Page 26 - 1897-03

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 53.—1897.

frânele puterii în 1876, a guvernat 12 ani. pentru Creta sub răspunderea Sultanului. dă îndată pradă proieotulvioariului Dr. Pop;
oe e şi mai dureros, cum membrii adunării
In timpul acesta Lahovari, ales de mai Singura piedeoă ce s’a opus realisării auto­
ba şi protopopul Măneguţifi, oare ou po­ preocupaţi pre oratorii neoratorl ai proiec­
multe ori în Camera deputaţilor, a soiut nomiei oretane, este autonomia Greciei şi veştile din Tsuş pănă Ia Sibiiu ne făcu de-1 tului de cedare, de ştergere a cuvântului
să-şi asigure, prin rarul său talent oratorio, presonţa trupelor colonelului Vassos pe in­
aleserăm în oomisiune, începe a se bate nevinovat „transilvană" îi. asculta în linişte
un loc de frunte. Unul din rolurile sale sulă, In fine repeţi, oă cestiunea cretană peste gură, că dău şi sânţia sa crede oum şi tăcând, âră pe oratorii-oratorl ai oposi-
oele mai însemnate ce a jucat sub regimul este numai un incident în drama mai mare oă „capul plecat nu-1 taie sabia", şi âtă ţiei nu-i ascultă, şi că fao multă vorbă şi
liberal a fost în cunoscuta chestie a Du­ oe se desfăşură în Turoia. Esistenţa împă­ două note discordante în sînul oomisiunei! gălăgiă, s’a supărat, nu pentru oă era de
nărei şi în Constituanta, care s’a convocat răţiei otomane însă-şî este în joc. Prăbuşirea Intrevine mai târqjiu ou vot oonsultativ Dr.
părere ou oratorii contra, ci pentru că s’a
după congresul din Berlin. aoestei împărăţii ar da uasoere unei confla- Arnos Frânou şi ne pune pe toţi în uimire
convins oă şi după 49 de ani de viaţă so-
La 1884, Lahovari s’a retras împreună graţiunl generale. Catastrofa acâsta pâte fi cu logica cea curată, ou principiile cele ra­ u
oială mai largă, suntem tot ri Landşturm
ou t6tă oposiţia conservatăre din Parla­ împedeoată namai prin sincera conlucrare ţionale şi cu elanul, la care oratorul se
cu totă înohipuirea nnora de a fi ajuns la
mentul leberal şi pănă la 1888, când re­ a tuturor puterilor pentru susţinerea inte­ avântă ou atâta uşurinţă, oum se ridioă supremul grad de fineţă şi aşa acel Sever,
gimul liberal a fost răsturnat, a luptat prin grităţii imperiului otoman şi pentru eseou- oorbul la nori. Tot efeotul ouvântării lui amărît în sufletul său, după* oum s’a espri-
presă şi în întruniri publice, ou o vigore, tarea programului de reforme. Frâncu îl strică reflecsiunile lui Cosma cu mat însuşi cerând, şi dându-i-se cuvânt, şi
oare n’are esemplu, în contra guvernului Senatul lui Freycinet crede, că fără a năluca ultimatului. Şi bietul Axentie e în­
făcând atent presidiul şi adunarea la Dato-
de atunci. părăsi concertul europen s’ar pute încerca trerupt si oaută să tacă, văcjend, oă presi-
leranţa, oe domnea în adunare numai după
In Noemvre 1888, oând s’a reconsti­ împăcarea Greciei. Recomanda Greoiei să diul îl chiamă la ordine şi „gubernamen-
oe a obţinut aseourarea dela toţi, că va fi
tuit oabinetul Teodor Rosetti cu elemente cedeze şi Turoia va fi constrînsă să oedeze talii" se turbură rău.
