Page 22 - 1897-03

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 52.—1897.

Anume, cjice mai departe ministrul, s’a sta­ şedinţe Meline, apărând politica guvernului, Nu am găsit nimio nehotărit în acâstă format în pană de aur, rog pe DumneZeu
bilit unitate de puteri îu privinţa următâ- In urmă s’a votat încredere guvernului cu ţâră. Totul îmi pare aşa de clar, aşa de să mă inspire ca să pot scrie ou ea tot bi­
relor puncte: Autonomia Cretei sub suze­ B56 contra 143 voturi. pur, aşa de înalt! România este într’adevăr nele pe care-1 cuget despre România, pe
ranitatea Sultanului, retragerea trupelor un larg curent de civilisaţie. oare o iubesc. (Aplause prelungite).
greoesoî şi a celor turoesol, ou escepţiunea Do înnilor, eu am venit aci şi m’arn ♦
trupelor turoescl, oare vor rămânâ în câ- Contele de Gubernatis în România. convins, oă viitorul Peninsulei Balcanioe D-1 conte de Gubernatis, părăsind
te-va punote ocupate împreună cu trupele I Soim, că în on6rea contelui de este asigurat, pentru oă tot ca şi îu Italia, ţâra, a adresat din Sinaia d-lui Perieţeanu-
puterilor (Larmă în stânga estremă). Pen­ Gubernatis, Liga română a dat Vi­ unde mişoarea a pornit dela Nord, aseme­ Buzău, următorea telegramă:
tru a se restabili ordinea şi siguranţa, fiă- neri sdra un banchet. Cu ocasia nea şi în Peninsula Balcanică tot dela Nord „Mulţămesc fârte urnit Ligei române
care din cele şdse puteri va întări corpul de acdata, d-1 V. A. Urechiâ amintind va porni mai curând sâu mai târdiu acea pentru urările făcute Regelui Italiei pe
ocupaţiune prin câte-un contingent de 5—600 şi cetind cunoscuta scrisbre, ce i-a mişcare de idei de regenerare şi de pro­ o&re îndată le-am comunicat Majestăţei
ostaşi. Autonomia şi noua administraţiune fost adresat’o d-1 de Gubernatis după gres. (Aplause frenetice.) Sale. Simt încă căldura Ligei la Sinaia,
a insulei se vor organisa cât se pote de procesul Memorandului, i-a presen- Erî am avut plăcerea de a insista asu­ unde mă aflu acum şi mulţămesc comite­
curând. tat acestuia în numele Ligei şi în­ pra caracterului esenţial latin al poporului tului, preşedintelui şi membrilor ei pentru
Dâoă Grecia va stărui de a lăsa mai tre aplausele celor de faţă o pană român, dâr cum am mai spus’o, ceea oe onârea făcută ţărei mele în persâna mea.
departe în Creta trupele ooîonelului Vassos, de aur. Contele de Gubernatis a răs­ caraoterisâză popârele latine este mai ales — De Gubernatis.' 1
44
imediat se vor pune în aplioare măsurile puns, cum spune „Liga Română , puterea lor de asimilare.
coleotive propuse de admirall. Blocada in­ emoţionat următbrele: Ei bine, din punctul acesta de vedere
sulei se va face cu tdtă rigorea şi decă va ii Iubiţi fraţi, vă oer să aveţi puţină in­ îmi pare, oă în Peninsula Baloanioă Ro­ „Braş<3ye“.
de lipsă, admiraln vor fi împuterniciţi se aplice dulgenţă, dâr şi puţină îndurare pentru mânii sunt aceia oarl au seiut mai bine ca Impresiuni şi Refiexiunî dela Adunarea extra­
blocada şi asupra unor puncte ale Greciei con­ mine. Sunt oâte-va Zile de oâud mă gă­ oelelalte popâre să asigure mişoarea ideilor ordinară a Asociaţiunei transilvane.
