Page 21 - 1897-03
P. 21
„Sazeta“ iese în l-care di.
îi TiposTifis Aiioaameiite pentru Austro-Dugaria:
SîRŞOVr plat* mM'f? K?.S9ov Pe nn an 12 fi., pe şese iuni
6 fi., pe trei luni 3 ii.
Bssriaoîî na\Vcwo*t# mi se
prtonuc-.» — Masmaosipt» km ku N-rii de Dumlnooft 2 fl. po an.
Keiytimeî, Pentru România si străinătaio;
[tSSEKATE. uo ţigimesnlR Adml- Pe un an 40 fraiiol, pe
nlstrBţfuna în -BssţiuY şi In tu> luni 20 fr.,pe trei luni 10 fr
soătoroio Birouri da unuAofnrl: H-rii de Duminecă 8 franol.
in Vioria: K. Duba, Jtwirfch
Schalek, Rudalf Mossc, A. Oapeliks Se pronumără la tdto ofioioio
n’achfolger; Anton Oppeiik, J. poştale din întru pi din arară
Jkinnebor, & Badivpeata: A. V. pi la dd. ftoieotori.
Qoiăbergerg, K clw tein Eernar,; în Mmiaiemi uentm Braşov
Bucurase!: Agmcc ffavas, 8uc- administraţiunea, piaţa mare,
cuiaalo de Boumanie; în Ham târgul Inului Nr. 30 etagiu
ei Karoiyi & Uobmann, I.: pe im an 10 fl., pe şese
Praţiiî Inoerţiunllor: o sseriă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
larmond pe e eolână 6 es. rji Cu dusul în casă: Pe un an
30or. tirabsn penoru o pn'oii; 12 fl., pe 6 luni 6 0., pe trei luni
oare. Pubîio&ti mai de.: a după 3 fl. Un osomplar 5 or. v. a.
tarifă şi învoială. său 15 bani. Atăt abonamen
Eeclame pa pagina a 3-a o tele căt şi inserţiunile sunt
seria 10 or. o6u 30 bani. a se plăti înainte.
pută resolva fără ea, în tot caşul vorba şi guvernul franoes şi-a espus vede ani i-s’au răpit că puterea două provinoii?
însă contra ei. rile sale prin ministrul de est9rne Hano Aoâsta ar fi o renunţare de bună voiă şi
Aşa cjisul concert european, după Hanotaux prin declaraţia sa, ce-o taux şi prin ministrul-preşedinte Măline. definitivă. Francia nu pâte lua parte la
multă pregătire, şi-a început deja publicăm mai jos, a făcut, cum cjice Duouţiunea de Luni din camera fran- măsurile ooeroitive. Nimenea nu pote pre
producţiunea, inaugurând, după cum un cji parisian, politică cuminte, oesă este de mare interes, de 6re-ce din- vadă consecinţele pasului violent proiectat
ar
spune o telegramă de erî din Atena, care rămâne credinciăsă alianţei cu tr’ânsa se vede nu numai ţinuta celor din împotriva Greciei. Din aşa oeva uşor se
blocada Cretei. Joi, se (jice, va urma Rusia şi asigură Franciei locul ei Paris faţă de afacerea, oare preooupă de p6te nasce o oonflagraţiune generală (A-
blocada Greciei, care la cererea Fran- cuvenit între statele europene. oâte-va săptămâni opiniun9B publică, Jâr plause). „Franoia", încheia Goblet, „n’are
ciei va fi numai pacifică. Acesta vre Nu aşa vorbesc însă foile fran- tot-odată într’însa se oglindesc şi vederile de pretins nimic la o împărţire a Turciei.
se (pcă, că cu totă blocada, se vor cese contrare acestei politice, ci oelorlslte puteri în fasa actuală a cestiunei Ea s’a retras încă odată sub asemenea îm
oretane. prejurări în anul 1886, fără pagubă, din-
susţine raporturile pacifice, aşa că ele esclamă: Berlinul se pote bu
Şedinţa de alaltă-erl a parlamentului tr’o acţiune îndreptată oontra Greciei.
