Page 25 - 1897-03

Mîftnîsî, Amtnilui», „6inti"le;tiill-iirtîi.||i«
ii Tipo&Tuîia Aîioflamente pentru Anstro-Dngaria: .
' Srssjcv.; piaţa «ar* Fr, 30. Pe un an 12 fl.. pe şese iunl
6 fl., po trei luni 3 fl.
Sorisor! aofsnMont* na as
pste'.ţ.se. — Mannsonvtfe aa s+> N-rii de Duminecă 2 îl. po in.
tsforur.si. Pentru România si străin ;•
INSKRATC se primssoxa Adml- Po un an 40 franol, po şe.e
nlfltraţîuno în Bsaşov gi 1» M« luni 20 fr., pe troi luni 10 fr.
watorelo Birouri de anunolurf: N-rii de Duminecă 8 franci.
în Vieaa: Jf. Semrich
Schaleh, llwioif jfoîJ«, A. thyeiths So pronumără la t6to ofioiolo
Naohfoiger; Anton Oppsiik, J. poştale din întru şi diu arară
Danntocr, în BudapeE’CS: A. I r . şi la tiu. ooieotori.
Ocidbcrgcrg, Scksisin Bemat; în ^'•"s.ameitnt neutru Btasor
Braeuresci: Agance limas, Sno- administraţiunea, piaţa maro,
oai’ealo do Sourutinio; în Hr.ra- târgul Inului Nr. 30 etagiu
bîirj,: Karolyi & Bic'omann. I.: pe uu an 10 fl., pe şese
Froţul lîioerţlunilar: o sariă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
grsnnond po e oolână 8 31. şi Cu dusul în casă: Po uu an
80or. timbru pentru o pubU- ăi. 2nT 12 fl., pe 6 luni 6 H., pe trei luni
oaro. P-nbiioărl mai dese după 3 fl. Un.esemplar 5 or. v. a. |
tarifă şi învoială. seu 15 bani. Atât abonam'’ 1
Secuime po padina a 3-a o tele cltt şi insorţiunilo s -t j
seria 10 or. »6u S0 bani. a se plăti înainta.
IVIIIMW «■3 ■'** <hju± <~zrr.

Primişi act se începe. Pote se nu fiă numai foc de Ca ministru de esterne, în anii P. Carp, G-. Cantacuzino şi C. Grădişteauu
paie, ei se se adeverescă soirile, după din urmă, Alexandru Lahovari s’a a fondat aşa rlisa „juna dreptă . La 30
u
Soirile cele mai noue spun, că care îfi momentul, când puterile vor purtat şi faţă cu mişcarea naţională, Iulie 1867 a primit fuuoţiunea de secretar
pană erî blocada pacifică încă nu lua măsurile coercitive prevecjute produsă în ţără în urma persecu- general şi director al ministerului afacerilor
s’a început. Tot ce se scie positiv contra Greciei, acesta se declare ţîunei Românilor de dincdce, eu ace­ străine şi a ooupat postul acesta pănă la
este, că s’au dat ordine admiralilor, răsboiu Turciei şi se se încăpă acolo laşi tact şi cu aceeaşi corectitate, 11 Oetomvre acelaşi an. Demisionând,
ca se Iacă pregătirile necesare, 6r o bătălia, care să dea o ilustraţiă ce este relevată acjî de toţi, amici Alexandru Lahovari a intrat ârăşl în viâţa
ministrul de esterne frances a mai fdrte reală şi sângerbsă cuvintelor şi adversari, ca o însuşire de frunte politică, ca membru al partidului conserva­
spus în şedinţa de alaltăerî a Sena­ ministrului de esterne frances, care a sa. El a trebuit se ţină sâmă de tor, şi a fost ales la 1869 deputat al ju­
tului, că admiralii au primit dela gu­ a cjis, că este în joc chiar esistenţa situaţia ţerei şi de posiţia grea a deţului Veloea; în Cameră a susţinut ca­
vernele lor şi ordinul, de-a proclama Turciei şi că cestiunea cretană nu guvernului român în acâstă cestiune binetul Dimitrie Ghica-Boeresou. După oâ-
autonomia Cretei. e, decât un incident în drama mai şi astfel declarările sale făcute în derea ministeriului Alex. Golesou, care a
Aşa-deră în tote cele trei puncte mare. ce se desfăşură în Turcia. Cameră şi în Senat în cestiunea na­ succedat cabinetului Dim, Ghioa, regreta-
atinse de ministrul Hanotaux în de­ Au fost luaţi peste picior Grecii, ţională nu au putut întotdeuna mul- tatul Manolaehe Gostache Epureanu a co­
claraţiile sale: autonomia Cretei, blo­ dăr ei pot uşor, decă vor fi încă­ ţămi opiniunea publică; dâr una nu mpus, la 20 Aprilie 1870, ministerul „junei
44
cadă, reforme în Turcia, puterile păţînaţi pănă în sfârşit, se tragă o li s’a putut denega: că au fost fă­ drepte în oare a încredinţat lui Alexandru
sunt tbte de acord şi hotărîte a pro- dungă bunicică peste socotela „pro- cute cu demnitate şi fără a preju- N. Lahovari portofoliul justiţiei.