tinentale. Acestea sunt hotărîrile luate de sesc între Români şi trec din emoţie în europene. II
puteri, pe cari le aşternem parlamentului. emoţie. In acâstă peninsulă, mai ales Românii Adecă primul statistic român Marţianu
In oestiunea acâsta aveam de ales între Oeea-ce spuse d-1 Ureche la adresa sunt animaţi de un spirit fârte larg. T6te ne spunea şi soriea pe la 1844—45 „oă
două luorurl. Primul ar fi fost: Să spriji­ mea mă pătrunde pănă în fundul inimii. oelelalte popore sunt stăpânite de vederi mai bine să cumpărăm luminarea cu 2 pa­
nim Grecia. (Strigări din stânga: Ar fi Vă rog, prin urmare, să mă iertaţi, dâcă în mai puţin largi — pote din motive istcrioe. rale mai scumpă dela ai noştri, deoât ou
fost forte bine!). Acâsta n’am avut’o în cuvintele mele se simte 6re-care turburare, Nu cunoso în destul, şi o regret, pe 3 mai ieftină dela străin. Cetim în tâte
vedere (Strigări: De oe?). Al doilea luoru pe care n’o pot asouude. ţăranul român, dâr sein, că clasele condu- Zilele în „Deutsohe Zeitung : „Nu oumpă-
44
ar fi fost, ca Franci a să rămână cu totul E mai mult timp, de când mi-am dat, cătâre din Bucuresol, guvernul României raţî dela străin , şi noi nu vrem să ne con­
44
la o parte. Sistemul acesta ar fi fost cel seu mai bine, de când am primit o mi­ oivilisate, au forte mare înoredere în vir­ formăm aoestor doctrine, ne place să ne
mai uşor. S’a observat mai înainte, oă în siune. Era ca o voce interioră care ’ml tuţile aoestui popor şi că aceşti conducă­ arătăm cosmopoliţi, ba încă să ne şi lău­
1886 Franoia a refusat a lua parte la blo- Zicea: tori spirituali luorâză neîncetat ca să-i ame­ dăm, oă noi nu suntem ca alţi omeni. Dâr
oarea Pireului. Da, dâr atunci Francia a „Din micul tău Piemont ai văZut pu­ lioreze sortea. în loo de-a ne lăuda, oă postim 2 d’ie în
jucat o rolă nu tocmai favorabilă; ea a ţin câte puţin mărindu-se patria ta, dâr Dâr cea mai mare încredere, cea mai săptămână ca vameşul, oonohiămăm adu­
rămas isolată şi şl-a atras neînorederea şi mişcarea lumii latine nu acolo se va opri . mare speranţă mi-le dă progresul extraor­ narea extra-ordinară în săptămâna cea mare
44
displăcerea iumei întregi. Goblet a (jis, că Şi apoi dincolo de Italia am simţit, dinar al mişcării intelectuale în acâstă ţârâ, a sfântului post, şi cinăm 200 de inşi, în­
Francia n’are oe oăuta în Orient. Aceeaşi că sufletul meu îmbrăţişâză mişcarea lumii a cărei renasoere printre naţiunile oivili­ tre cari şi câţiva preoţi, MerourI în aoea
politioă a fost, care în 1882 faţă cu pur- latine ou aoea simpatie de oare s’a resim­ sate datâză numai de oâte-va decenii. Acest săptămână în looanda lui Ardeanu, âr a
oederea Angliei în Egipet se felicita, că ţit întrega mea operă. progres este dă torit glorioşilor strămoşi ai doua Zi banchetuieso uniţii ou ortodoxii,
prin abstinenţa nostră am fost feriţi de Mărturii de simpatiă am primit oam Patriei române; este datorit lucrării neîn­ tot în acel loo cu musică, ca în săptămâna
greşeli şi perderî în Algeria şi în Tunis. de pretutindeni. cetate de astăzi; el este datorit sentimen­ cea luminată, dâr petrec în taină oa la o
Acesta e sistemul de abstinenţă, care oon- Intr’o di î Franoia, un mare scriitor, tului vostru patriotic, aşa de puternic. pomană, fiind-că nu era cine să le spună
n
stă în denegarea ori cărei role pentru o femeiă, Daniel Sterne, îmi d'oea glumind, Graţie acestei uniri a tuturor suflete­ „braşâve . Cine a mai văZut masă comună
64
Francia în Marea mediterană. Dâcă se află că sorierile mele au să fiă gustate mult de lor române într’o singură şi aoeeaşl cuge­ fără vre-o ouvântare însufleţitore? Aşa se
.o majoritate, care să represinte o aseme­ femei, şi adăoga: „Scumpul meu Guber­ tare. graţie patriotismului representat, mai pricepe presiunea, aşa atmosfera cea grea,
nea politică, nu ar ajunge a reohiăma nu­ natis, dâoă ar trebui să definesc aş di° » ou deosebire prin Liga Română, oare as- oe ne-a apăsat şi înăduşit în cele 3—4 Zile*
e
mai corăbiile nostre dela Creta; ele ar că eşti un bun fir oonductor internaţional. tăcjl m’a chemat la banchetul ei, tote ideile Dâcă ar fi fost vr’un braşovean în şe­
44
trebui totodată desarmate. Lucrurile acestea Şi era adevărat, Acolo unde găseso un cu­ ceri se agită în acâstă ţâră merg în aceeaşi dinţa comitetului, când s’a decis convocarea
s’ar aranja fără noi, dâr de sigur împo­ rent favorabil merg înainte. Am percurs direoţiune: ele merg înainte. extra-ordinară, ar fi reflectat, oă să nu se
triva nostră (Aplause în centru; contra­ multe ţări, dâr ourentul eleotrio cel mai Am visitat şcolile, Academia, Univer­ conohiome adunarea pănă după Pasol, când
ziceri în stânga estremă). Sistemul al trei­ cald, cel mai animat, l’am găsit aci în Ro­ sitatea. Am fost âspetele Ateneului. Am timpul e mai potrivit, şi la preoţi nu le
lea, adoptat de puteri şi pe care-1 reco­ mânia, Nu este der de mirare, ca sufletul găsit pretutindeni la acest popor tînăr roşesce nasul, aflându-i şi văZându-i credin­
mandăm şi noi camerei, este, ca să lucrăm meu să-şi Zi°& astădl, că avea o presimţire semnele netăgăduite ale unei puternioe cioşii, cărora le predioă să ţină S-tul post,
şi noi împreună cu Europa la pacificarea oă petrecerea mea între d-vostră are să-mi reDascerl. cum se pângăresc saupiile lor cu cămării.