ascultat ou plăcere, a spus ouoosouta anec­
oonservatdre. Al. Lahovari a primit porto­ şi să introducă reformele oa i-se cer, oăol Un adevărat despotism dominâză pe dotă, şi acâsta nu ou cuget de a convinge
foliul domeniilor. In Martie 188!} s’a for­ timpul hecatombelor a treout. Francia ar aţâţi democraţi; după 10 ore presidiul stă- sâu „satirisa pe oei de altă părere", oi oa
mat ministeriul Catargiu, în oare Al. La- pută face apoi propunerea de a provoca rue, oa oratorii să fie scurţi şi precişl în un mic psiholog a-i distrage, a-i soâte din
hovari a luat portofoliul esternelor, pe care pe locuitorii Cretei să să pronunţe asupra cuvântările lor, că au trecut 10 ore. Atunci pressa oeea ce stârce apa şi din pietră, a-i
l’a păstrat şi în oabinetul presidat de d-1 anexiunei din partea Greoiei. Acesta ar fi Axeutie oere cuvântul din nou, şi spune pre- face să mai pdtă răsufla liber a spus aoea
general Mânu. în adevăr un rol pacificător. sidiului, că nu a venit la Sibiiu oa să mergă aneodotă, oare se pote aplica mai mult la
Când d-1 Lascar Catargiu a format Ministrul de esterne Hanotaux răs­ la concert, la oină şi banchet, ci a venit ca oei de-o credinţă şi de un principiu cu el,
apoi cabinetul din Noemvre 1891, Al. La­ punse, că de6re-ce Grecia n’a asoultat ca
să desbată şi consulte, oă cleu lui nu-i pasă, deoât la cei de părerea „Telegrafului"
hovari a luat diu nou portofoliul ministe- la 1886, de sfaturile de a se modera, pu­
dâoă cei ohiămaţî sunt deja în sala desba- Soiut’am eu înoă din 6 Martie, ou 5
riului afacerilor străine, pe oare l’a păstrat terile nu trebuit să prooedă la ameninţări.
terilor. Comisiunea nu pote fi legată şi dile înainte de adunare, că „vom protesta
pănă în Octomvre 1895, când guvernul Concertul europen e garanţia păcii. (A-
mărginită de timp, când va fi terminat oo- şi primi"; soiut’am şi mai positiv în 10
conservator s’a retras dela putere spre a plause).
misiunea elaboratul său, se va present.a adu- Martie, când dând o râtă pe la domnul
face loc unui guvern liberal. Senatul a primit apoi ordinea de cji,
nărei. Pănă atunol, acâsta să aştepte şi Oozma şi dorind a’l converti şi îndupleca
oare aprobă procederea guvernului cu 240
acum, oum a aşteptat tot-deuna pănă acum să primesoă vederile uâstre, mi-a descope­
Gestiunea cretană în parlamentul contra a 82 voturi. la asemenea oeasiunl, „Braş6ve“, nene! nu rit, că nu-i altă putere deoât a ne supune
glume. Aoâsta avu efect, spiritele se cal­ „ultimatului"; prin urmare dâcă mi-atn mai
frances.
Un memorand al Linelor de pace. mară, Axentie fu aucjit — nu ascultat — răcit şi eu gura am făout mai mult din de­
ErI am adus un estras din discusiu- şi consultările ţinură pănă după 12 ore, prindere deoât din convicţiune, oă vom putâ
Biuroul central din Berna al
nea camerei francese în cestiunea cretană şi aşa că a doua şedinţă, ce era să se ţină sohimba oursul Oibinului.
Ligelor de pace din t6tă lumea, în
am amintit la fine şi de discursul minis- la 10 ora matutine, se ţinu numai la 4 d, a. Credă d-nii dela „Telegraf" oa le oon-
faţa situaţiunei politice încurcate de
86ră
trului-preşedinte. Eatâ pe scurt cuprin­ După câte se <ji Ş* an4iră des- vine, persifleze more solito, eu totuşi am
acjî, a adresat un memorand cătră
sul lui: baterea oomisiunei, unde avurăm şi noi ou- avut onorea de a-ml fi ajuns scopul, am
t6te puterile mari europene, precum
Ministru-preşedinto Meline deolară, că-i vent şi vot consultativ, la oei mai mulţi distras adunarea, oare în ciuda d-lor m’a
şi cătră Statele unite americane.
pare reu, oă trebue să vorbe9oă în contra ne trecu pofta de banchet, oare ni-o tăia aplaudat cât s’a putut mai oordial. Ore
In acest memorand ae arată în
Greciei, dâr in posiţia sa nu pote fac3 alt­ revelaţinnea unui membru din oomitet, spu-
cuvinte seridse şi petrunejetore, că nu ou fabula a salvat Roma Meueuius
80
fel. Ar fi lucru neprecaut, cji densul, a nându-ne că membrii lui mai consultară şi Agrippa, oând se resoulâjj plebea asupra
causa actualei situaţiunî periculdse
provoca o împărţâlă a Turciei, care ar pută alţi bărbaţi — pe oei din tufă — cari se patrioilor; ore nu cu fabule şi parabula
şi ameninţătore politice este a se
ave ca urmare un răsboiă general. De învârt în „eerourile şi sferele mai înalte", Iesu Chrestu a atras după sine pe Apostoli
căuta în desconsiderarea dreptului in­
aceea Europa ref'usă anexarea Cretei la şi aceştia sunt de părere, oa să ne grăbim şi mulţimea poporului, cu pilde oa oum ar
ternaţional al gintelor. Se face apel la
Greoia. Europa are simţământul, că acesta aduce capul lui Ioan Botezătorul cât mai
tote guvernele, rugându-le cu insis­ fi : „Eşit’au sămăcătoriul să semine sămânţa
ar fi o spărtură în imperiul otoman. Gre­ curând la Irod pe tipsiă.