de pilda nici ambasadorii nu vor fi cura. Noi strigăm mereu, că vrem
rechiămaţî dela Atena, pe câtâ/n'eme pacea cu orî-ce preţ şi totuşi facem franoes a fost aşteptată cu cea mai mare Francia n’are ce să caute în Orient; ea
siguranţa lor nu va fi pusă în joc. răsboiu; adevărat, numai un mititel nerăbdare. Deja ou mult înainte de înoepe- pâte să refuse de a merge la Creta, fără
rea desbaterei asupra osstiunei oretane, în a atinge alianţa cu Rusia, a cărei susţi
E vorba ca se premergă o de- răsboiu contra Greciei, der e posi
olaraţiă a puterilor, în care fiă-care bil, ca un admirai german să con culorile camerei domnia o mişcare extraor nere o doreso şi eu; acâstă alianţă însă
stat va tace cunoscut supuşilor sei, ducă pe marinarii frances!! dinară; tote tribunele şi loja diplomaţilor nu o obligă a lua parte la o espediţie, faţă
că Intrarea şi eşirea din porturile Jocul s’a început aşa-deră. Pu erau înţesate de psrsâne, care voiau să de care nu are nici un interes" (Apiause
grecesc!, care vor fi înşirate cu nu terile vor avă de lucru, căci în in asiste la disouţiuae. prelungite în stânga).
mele, este intercţisă. sula Creta anarchia e completă, 6r Discuţiunea se începu prin vorbirea Al doilea orator, Delafasse, (jice, că
86
La ce resultat va ajunge acbstă fostului ministru Goblet, oare cp » că uu oonoertul europân este o mare binefacere
în Atena şi în tătă Grecia agitaţiu
primă debutare a concertului euro p6te aproba măsurile ooeroitive proieotate politioă şi reeomândă faţă ou afaoerea ore-
nea este la culme şi regele a dat
pean, nu se pote prevede. Pote ca deja ordinul pentru mobiJisarea ge împotriva Greciei. Puterile au fost prea tană conchiămarea unei conferenţe eu
va aduce cu sine supunerea de silă nerală. aspre faţă cu Grecia, oare nu putea trece ropene.
a Greciei. Ne temem înse, că sco cu vederea apelul populaţiunei oretane. Acuma ceru ouvîntul ministrul de es-
Ministrul-preşedinte frances c}is©
pul principal al puterilor, împiede în cameră, că concertul european Grecia a fost lăsată să trimită corăbii la terue Hanotaux care în mijlocul atenţiunei
carea unui retboiu între Grecia şi oferă singura garanţiă spre a cons- Creta; dâcă atunoi s’ar fi primit propune generale, dete cetire unei deolaraţiunl de
Turcia, anevoiă va fi ajuns. Fierbe rea Angliei de a se introduce în acâstă următorul cuprins:
trînge pe Sultanul a introduce re
rea e prea mare atât între Greci, insulă autonomia sub suzeranitatea Sulta In 22 Februarie am resumafc politica
forme, fără de care Turoia s’ar pră
cât şi între Turci şi în tdtă Penin- buşi şi Sultanul ar fi îngropat sub nului, Greoia o-ar fi putut accepta. Vina guvernului oare este: Susţinerea păcii prin con
sula-balcanică, decât ca lucrurile se ruinele ei. la întâmplările din Creta nu o portă Gre certul european §i concedarea autonomiei pentru
se p6tă uşor aplana în favorul păcii. cia, oi fanatismul musulman, oare a comis Creta. Politica aoesta aprobată de oameră,
Să le vedem la lucru dăr pe
Important este, că Eraucia s’a masacre şi diferite alte orucjimi. După aceea o urmăm şi acjl. D-vostră cunâsceţl răs
aceste şese puteri, care formăză acest
alăturat la acţiunea puterilor, deşi oratorul treou la declaraţiuuile lui Hano punsul Greciei. Greoia se declară gata a’şl
concert; să le vedem, cum vor sci
un puternic curent s’a manifestat să împace şi capra şi varza, să sal taux, oă puterile voiesc să deslege oestiu- rechima flota, dâr refusâ a retrage trupele
