Page 23 - 1897-03

Nr. 52.-1897. G-AZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

d6mna nu soie românesce ! — Cum? so­ er ceilalţi au fost aohitaţi. S’a insinuat re­ C o n c e r t e . Cu multă artă au fost eseoutate atât prin
tt
ţia unui Român, să nu soie românesce? — curs atât din partea apărătorului, cât şi a dâmna Storch, cât şi prin domnişârele Vitte
Din causa îmbulzelei materiei şi Morano punctele D.-lor din programă.
nu prioep; său câ D6mna e prea înoăpăţi- procurorului.
n’am putut aduce pana acţî doue ra­ T6te concertantele au primit şi fru-
nată, sâu oă Domnul nu e destul de băr­
Noua liniă ferată Şepsi - St. - Georgiu porturi, ce le-am primit despre con­ m6se buchete de flori. In fine trebue să
14
bat . Văcjând însS, oâ refleosiunea mea a
Ciuc-Sereăa va fi predată oomunioaţiunei certele următdre: observ, că domnişârele cântăreţe sunt ele­
supărat pe Domne şi pe Domnişore, oa să vele celebrei Luoa, cântărâţă de renume
în 1 Aprilie n. c. Dela Oiuc-Sereda pănă Reuniunea română de musică din Si-
mă rehsbilitez şi să câştig graţia şi iertarea european. Nodulus.
la pasul G-himeşului, preoum şi dela Sibiiu biiu a dat cu ocasiunea adunărei generale
domnişorelor şi a dâmnei, iute m’atn recu­
pănă la Turnu-roşu nouăle linii ferate vor estraordinare a „Associaţiunei transilvane
14
les; una, două, trei, şi am ţipat o „bra- ULTIME SOIRI-
fi gata pănă în 1 Novemvre n. o. un concert.
ş<5vă“, oare pare-mi-se oă-i ustura pe oei
dela „Telegraful Rom. Am închinat un Voiagiu în Orient. Direoţiunea scâlej Cine nu cundsce prestaţiunile admi­ Bucurescî, 16 Martie. Dela Pa­
44
pahar de vin în sănătatea matronelor ro­ sup. comero. din Oradea mare pregătesoe rabile ale acestei bine organisate reuniuni, ris a sosist soirea tristă, că Alexan­
care îşi datoresce avântul şi numele bun dru Lahovari, fostul ministru de ex­
mâne, a surorilor şi fiicelor lor, rugându-le un voiagiîî în Orient, începând din Buda­
al său probatului ei dirigent G-. Dima? terne a murit acolo subit.
să intervină pe lângă bărbaţii, fraţii şi Iii pesta peste Triest, Veneţia, Brindisiu, Corfa
Şi de astă-dată concertul acestei Reu­ Camera a ridicat astăzi şedinţa
lor, oa să nu se plece, să nu se clatine ca Alexandria, Cairo, Suez, Portul Saîd, Iaffa,
niuni a fost la înălţimea bunului ei re­ în semn de doliu pentru mdrtea
trestia de vânt, oi să fiă tari în credinţă Ierusalim, Candia, Ancona, Fiume şi Bu­
nume. Programul arangiat de d-1 dirigent ilustrului bărbat de stat.
şi ou una ou două să nu cedeze volnioiei. dapesta. Scopul voiagiului este a face le­
ne-a oferit atât musică instrumentală cât BucurescT, 16 Martie. Negociă-
Şi dâcă e vorba să pioăm, mai bine să pi­ gături comeroiale. Voiagiul se va înoepe în
căm ou drept şi cu ondre, deoât târâudu-ne 24 Martie n. la 7 6re săra dela gara de şi soluri vocale şi coruri. Putem cjice, că rile între guvernul Aurelian şi d-1
ca şerpele, care a dat sfat unui om, oare sud din Budapesta. Spesele iu total de per- orl-ce problemă şi-ar lua d-1 Dima s’o re- Sturdza pentru împăcare urmeză.