tenţă se procedeze cu demnitate şi sa, şi una a oă4ut pe pietră, alta între mă­
oia trebue să se supună, căci altfel ia asu­ * răcinele „Unirii" şi „Telegrafului Român",
în bună înţelegere. t • • ■ • '
pra sa o mare responsabilitate. Concertul
Memorandul este subscris, în Fi9 satisfăcută Irodiada. Cu aoeste oare oârtă, sfadă şi alte rele, nu role bune
europen oferă singura garanţiă, oă Sulta­ desbaterî şi apucături se terminară des- şi îmbelşugate ne aduc!"
numele biuroului internaţional al
nul va fi silit să primâscă reformele, fără
Ligelor de pace, de preşedintele Ba- baterile în oomisiune fără a se putâ în­ E rândul d-vostră, d-lor dela „Tele­
oare Turcia ar trebui să cadă, îngropând
ier şi de secretarul Ducommon. Etă vinge şi convinge membrii ei unul pe altul graful Român", oa să enaraţi şi publioaţl
pe Sultanul sub ruinele ei. Se face diplo­
câte-va pasagii din acest memorand: $i ţinând fiecare la punctul său de mâne- anecdota lui Gojdu, reprodusă de mine
maţiei europene imputarea, că faţă ou mă-
„Ligele de pace internaţionale au pri­ oare, afară de părintele protopop Ma- aşa oum am enarat’o eu, apoi să mai con­
oelurile din Armenia n’a purces ou destulă
mit şi stabilit înainte de tote două prin­ neguţiii. tinuăm fiă-oare în feliul său, eu cu aneodote
energie; se trece ou vederea însă, că toc­
cipii, ce totdâuna trebueso ţinute în ve­ Cu oa poftă vor fi mâncat şi beut cei şi „braşove", voi ou observări critice oa
mai acesta a dat ansă la unitatea puterilor
dere, deoă e vorba de-a încungiura con­ vr’o 30 de membri, nemembri, cari con­ oea din Nr. 24 a „Telegrafului Român".
continentale, care s’a întărit şi mai mult
flictele în viitor. Acestea sunt: evitarea râs- form programului se îutruniră la Ardeanu, Axentie Severa.
prin evenimentele din Creta. Francia nu
bdielor de cucerire şi recundscerea dreptului nu sciu. Am aflat însă, oă prân4ul la care
p6te da numai consilii; trebue să se lacre
poporelor de-a dispune însd-le de sdrtea lor. era eă-şl descopere mulţumirea iniţiatorii
repede. Dâcă nu se va lucra mâne, poi-
„Acest necontestabil şi nestrămutabil şi conduoătorii adunârei şi ur4itorii progra­ S C 1 R S L E B I L E I .
mâne pote fi prea târziu. Francia trebue »
drept îl cerem, în numele opiniunei pu­ mului ei, limitat la 2—3 6re, şi-au oălcat — 6 (18), Martie.
seu să rnergă iinână în mână cu puterile
blice a întregei Europe, în favorul Cretani- pe inimă şi au urmat proverbul ,,tăoerea-i
seu să se desfacă de ele. Caşul al doilea A doua confereuţă publică, după cum
lor, cărora, faţă ou inoapabilitatea dovedită oa mierea". Şi bine au făout, fiind-că au
ar avă ca urmare isolarea Franciei. Mitiis- am anunţat deja, o va ţinâ Dumineca Vii-
de guvernul turcesc întru susţinerea ordi- soăpat de mâncărimea „Telegrafului" de a-i
tru-preşedinte încheia cu ouvintele: „Duş­ târe d-ra profesoră Maria Bogdan. D-sa va
nei în sînul acestui popor, trebue să porecli, oum nu am scăpat noi, adecă eu
manii republicei cjiceau odinioră, oă Fran­ vorbi despre Ideea emancipării femeei des-
n
li-se dea posibilitatea de a dispune li­ şi Dr. A. Mureşianu, de a fi poreoliţî cu u
cia nu va svâ nicl-odată uiol amioî nici voltată prin educaţiune . Tote conferenţale
ber asupra sorţii lor viitore. Suntem de­ „braşove".