Cretei şi la susţinerea păcii. Au doră Fran­ fie unul din momentele cele mai frumose Fiă ca aoeste semne să inspire şi o Dâr să lăsăm aoâstf, să ne întâr-
cia să decidă a turbura înţelegerea, al că­ ale vieţii mele. (Aplause.) mai mare înoredere în puterea civilisaţiunii oem la Ardeanu. Cum a fost, cum şi-au
rei efect se va simţi, pote, mâne în Bal­ Mă simt acoperit de onore, simt că românesc!. Gât pentru mine priveso ou în­ petreout aoolo oei ce au luufc parte la acea
cani şi în Constantinopol ? (Aplause în datoria mea cătră România este de a-i credere în viitorul acestei naţiuni privile­ cină de cunoscinţă să scrie ilţii; eu caută
centru). Concertul europân este singura arăta sentimentele mele de sinceră reou- giate. (Aplause). să mă ptung, pentru oă bătrân fiind am
autoritate, înaintea căreia se pote pleca noscinţă şi admiraţiune şi încă mă simt Astăcjl aţi pus pe pieptul meu „Stâua avut ' .-norocirea de-e eţa şi mânca faţă în
întrâgă lumea (Proteste în stânga estremă), îndatorat cătră densa pe cât cuvântul meu României . Pănă aoi o priveam de departe. faţă m două gentile d .nişore iu o domnă
44
Cu cât va fi mai de efect acţiunea con­ îi pote fi utfl. Aoum când o port lângă inimă mă va ins­ tînăr \ şi frumuşioâ, oare iotă sâ’am'au de­
certului de prima faşă a crisei, cu atât Am simţit adî, oă fraţii Italiei sunt pira mai mult ca să fao oeea oe doreso şi lectat cu nemţâsea, âr după ce ui-am pier­
mai mare putere va avâ în a doua. Gu­ mai număroşl deeum s’ar fi oredut, şi că la oeea ce datoreso naţiunii române. (Aplause). dut rabdarea. şi cu o francheţi oam gro­
vernul aştâptă cu încredere aprobarea din olaltă ei sunt şi mai oălduroşl decât se pre­ Mi s’a oferit o pană de lebedă. Acâstă solană am Zis: „Bine D-irşoră, D-vostră
partea camerei în interesul susţinerei păcii. supunea. (Aplause.) însemnâză că este curată, Dâoă în viâţa nu soiţi sâu Yi-e ruşine să /orbiţi româ-
(Aplause vii în centru). Se presupune de departe, că limba mea de scriitor am avut un orgoliu, este nesoe? că vedeţi, Dommf de lângă mine
A mai vorbit socialistul Millerand, română ar fi o limbă coruptă, se crede oă că totdâuna pana mea a fost curată. (Aplause.) nu Vă înţelege şi ar între bucuros în vorbă
combătând idea blocadei, şi ministrul-pre- în acâstâ ţâră nu esistă nimio bine definit. Dâr fiind-că pana pe lebedă s’a trans­ ou D-vâstră . — „l’aidou, domnule, dâr
44

strâns de fâme, pestilenţă şi situaţia gravă tot în grupe pănă îu orisonul cel mai de­ spre & se deosebi de Hermopolis dimpre- Inoetând vâr'ui, porniră din nou şi
dela Delta Nilului, deoreoe indigenii se părtat, âr spre nord şi sud grămecjl colo­ jurul Alexandriei, care era o cetate mică. nu după mult timp ajunseră la un loc,
resoulară, părăsi acest loc nenorooit, oara sale de piâtră. Pe oând privirea lui Ca­ Deore-ce oălătoriă fu împiedecată, su- unde aştepta o jumătate brigadă de ostaşi
îl costa viaţa atâtor eroi. mille era aţintită spre aceste locuri pănă flând un vânt contrar, Camille se deoise a francesî, pe generalul Dasaix, care urmăria
aci neounoscute, âr mintea lui se cufunda face o mică esoursiune prin aoeste ruine. în pustie pe Murad Bei. Abia apăru aci
*
După o oălătoriă grea de 100 âre, în trecutul glorios al unei lumi apuse, pe Construcţia, împărţirea, inscripţiunile hie­ Camille, şi oficerii îl încungiurară, cerând
ajunse Camille la Cairo. Aci predete de­ atunci nâptea îşi lăsa blând şi liniştită roglifice dovedeau îu mod neîndoios cul­ desluşiri, pe oare Camille le dedâ ou oea
peşa pentru guvernor, şi se îmbarca în o pleopele întunecate de-asupra pământului, tura superiorâ oe-au avut’o locuitorii lu- mai mare plăcere.