vrâ să fiă bine primit la curte, cjioendu-i: s6nă sunt 400 fi. Inaciinţarea se face prin solveze cu bine disciplinatul său cor o şi Greva secretarilor Senatului s’a apla­
pote duce în deplinire cu puterile, ce le nat. Pe astă-seră e convocată o mare
„Mergi pe pântece, veoine, ţenendu-te oa subscrierea unor bolete anume spre acest
are şi ce şi le-a format. întrunire a clubului liberal.
mine! Da, d-lor, ca adevărate române, să scop, cari sunt alăturate la nisoe cole, ce
44
44
In punctul prim „Trio (0 moli op. Atena, 16 Martie. In şedinţa de
spună la ai lor, că de se vor pleca — bie- conţin planul voiagiului. Interesaţii se pot
2 Nr. 31 pentru pian, violină şi violoncel eri a camerei, guvernul a comunicat
gen — îi vor opări ou apă fidrtă când vor informa mai de aprope la biuroul camerei
veni dela şedinţă acasă. oomeroiale diu Braşov. de L. van Beethoven, care a fost inter­ ordinul regesc pentru mobilisarea
pretat esact şi cu succes, am avut ocasiune generală în tetă Grecia.
44
„Braşdva mea, bună rea, nimerită,
a descoperi în d-ra Alexandrina Moga o Camera a primit apoi fără des-
nenimerită, m’a rehabilitat aşa de bine, A doua serată literară a societăţii
desteră şi eminentă pianistă. D-ra Eugenia batere proiectul de lege privitor la
încât nu numai cele două domnişdre şi „Petru Rf!aior.“
dom na din faţă ciocniră paharul ou mine, Moga ne-a surprins în cele 3 cântece, pen­ formarea legiunilor compuse din
Budapesta, 14 Martie n. tru voce şi pian, composiţii reuşite ale filo-helenî.
dâr o adevărată matronă română s’a ridi­
Pare că de-odatâ ou drăgălaşa primă­ d-lui Dima (textul din poesiile lui Emi-
cat $i reoitând o poesiă frumosă românâscă,
4
vară un nou curent de viâţă a străbătut nescu) c’o voce mult simpatică de un so­ L st e s* «a fon b * â ■
a închinat pentru cei ce luptă pentru drept
inimile tinerilor noştri. Plăcut ne-a sur­ pran dulce şi mlădios şi destul de forte. 44
şi libertate. Era d-na Mathei, lângă oare A apărut Nr. 11 din „Foia pentru toţi
prins sgomotâsa şi febrila activitate scien- Ca solişti s’au mai produs d-ra Cunţan, o
străluoiau patru ochi — mai înfooaţl deoât sub direoţiunea d-lui Dumitru Stăncesou.
ţifioă-literară, ce pe neaşteptate s’a pornit altistâ de valore, cântând „Plângerea Kol-
ai vulturului — ai fiicelor d-sale. Aeâstă revistă, pentru familie, devine din
44
în sinul societăţii nostre. îmi vine în minte mei de Schubert şi d-1 V. PopovicI te-
De mult timp nu am mai avut parte ce în oe mai bună, ea conţine o materie
predilecta espresiune a unui prietin al meu, norist. Ambii au delectat publicul cu cân­
a vedâ atâta buouriă, atâta entusiasm, oa bogată şi alesă, ilustraţiunl bine făcute âr
că Românul este termo-barometrul naturei, tarea lor. Cu deosebire însă tânărul Popo-
ce-l oe a produs toastul d-nei Mathei. Ur­ preţul cu numărul şi al abonamentului e
căci îu adevăr, Românul totdeuna a fost vicî ni-a surprins prin tenorul său de-o
marea a fost, că deşi unii se pregătiseră fărfe ieftin. Un număr costă 15 bani. Nu-
accesibil pentru improvisiunile, ce-i vin din rara frumseţă şi mult promiţător.