cede unanim. Numai cât dela hota- cederei unitare a puterilor, ce s’a deca desvoltărei firescî a lucrurilor. Ministerul aoesta a avut o situaţie
44
rîre pănă la esecutare este un pas pus în prospect. Grabnica rndrte a acestui băr­ grea tot timpul scurtei sale existenţe, pen-
însemnat şi, în caşul de faţă, mai bat de stat va produce de sigur cea tru-oă a trebuit să năbuşâscă în prima li­
este forte relevant, ba chiar decisiv mai durerosă impresiuneşi între Ro­ niă mai multe încercări revoluţionare îns- v
şi modul de procedere la esecutare. f Alexandru Lahovari. mânii de dincdce de Carpaţî, cari oenate la Pitesol şi la Ploiesci şi a trecut
Aici pot se obvină încă dificultăţi. împărtăşesc întristarea fraţilor lor printr’o grea înoercare în urma deolara-
Deja se anunţă, că puterile nu România a mai pierdut pe unul de dincolo asupra pierderei acestui ţiunii de răsboiu dintre Pranoia şi Ger­
prea sunt învoite cu modalitatea in­ din bărbaţii săi cei mai meritaţi, pe ilustru fiiu al ţerei. mania; situaţia se mai agravase prin fali­
dicată de ministrul de esterne fran­ un distins patriot şi eminent bărbat * mentul concesiunii Strusberg, oare a pro-
ces, ca fiă-care putere se trimită de stat. vooat o adevărată răsoolă în mai multe
44
Etă, după „Timpul , unele date
câte-un detaşament de 5—600 de Alaltăerî a încetat din viăţă în părţi ale ţării. In situaţia aoâsta dificilă,
biografice:
omeni la Creta. In Berlin se crede, Paris, unde se întorsese dela Nizza, Alex. Lahovari şi colegii săi din minister
că asupra acestei cestiuni încă nu fostul ministru de esterne Alexandru Alexandru N. Laliovari s’a născut la s’au făcut apărătorii câlduroşi şi energici
sunt unite puterile. Cele trei împă­ Laliovari. Mbrtea lui repentină a pro­ 16 August 1841 îq Bucuresoî şi este des­ ai Coronei, ataoată atunci pe faţă de eă-
răţii, adecă Rusia, Germania şi Aus- dus mare întristare în totă ţăra. In cendentul unei familii originară din judeţul tră oposiţiă.
