de răsboiu ale „Cum se ne maghiarisăm numele ?“ bele se uroâ la 4000 fi. man. De aci vine, oă avem un codice pe­
Turciei o telegramă din Constantinopol Sub acast titlu a apărut în editura tipo­ nal ou pedepse primare şi secundare, care
anunţă următorele : O iradea a Sultanului grafiei Pallas din Pesta o cărticică, în care Salvini decorat. Din Belgrad se tele­ duce la cele mai grozava neplăceri; avem
dispune, că îndată ce escadra va fi pregă­ sunt cuprinse mai multe sute de nume un­ grafâză, că regele Serbiei a conferit aoto- o procedură sumară, care a reoipiat divisi-
tită, corăbiile de răsboiu să plece una câte guresc!, pe care le-ar pute primi aceia, rului italian Salvini, care mai 4’Lle tre­ bilitatea oestiuuei de fapt de cătră cea de
una şi să se concentreze la Gallipoli. Cer­ cari ar voi a lua botezul unguresc şi în cute a dat câte-va represeataţiunl şi în drept etc. Terminologia şi limba, în oare
curile conducătore militare declară, că nu care tot-odată se arată procedura, ce e de oraşul nostru, ordul „St.-Sava“. sunt scrise legile unguresc! este greoiă, âr
este luată în vedere ofensivă faţă de Grecia şi că observat la acestă patriotică metamorfosă. Institut de credit şi economii „Vic­ nu scurtă, simplă şi înţelegibilă, cum sunt
Edhem-Paşa a căpătat porunca, să se ţină Fiţuica archipatriotică „Pester Corr“, care toria din Arad a împlinit la 1 Noemvre legile elveţiane francese etc.
14
strict în defensivă, dâr să nu sufere nici apare ca manuscrip, îndemnă din răsputeri Pentru a arăta, ce prost merg lucru­
o încălcare a graniţelor turcescl. Posiţiunea pe cetitorii ei, să folosesoă acestă cărticică, an. tr. 9 ani dela înfiinţarea sa şi tot la rile pe terenul justiţiar, Emmer se provooâ
marelui vizir se consideră ca sdruncinată. schimbându-şl cât mai curând numele, ca acâstă dată suma depunerilor spre fructi­
ficare a ajuns la cifra de un milion fior. la faptul, că în anul trecut actele înaintate
După cum se spune, postul acesta i s’a astfel să înmulţâscă numărul adevăraţilor Acest frumos şi îmbuourător progres îl la judecătoriile de prima instanţă s’au în­
oferit pe cale telegrafică lui Kiami-Paşa, „patrioţi , încunjuraţî din tote părţile de o oonstată raportul direcţiunii asupra opera­ mulţit cu 540,000. Acâsta indică o stare
14
care de present se află în Smyrna; dâr mare de naţionalităţi. De bună sântă apelul de luorurl bolnăvioiâsă, indică, oă „între
acesta a refusat de a-1 primi Tractările semi-oficiosei budapestane este adresat anu­ ţiunilor din anul 1896, împărtăşind mul­
ţime de date, care dovedesc, oă „Viotoria“ mine şi vecinul meu nu se pote restabili o
14
e o bancă fârte solidă, care mulţămită bu­ stare de drept fără sentinţă judeoătorâscă .
nei ei ohiveruisirl, promite a lua în viitor Causa multelor procese o găsesoe de-o
Turci, Arabi, Beduini spre oetate. Larosso- — „Pentru Dumnecjen, năfrămile la un avânt încă şi mai puternic spre progres, parte în negligenţa şi încurcala, oe se
f
ssinier văcjend aoâstă năvală nebună, con­ gură!“ strigă Larossossinier, „celui dintâiO ca cel de pănă acum. In raportul Direcţiu- face la încheiarea contractelor, er de altă
14
chise repede, că aici e vorba de o robe- val îi urmâză mai multe .
nei se accentuâză, oă institutul acordă de­ parte în împrejurarea, că „sentimentul res­
^iume contra armatei francese. In aoâstă cre­ Abia esprimâ aceste cuvinte şi un al ponenţilor interesele cele mai mari, âr ponsabilităţii în privinţa împlinirei datorinţei
dinţă se întări şi mai tare, căci cerând es- doilea val de dogâre fierbinte şi înăduşi- oreditele necesare pentru agrioulturâ, co- în puţine ţâri e atât de negligiat ca la noi .