chiar şi în parlamentul frances în nea cretană în mod paolnic. Ultima vor colonelului Vassos. Cere mai departe, ca
veze şi pe Sultanul, împiedecând de-
direcţia, ca Francia se nu ia parte bire a ministrului, tjioe densul, nu concede un plebiscit să decidă asupra sorţii viitore
rîmarea şubredei sale împărăţii, şi
la expediţia puterilor, deorece din nici blocada, nici răsboiul şi niol un ulti- a Cretei (Apiause demonstrative în stânga
să asigure şi interesele lor atât de
actele de putere intenţionate contra mat faţă cu Grecia. Aşa-dâră camera este estremă). Prin acesta se pare aoţiunea di
contra-cjicătăre, care sunt ţinute în
Greciei s’ar pute na3ce o conflagra- în acest moment stăpână resolută pe deci- plomatică mărginită; ea se simplifică prin
freu numai de consideraţiunî vremel
ţiă generală, Francia nu are se siunile sale (Apiause în stânga). Decă este Întrebarea: Voesoe Greoia să’şl retragă
nice pentru susţinerea păcii.
pretindă nimic in caşul unei împăr a se da crecjâmânt $ aţelor, Francia se mui- trupele ? Da, seu nu ? (Stânga estremă strigă
ţiri a Turciei, er interesele şi tradi ţămesce a sta la pândă, pe când celelalte ou putere: Nu!). Puterile sunt unanime
ţiile ei pretind se stea reservată la Gestiunea cretană în parlamentul puteri săvârşesc un atentat. Aoâsta ar fi o în convingerea, că rămânerea mai departe
o parte. frances. ţinută nedemnă pentru Francia. (Apiause.) a trupelor colonelului Vassos sunt o pe-
Acest curent, deşi destul de pu Se vorbesoe să se trimită trupe la deoă pentru paoifioarea şi organisarea din
ternic, a fost învins înse de consi Ca tote-că în urma propuoerei de Creta. Acesta e ou neputinţă; ar fi oeva nou a Cretei (Apiause în centru). Puterile
deraţia, ce-a răsuflat în declaraţiunea Sâmbătă a deputatului Martigny se părea, împotriva întregei opiniunl publice din au luat decisiunile cele mai necesare, ca hotă-
ministrului de esterne Hanotaux, că că guvernul franoes nu se va esprima în ţâră. Francia nu’şl pâte renega tradiţiu- rîrile lor se nu mai fia ţinute în §ach şi lo
adecă Franciei nu-i este permis se privinţa etitudinei sale faţă ou cestiunea nile sale; şi pentru oe ar şi trebui s’o cuitorilor Cretei le-a făcut împărtăşiri leale
se absţină dela acţiunea comună şi cretană pănă astăcjl, totuşi deja alaltă6rî, facă? Ca se susţină integritatea Turciei, în interesul pacificării. Ele au ajuns la uni
se absenteze din concertul european, Luni, deputatul Goblet şi-a putut dosvolta din oare deja diferite puteri posed unele tate deplină pentru a face cu putinţă pacifi
căci atunci cestiunea orientală s’ar interpelarea sa in cestiunea despre care e părţi? Să uite Francia, că înainte cu 25 carea. (Proteste violente în stânga estremă).
FOILETONUL „GAZ. TRANS." mică. Abia observară inimicii avant-pâstu- împrospăta şirurile, devenea totuşi fatală turbane, sânge şi cadavre; însuşi Iordanul
rile francese şi atacurile începură. Erois şi bieţii soldaţi obosiţi de morte se credeau ea ooiorase de mulţimea varie a veştmin
mul, oe-1 desvoltâ armata francesă în acestă părăsiţi. telor şi oorpurilor, ce-şl căutau mortea în
luptă, întreoe orî-ce gândire; cu atâta mai — „Nu credeţi oameracjî, părintele apă, înspăimântaţi de focul înfriooşat al
vârtos, căci cavaleria nu putea fi între Napoleon nu părăsesce pe fiii săi; ţine- armatei francese.