ce

tro-Ungaria ar voi, se 4^ ) s ® 86 tdte cercurile politice, fără deose­ Vâloea. Străbunicul său a fost oaimacam Ministerul Manolaehe Costaohe Epu­
scuture de-un astfel de angajament bire de partid, se resimte dureros al acestei provincii, bunicul său a repre- reanu a fost urmat, la 17 Decemvre 1870,
şi se însărcineze pe Francia şi Ita­ perderea prea timpuria a acestui om sentat judeţul Veloea în primul Parlament de cabinetul Ion Ghioa, sub oare au is-
lia cu un mandat european pentru politic de frunte al ţerei, care s’a român din 1831 şi tatăl său a fost senator buonit din nou turburări, în sala Slăti-
ocuparea Cretei. distins şi ca orator puternic, şi ca şi mai târcjiu sub-seorelar de stat în mi- neanu. Lahovari, aoum deputat, făcea parte
T6te acestea înse sunt lucruri un jurisconsult valoros. Cu deose­ nisteriul afaoerilor străine. din aoei 40 de reprosentanţi ai dreptei
secundare pe lângă faptul că, după bire partidul conservator pierde în- Alex. Lahovari şl-a făcut studiile la cari au împiedecat, prin demonstraţiile lor
cum ne asigură depeşile mai noue, tr’ensul pe unul dintre cei mai ta­ Paris în liceul Louis-le-Q-rand, apoi la fa­ de lealitate pentru Gordnă, abdicarea prin­
în Grecia este atât de puternic cu­ lentaţi, cei mai constanţi şi devo­ cultatea de drept, unde a obţinut la 1862 cipelui Carol.
rentul pentru resboiul cu Turcia, taţi conducători ai lui. primele două premii pentru dreptul fran­ Suveranul a încredinţat atunci d-lui
încât guvernul din Atena şi se vrâ In aceste vremuri grele Româ­ ces şi roman şi în 1866 diploma de doctor. Lasoar Catargiu, şeful partidului conserva­
nu-i mai p6te pune stavilă. Bine nia are mai mare lipsă pbte ca al- întors în ţâră, a intrat pentru scurt tor, formarea cabinetului, care a durat
cjicea ministrul Hanotaux, că blo­ tă-dată de bărbaţi cu cunoscinţe şi timp în magistratură, pentru a se dedica oincl ani (Martie 1871—Aprilie 1876) şi în
cada pacifică a litoralului Cretei va vederi înalte, cu tact şi energiă în apoi ou totul politicei. După ce luase parte care Lahovari a deţinut patru aul şi ju­
fi numai un incident, un fel de pro­ viăţa publică politică, cum a fost aotivă la evenimentele care au culminat în mătate portofoliul justiţiei. Diu peri6da
log. Primul act se va începe acuma Alexandru Lahovari, a căruia capa­ detronarea prinţului Cuza şi alegerea prin­ acesta de aotivitate ministerială a lui La­
şi se va petrece la graniţele Tesa- citate şi lealitate în lupta politică ţului Carol, a fost ales deputat în prima hovari trebue să relevăm în prima liniă re­
liei, unde cu o energiă surprincje- o recunosc astăcjl şi adversarii săi Cameră care a urmat Constituantei dela forma Codului peual şi a prooedurei penale.
t6re Grecii concentreză mereu trupe. de odinidră. 1866. Imprennă cu prinţul Ion Ghioa, P. Ministerul Ion Brătianu, care a luat

FOILETONUL „GAZ. TRANS. 44 trece udptea aci. Der în decursul nopţii zase oastrele, dând repaus soldaţilor săi După acâstă învingere strălucită se întorse
un despărţământ de marinari englesl ata­ BtorşI de atâtea alergări şi lupte continue. spre vechia oetate a Egiptului şi cătră
cară olaustrul, provocând pe Camille să Aoi se desfăşura o vieţă veselă, oa şi na­ miecjul nopţii ajunse ostenit la ouartierul
(13)
capituleze. Aoesta însă respinse, orl-ce ca­ tura vială a Franoesului. Napoleon privea general. Aci se dete răpausului, vrând
CamiSle Renouard. pitulare şi aşa urmă bombardarea claustru- cu drag la acâstă armată, ce nu ounosoea, a-şl întări puterile învinse de obosâlă. El
Din espediţiunea lui Napoleon în Egipet de Stolle. lui, care iute şi luâ foc. Camille cu ajuto­ decât: eroismul în lupta şi veselia îu lup­ adormi; somnul însă i-a fost numai un
Trad. de T. d. C. rul lui Nurmahal, după-oe văcju, că orî-oe tă, o dragoste neînfrântă faţă de gene­ vis, ce dispare repede, căci abia adormise
Camille părăsi încurând acest loc, în­ apărare ar fi zadarnică, se retrase prin un ralii săi şi mai pe sus de tâte faţă de „ta­ şi Merline îl deştepta spunându-i, că Italia
u
soţit de credinciosul său tovarăş, apoi de ambit secret şi după o rătăcire îndelungată tăl lor iubitul Boaaparte. Măgulit do vir­ e perdutâ, Jurdau este alungat peste Rin.