de plecare, toţi s’au animat şi însufleţit, mără89 premii gratuite. Numere de probă
încât cina a ţinut pănă cătră miedul nopţii, afară, dela mama fire. Imposantul şi puternicul cor a for­ se trimit gratis orî-cui cere la Adminis­
aoesta a fost o adevărată cină şi petrecere Un vrednic salut pentru dulcea pri­ mat punctele cele mai briliante ale între­ traţie, Pasagiul Român, Nr. 12.
românâsoă, pe când banchetul de a doua măvară a fost şi serata a doua literară a gului program. Nr. li conţine şi o poezie prea fru-
di al „gubernamentalilor", după cât am sooietătii ndstre, oe s’a ţinut Sâmbătă în Intre acestea s’aflau ear două compo­ m6să cătră tinerimea nostră, făcută de d-1
aucjit, a fost ca o pomană, oe se dă pentru 1 (13) Martie o. Din oapul locului trebue siţii nouă ale d-lui Dima (textul tot din Jules Brun, destinsul oonferenţiar tranoez.
iertarea păcatelor răposaţilor. să deolar, că aoâstă şedinţă a avut un splen­ poesiile lui Eminescu) pentru care îl pu­ *
did succes. Regele seratei ndstre, ca să tem felicita. A apărut Şcola Poporului anul II Nr.
Axentie Severu.
mă esprim aşa, a fost neobositul nostru Cu 3 cântece poporale arangiate pen­ 4 — 5 revista eduoativă-enoiolopedică, ce
coleg, d-1 Nicolae Sulică, pe oare de mult tru cor micst de Musicescu se încheia acest apare odată pe luaă sub direcţiunea unui
am învăţat a-1 preţui pentru seriosa sa ju­ ales şi frumos concert între sgomotâsele comitet în Câmpulung conţine Nr. 4: Stu­
decată şi temeinieile sale ctmosoinţe. Splen­ şi îndelungatele aplause ale numărosului dii asupra literaturei poporane. — încercări
— 8 (17) Martie. dida disertaţ’une a d-lui Sulioâ întitulată public. matematice, — M6ra (poesie.) Trebuinţa
*
Un sat românesc înaintea tribunalului. 44 întroduoerei ounosoinţelor generale de eoo-
„Lumea veohe şi lumea nouă , a format
’Un proces monstru s’a pertraotat săptămâna punotul prim şi prinoipal din program. Conservatoristele române din Viena. nomie politică în şoolele primare — Sirbul
Dintr’un raport ce-l nrimim din Viena, es-
trecută înaintea tribunalului r. din Arad, Un valoros studiu este acesta, lucrat cu şi plosca. — O leoţie de gramatioă. — Cu­
tragem următorele: Sâmbătă, în 6 1. o., s’a
care s’a început în 11 Martie n. c. şi a du­ multă pătrundere; în special a trebuit să getări. — Hai că te-oi pupa (novelă) —
araDgiat din partea pensionatului dâmnei
rat trei (jile întregi. înaintea tribunalului admirăm independenţa spirituală, cu care Leontine Many, Ungargasse 48, un oon- Dialog. — Conferinţa cercului Bistriţa. —
au fost traşi parte ca acusaţl, parte oa sciă d-1 autor să concâpâ lucrurile şi să-şî oert la oare au debutat trei domnişore ro­ O oartepreţiosă. — Felurimi, literatură po­
martori aprope toţi ţăranii romănî din co­ stabilâscă prinoipiile, pe oari îşi edifică în­ mâne, eleve ale conservatorului de aici, porală glume eto. Nr. 6: Studii asupra litera-
c’uu suoces strălucit. Salonele sDaţiâse ale
muna Soborşin. In acâstă comună adeoă treg oorpul studiului său. D-1 disertant în urei poporane. — Rolul şcdlei în educaţia po­
pensionatului Many erau îndesuite de un
se află un notar ungur cu numele Bardy. măestre colori ne zugrăvesce tabloul an­ porală. — InoercărI matematioe. — Mo-
public distins. Colonia română din loc era