Din espediţiunea lui Napoleon în Egipet de Stolle. buinţată, pentru numărul său neînsemnat, ţi-vâ eroioesce, înourând va fi aci!" îmbăr Puţine victorii strălucite va ouprinde
Trad. de T. d. C. faţă de cavaleria inimică, care număra peste băta Renouard şi oeilalţl ofioerl ouragioşl. istoria omenimei oa şi aoâsta, în oare 4000
Cătrâ apusul sorelui ajunseră călătorii 20 mii răsboinicl. Abdulah crecjuae a fi sosit momentul eroi francesl nimiciră o armată de aprâpe
noştri fericiţi la destinaţiune şi Camille împărţirea strategioă şi răoâla cuve unei lupte deoisive, văcjâud înoât-va obo- 40 mii inimici.
predete epistola generalului, comunieându-i nită însă, ou oare generalul Cleber, ţinea sâla armatei franoese, atât de neînsemnată, Cu paşa din Damasc o isprăvise Na
voinţa lui Napoleon. pe soldaţi, îl făcuse nemuritori în apărarea dâr’atât de forte. însuşi se puse . în fruntea poleon curând, de el nu mai avea nici o
—- „Dâoă Bonaparte nu mă va uita", aoestui punot strategio. Luptau neobosiţi, armatei sale numărâse, escitând soldaţii prin temere, deci peste Nasaret se întârse la
dise generalul Cleber, „atunoi voi cânta o luptau cu focul gloriei, decimând şi oprind cuvinte despreţuitâre la adresa armatei esidiul fortăreţei St Jean d’Acre. Aoi chiă-
piesă musieală soldaţilor asiatici, încât vor în oale o armată pedestră îucjeoită, afară francese. mâ la sine pe Renouard.
avâ ce să povestesoă şi strănepoţilor lor. de oavaleriă. Momentul de atao a şi fost decisiv,
căoi, — oonform planului strategic făout de — „Căpitane", îl qjise Napoleon, „Mi-
Ce cugetaţi, când îmi va sosi ajutorul?“ Ca şi un cjeu al răsboiului, prin mij
Napoleon ou geniul său nemăsurat, — oând ai fost tot-dâuna solia mea fericită. Odih-
— „încă în deoursul acestei nopţi!“ locul oolonelor ce vărsau foc ucigător, nesce-te două cjiie şi-apoi dute de împăr-
generalul Cleber şi divisiucea sa se sim
răspunse Camille. alerga îmbărbătând neobositul general. tăşesoe învingerea străluoită generalului
ţea aprope nimicită de oolosul armatei mu
— „Bine, amice! să odihnim aceste „Luptaţi oa nisoe lei", dicea entusias- sulmane, Napoleon şi ■ ceilalţi generali se Desaix, care acum pâte fi aprope de oata-
puţine ore, oa cu atât mai bine sfi putem mat, „e o fericire a comanda astfel de apropiau pe trei puncte diferite impre- raoteleie Nilului. Vecjl, cum stau lucrurile
mâne opera". eroi!“ surând de tote părţile pe Musulmani ou prin Egiptul de sus, şi raportâză-ml!“
Generalul Cleber, conform instruc- Pe lângă tot eroismul însă, o luptă strigările lor eleotrisatore de: „Trăâscă re- Şâse-cjeol de cple ,-ţiuu Napoleon St.
ţiunei, esecutâ în 36 ore planul îndrăsneţ. continuă, fără ajutâre, cu o armată inimică publica“ „Trăâsoă Napoleon". Un măcel Jean d’Acre asediat, desvoltând cele mai
El se postă între Iordan şi armuta ini de 30-orI aşa mare şi care încontinu îşi înfriooşat se întinde, nu se vedeau deoât risoate operaţiuni militare şi în urmă oou-