corăbiâră încărcată cu muniţiune pentru îndreptând ochiul omului spre altă lume, mei vechi: Camille privea cufundat la ur­ De ambe părţile se descriau cu colo­
Egiptul de sus. in ourând Cairo dispăru spre lumea oerâscă, în care stelele zonei mele seculari ale aoestor monumente isto­ rile oele mai vii vitejiile nemuritâre ale
din vedere. Spre ost apare Moocatam, oare sudioe solipeau tainice în cele mai splen­ rice, oare dovedeau asiduitatea şi inteli­ armatei franeese. Şi unii şi alţii se bucu­
formâză cu munţii arabici o vale întinsă, dide şi variate colori. O singură stea îi genţa unui popor viguros şi puternic, cu rau, mai mult se bucura însă Camille, oând
pe care înaintâză greoiQ caravanele spre atrase privirea în mod deosebit, — era ale căror individualităţi abia aoum cutâză afiâ, oă Larossossinier este încă aici. Ca­
Suez. 0 mulţime de porţi se deschid prin­ splendidul Canopus, numit şi „Caravanbat- a se asemăna civilisaţiunea secuiului nos­ mille îl oeroetâ şi trebui să-i promită, că
44
44
tre păreţii stâncilor. Posibil, oă de aici s’a tan sâu „conducătorul caravanelor . Des­ tru. Când se întoroea spre Corăbiâră, le se va întrepune pe lângă generalul De-
transportat materialul necesar pentru edi­ pre ea se vorbesoe, că o caravană înoăr- atrase atenţiunea nisce figuri omenesc!, ce saix, să-i facă cu putinţă mai multe es-
ficarea Piramidelor şi a veohiului Memfis; oatâ ou cele mai preţiose comori ale orien­ se vedeau pe nisoe ruine stând nemişcate. oursiunî soienţifice în diferite locuri, deşi
căol stânoile sunt aooperite cu o mulţime tului, sohimbându-1 ou Yenus, ia condus — „Aceşti âmenl sâu sunt petrifioaţî, erau împreunate ou pericule însemnate.
Camille îl asigura chiar de interesul viu,
44
86
de hieroglife, sub oarl sunt înorustate nisoe în fundul pustiei, unde şi-a aflat peirea. sâu oă au adormit Zi Nurmahal... „E
cercuri, cari ne transmit în epooa Farao­ Abia se iviseră zorile şi nu departe înce­ ceva ourios , d' ® el după ce se apropia ce-1 pârtă pentru astfel de esoursiunl, an-
44
8
nilor. puseră a se vedâ grămezi mari de ruine. mai tare, „ei sunt cu ochii deschişi, deci gagiându-se a însoţi pe profesor în tot
locul.
De aoi oam o 6râ pe Nil în sus e Aoi fusese odată Hermopolis, pe care Pli- nu pot dormi! Un Arab îi spuse, că erau
44
(Va urma.)
looul, unde sta . renumitul Memfis lâDgă niu îl numi şi oraşul lui Mercur, una din nisce membri de ai familiei lor jalnice,
Theba, renumita oetate a vechimei. De aoi oele mai distinse şi splendide cetăţi ale oarl petreoeau pe mormântul decedaţi­
14
„noolo se întind o mulţime de piramide, Egiptului, âr Ptolcmeu o numia „mare , lor lor.