Yăcjend el îu Aprilie anul treout, câte mi- ticei lumi, relevând oontrastelo ei funda­ în număr mare presentată, de-asemenea o nastirea Arnota. — Sensaţii, precepţiunl,
rozenii se făoeau în aoel timp în „onorea mentale, oe ni-se impun la o sorupulâsă mulţime de străini, amatori de artă. imagini. — Hai oă te-oi pupa (nuvelă). —
44
mileniului , s’a hotărît să facă şi el U D a : contemplare faţă de lumea de ac}î. In me­ La ărele 8 se înoemâ concertul on ur­ Tunul ovreiului (poesie). Cauciucul. — Lec­
u
să ilumineze adeoă Soborşinul, îndestrându-1 ritul luorărei nu voeso să întru, căoî d-1 mătorul program : 1) Zaupa . Herold Mrae ţie practică din geometrie. — Statutele oer-
r
Storch dotnnişdra L. Pretorian. 2) „Carmen*,
ou vre-o opt lămpi nouă. Vorba e însă, oă Sulioâ ne promite drept părţi întregitore cului: Rîul Domne. — Dela cursul de se-
Bizat. Miohaila d-şâra M. Vitte. 3) „ Valse .
u
notarul n’a făout’o aoâsta pe punga lui, ci înoă două prelegeri şi aga dreptul unei rioioultură. Răsplată meritată, Soiri, felu­
Mosoorsohi domuişora L. Pretorian. 4)
pe soeoUla comunei. Loouitorii însă, cari şi apreţiărl mal minaţidse mi-1 reserv pănă „Freichatz*, Veber domuişora A. Morano. rimi, sfaturi, glume, bibliografie etc. etc.—
u
aşa sunt îngreunaţi ou un arunc comunal la fine. 5) ..Traiimerei , Sehumann d-na Storch.
de eprdpe 100°/ a dării directe, s’au îm­ Al doilea punot al programului l’a „Keiserlied*, Sehmidt, d-na Storch 6)
0
potrivit. Notarul li-a c & a pus tâmpele format deolamarea hazliului monolog „Su­ „Mignon*, Ambrois Thomas dşdra N. Otto,
T Pagen-Arie*, Hugenotti domnişor» N. Otto. Mângâierea morţilor. Un inventator
44
din porunca fisolgăbirăului, er aoesta la rugiul al lui Alexandri, de d-1 I. Mezin.
7. „lmpromptu*, Schubert, M-selle L. Pre-
rândul său a spus dmenilor, că el n’a po­ Monologul, deşi d-1 deolamator în câte-va torian. 8. „Pagen~Arie , Figaro’s Hoohgeit, rus ou numele Carnia voesoe să-şi facă me­
u
rite nu cu lumea viuă, oi cu morţii. Numi­
runcit, oi şi-a esprimat numai dorinţa, oă situaţiuul nu s’a transpus pe deplin în ro­ domuişora A. Pretorian.
tului rus i-a succes a inventa adeoă un
ar fi bine să se pună aoele lămpi. Omenii, lul Surugiului, în genere a fost predat ou Talentul deosebit şi teohnioa domni-
vădend cum stă trâba, au soos lămpile din multă vervă şi efect. şârei Lili Pretorian şi de astă-dată a pro­ aparat, prin care facs posibilă comunicaţia
pământ şi le-au dus în linişte la locuinţa Ultimul punot, în fine, a fost sohita dus o profundă impresie. Uşurinţa, cu celui mort, la cas deoă aoesta ar învia în
oare măiâstra pianistă a învins cele mai
notarului, er pe fisolgăbirăul l’au rugat după d-lui Vasile Meşter, întitulată „Primul meu mormânt, cu lumea dinafară. Aparatul in­
grele pârtii ale pieselor executate, a fost
14
aoeea, ca pe primarul comunal să-l suspindă amor . E vorba de amorul unui şcolar de tot pe atât de admirabilă, ca şi redarea ventat în scopul acesta, consta dintr’un
din post. Tote acestea au fost taxate oa 13 ani. La o astfel de lucrare îţi trebue celor mai fine nuansârl a sentimentelor, nasture, care e pus în sicriu, înţepenit de
o „răsvrătire din partea fisolgăbirăului; multă pătrundere psiohologică, oa să te oe composiţia pretindea să fiă deslănţuite ooperiş şi ajunge pănă pe pieptul mortului.