Larossossinier şi de Baptist. El fu chiâmat suterană ajunseră în mijlooul unei păduri tuţile preţiose ale armatei sale, Napoleon — „Miseril! cjise Napoleon. „Presim­
44
de Desaix în cartierul său general din Es- seculare. Aci din nou fură atacaţi, avend se desfăta în gândiri plăcute, făoându-şl ţirea nu m’a înşelat, am pierdut oele mai
neh. Aci îi dete pentru Napoleon un ra­ a se lupta ou singuratici Arabi; Camille planuri măreţe şi outesăt6re, ce ţinteau la frumose fructe alte viotoriilor nâstre". Se
port detaiat asupra tuturor lucrurilor, ce în mai multe rânduri era să-şi piârdă viâţa, dobândirea unor nouă glorii. gândi puţin şi apoi hotărit proiecta întor-
escitau interesul generalului. După acestea decă nu l’ar fi mântuit curagiosul său soţ In acâstă situaţiă de gândiri perdute oerea sa în Europa. Dela acest plan nu-1
Camille se retrase făcend pregătirile nece­ Nurmahal. In momentui din urmă, când fu deşteptat prin un curier, care-i vestea, putură abate nici desfătuirile generalilor
sare pentru a se reîntorce în Siria. însoţit toomai erau împresuraţi de cetele inimice, că o flotă de o sută trei-spre^eoe corăbii, săi, oarl îi arătau perioulul in care se arunoă
de profesorul şi de amicii lor nedespărţiţi se aucjx de-odată strigătul de răsboih al oonţinând o armată turoo-englesă de 18.000 fiind ou siguritate prins de flota euglesă,
cu o mioă suită ajunseră din nou în lagă­ soldaţilor franoesl şi nu peste mult Ca­ soldaţi voiesce a debaroa la Abukir. Abia care furnică în lungul şi latul Mărei Me-
rul dela St. Jean d’Aore, tocmai în mo­ mille şi Nurmahal se aflau în mijlooul ca- primi acâstă veste şi Napoleon, cu o se- diterane.
mentul, când trupele obosite făceau pre­ meracjilor credinoioşî, cari sub oomanda lui riositate indiferentă, oe-1 oaracterisa în — „Amici, niol o târnă, norooul nu
gătiri de retragere. Leceref aruncară pe Englesl în mare, âr tote acţiunile mari, dete ordin de pleoare mă va părăsi! şi în scurt timp străcurân-
44
După raportul amănunţit dat lui Na­ pe Arabi îi nimioiră. Astfel Camille şi so­ spre Cairo. Aci dete o proclamaţiuae li- du-se prin mijlooul inimioilor săi, spre mi­
poleon, Camille primi însăroinarea gravă, ţul său Nurmahal fură mântuiţi toomai în niştitbre cătră locuitori şi apoi se îndrepta rarea Europei întregi, debaroa ou 6 corăbii
de-a conduce un transport de soldaţi cu­ momentul estremului perioul, spre Abukir, unde ou o armată de 6000 pe pămâutul ţării sale.
prinşi de pestilenţâ. Cu mare greutate * soldaţi bătu întrega armată inimioă, nimi- (Va urma.)
ajunse pănă la El-Arisch şi-şi aşeclâ bol­ Napoleon, părăsind St. Jean d’Aore, oindu-o total şi făcendu-se stăpân peste
navii într’un olaustru vechio, voind a pe­ se retrase până la piramide, unde îşi aşe­ averile imense aşecj&te îu oastrele inimice.