u
plioărî despre causa aoestei alergări, Arabii târe îi isbi cu putere, făcându-i aşi pierde merciu şi industria le dă şi are tendinţa Lipsa educaţiunei morale şi juridice o atri-
nu dedeau nici un răspuns. aprope simţirea. Ei zoriră cu putere bie­ de a-le da pe lângă cele mai mici interese bue vorbitorul în parte defectelor legilor
Pe când călăreţii noştri deliberau asu­ tele animale înoă vre-o câţl-va paşi şi toţi posibile. Anul trecut Direcţiunea, din inci­ şi sistemului de procedere în afaceri de
pra acestui eveniment, âr profesorul între­ erau mântuiţi, în retragerea lor scăpară şi dentul urcârei depunerilor la suma de un drept privat eto.
buinţa totâ oratoria de a se refugia în do­ o sărmană Felia (servitore), care căcjuse milion, a votat 500 fi. ajutor pentru şco­ Critica lui Emmer a făcut o impre-
sul unei baterii francese şi astfel scăpa de fără consciinţă la pământ. larii buni şi săraci, er la adunarea din siune penibilă, mai ales oă aoâstă critică
măcelul întipuit, pe atunci un Judeu aler­ Era şi timpul suprem, căol întrâgă aoest an Direcţiunea a hotârît să faoă pro­ venise tocmai din tabăra guvernamentală.
gând în fuga mare, ou caftanul fluturând atmosfera se schimba într’o dogorâlâ, ca punerea, oa sâ se inaugureze o acţiune
în vânt, le cjisa: şi eşită din un ouptor. Chiar apa se în­ sistematică pentru ajutorarea tinerilor pe 0 conferenţă francesă !a Ateneul din
— „Ce aşteptaţi? Vreţi să deveniţi călzi. Marmora, fierul, orî-ce alt metal ar­ cariera do agrioulturâ, industria şi co-
prada înfricoşatului Camsin*). Refugiaţi-vă deau, încât nu se puteau prinde cu mâna. merciu, autorisându-se Direcţiunea sâ dis- Bucureşti.
cât numai se pâte de iute; într’un pătrar Chiar sorele se desfigură schimbându-şl tribue aoest ajutor din suma destinată pen­ Marţi sâra, scrie „Epoca , d-1 Jules
44
de oră este aci!“ splendârea în o colore violetă. tru scopuri filantropioe şi culturale. Din Brun a ţinut în faţa unui public ales, o
Ei şi alergară cât numai putură fugi mişcarea operaţiunilor în an. 1896 notăm: conferinţă în franţuzesce şi în versuri asu­
A doua cji, oând Renouard cercetă
bietele animale. Abia ajunseră la porţile depunerile la finea anului erau 1,073.169 pra epopeii române. De sigur, că pentru
pe sărmana „Felia , voind a cunosoe sta­
11
cetăţii, când un val ferbinte de aer învălui fi. (mai mult cu 216,934 fl. oa în anul de întâia oră se întâmplă acâsta în ţâra nos-
rea sănătăţii sale, ea îl reounoscu imediat
pe fugari. mai înainte); escompt: 1,068.461 (cresce- tră. Când conferinţele sunt pliotisitore chiar
şi cu o stimă şi recunoscinţă sinceră, îm-
rea: 215.975 fl.); oirculaţiunea cassei: şi în prosă, unde e libertatea cea mai mare
brâţişându-i genunchii, îi aduse oele mai
*) Camsin este un vânt omorîtor, ce 14,151,215 fl. Suma activelor în 1896 a în exprimare, firesce că e un curaj să te
bântue acele ţinuturi şi care ucide tot ce-i adânci mulţămite.
stă în oale prin oăldura nesuferibilă şi su- (Va urma). crescut cu 239.781 fl.; a venitului brut ou duci să asisti la o conferenţă versificată.
flarea-i veninâsă. Se mai numesee şi „ven- 17.718 fl., er a venitului ourat cu 4039 fl. Şi totuşi public mult şi ales a asistat şi a
11
tul pustiei . Arabii îl numesc Samum, care Din venitul curat al anului, caro face asistat chiar şi M. Şa Regina.
nîsâmnă venin. 47.269 fl., după propunerile Direoţiunai au Conferinţa a fost mare ; a ţinut mai