44
a’au adus mulţime de gendarmî, doi ţărani poţi identifica ou naiva lume sufletâspă a din vestmântul mort al notelor. D-ş6va Otto Când acesta îşi recăpătă respiraţia, atinge
ne-a încântat ou drăgălaşa ei voce, darul
fruntaşi au fost maltrataţi rău si închişi. unui astfel de oopil. Lucrarea d-lui Meşter, nasturele, er acesta fiind în legătură printr'o
divin oe natura ’i-la dat, şi, care prin o es-
Soborşinenii şi-au luat ca apărător pe d-1 deşi nu e lipsită de neprobabilităţl psioho- sârmă ou o soneriă aflătâre în casa îngro­
celentă şoolă ’l-a perfecţionat. Talentul
advocat Dr. I. Suciu din Arad, oare a ape­ logioe, totuşi oa prima încercare merită acestor două artiste, ce îu anul curent vin pătorului, dă avisul pentru a veni în aju­
lat oausa pănă la ouriă. Au fost acusaţl la t6tă lauda, şi de fapt a fost ascultată ou să absolveze conservatorul, ne garanteză, că torul celui din mormânt. Pentru cel îngro­
înoeput 90 ţărani, preoum şi preotul şi în­ mult interes şi primită cu viuă plăcere. ele o să facă nu numai numelui lor onore, pat pănă când se desgropă mormântul, este
ci o să contribue şi la renume!» românesc
văţătorul, dăr din lipsa de dovedi, oeştî Sucoesul strălucit al seratelor nâstre în străinătate. D-ş6ra Aunca Pretorian, bo­ un aparat, prin care p6te sâ respire. Afară
doi din urmă, preoum şi 36 diotre ţărani de aoestea, inventatorul rus a aflat, oă în
avem să-l mulţămim fără îndoiâlă în parte bocelul de roşă al buchetaşului concertan­
au fost scoşi de sub aousaţiune, fiind târîţl şi harnioului nostru preşedinte, d-nul N. telor române, eleva cursului prim al con­ sioriu se mai p6te aplica şi telefon şi un
la 11 Martie pe banca aousaţilor membri Puican, oare un moment n’a hesitat a fsoe servatorului, pentru prima-dată a debutat fel de lampă. Ba i-se pâte pune mortului
54 ţărani şi aceştia acusaţl nu pentru răs­ tot posibilul, oa societatea să prosperez3 în publio. Timbrul nespus de plăout al vo- în sioriu mânoare şi beutură, ca sâ aibă
cei ei garantâză un frumos viitor. Aplau-
vrătire, ci pentru „violenţă faţă de persone în t6te direoţiunile şi aşa să-şi potă înde­ sele nesf'rşite ale publicului au silit-o pe cu ce-şl petrece pănă va fi scos.
private . Dintre aceştia 43 de inşi, în frunte plini misiunea ei culturală, de oare atâtea drăgălaşa cântărâţă să mai oânta ca nu­
44
ou fostul primar de odinioră Arseniu Tripa, speranţe sunt legate. măr afară de program „Mândruliţă dela Proprietar: Dr. Aurel Miircsiaim.
au fost osîndiţî la câte 14 cjile înohisore, Un membru. munte*. Redactor respoasaMl: Gregoriu Maior.