aliaţi. Faptele au desminţit aoâstă neîncre­ se ţin în sala festivă a gimnasiului român
plin convinşi, că singurul mijloc pen­ Dâr să vedem raportul „Telegrafului
dere. Republioa a aflat simpatii, după aoeea, din loc. începutul la 4 ore p. m. Intrarea
tru a pută pune capăt actualelor în- Român" din Nr. 24 a. o. El sună:
urmară amioiţii durabile şi acum Francia 20 or., pentru studenţi 10 or.
ourcăturl, este, ca poporul Cretei în de­ „Axente Sever: Istorisesoe o anecdotă,
păte vorbi ou glas tare. Politica acâsta
plină independenţă să-şi pdtă manifesta ou oare distrage publicul pe câte-va mo­ Visite princiar®. După o telegramă a
voiţi acum să o înlocuiţi eu isolarea? Gu­ mente şi alta nimic. Se alătură la propu­
însu-şl printr’un plebiscit voinţa, oe-o are lui „Pol. Oorr.", împăratul Wilhelm 11 al
vernul respinge o asemenea politioă de iso- nerea lui Pop. (Observ, că atât d-1 Axente,
în privinţa sorţii sale viitore. Germaniei va visita, probabil în luna lui
lare. (Aplause în oeutru). cât şi d-1 Dr. Murăşon şi-au ilustrat vorbi­ MaiG, pe Ţarul Nicolae 11 al Rusiei. Se
rile celebre ou fabule şi poveşti ou scopul
„B r a ş 6 v e“. de a satirisa pe oei de altă părere, şi ast­ 4ice, că în aoâstă călătoria va fi însoţit şi
u
Şi în Senatul frances s’a discutat afa­ fel am au4it destule braşdve ). de împărătesc Viotoria Augusta. — După
n
Impresiunî şi Reflexiunî dela Adunarea extra­
cerea cretană. Senatorul Frank Chauvean a Forte frumos mulţămesc de observare, o telegramă din Belgrad, principele Ferdi-
ordinară a Asociaţiunei transilvane.
interpelat pe ministrul de esterne. El Domnule „Telegraf"! Dâr pare oă nu a nand al Bulgariei ou soţia sa încă vor face
aprăbă apelările guvernului făoute în ca­ III. fost numai atâta, „şi alta nimic". o visită regelui Alexandru al Serbiei în de-
meră. Abstinenţa, «^ise el, este o rea poli­ Cei mai mulţi membri din comisiunea Acel Axentie de care D-ta, raportorul, oursul lunei viitore. Pentru primirea Au-
tică, oare a făcut să lăsăm Egiptul pe însărcinată cu prelucrarea proiectului de îţi baţi joc luându-î peste picior ca pe un guştilor ospeţî se fac mari pregătiri în
mâna Angliei. Trebue să ţinem la concer­ răspuns la rescriptul ministrului au fost pu-iu, cum se pare că ai fi oinstit D-nia-Ta: Belgrad.
tul european, oa să împedecăm o confla­ 6menl tineri, cari, afară de cavalerul, au nu a făcut, sâu vorbit braşâve oa să-ţi su­ Atentat cu dinamită. Din Orşova se
graţia generală. Situaţia la graniţele Gre- petrecut binişor şi pănă târejiu la Ardeanu, pere delicatele urechi, oi vă4end turburarea comunică, oă în 15 Martie n. s’a săvîrşit
oiei este ameninţâtăre, adause el, şi accen­ dâr fiă flis spre lauda lor, pe oarl la 9 ore ce cuprinsese t6tă adunarea, oeea ca con­ un atentat ou dinamită în contra inspec­
tua neoesitatea întroducerei reformelor în i-am aflat a doua, 4i organisaţî, desbătând
stata însuşi preşedintele spunând, că Reve- torului Sârkoozy dela minele din apropia-
Turoia. proiectul de răspuns contra ingerinţei, mi­ renţia Sa nu a asistat dela 1862 la o adu­ rea Orşovei. Pe când el se afli la oină îm­
Ministrul de esterne Hanotaux răs- nistrului. nare a Asociaţiunei aşa sgomotosă ca cea preună cu familia, simţi de-odată o pifier-
punde reînoindu-şl deolarârile făoute în Desbaterea la început a deours lin şi de faţă. Aşa acel bătrân, pe oare majo­ nică sguduitură în aer. Abia mai avu atâta
Cameră. Incidentul cretan s’a întâmplat piăout; sângele rece, vooea blândă a tutu­
ritatea adunării nu avu ouragiu). de a-1 timp, ca să se refugieze cu familia într’o
tocmai câud Europa era să realiseze pro­ ror oratorilor ne punea în uimire şi ne alege în oomisiune, vă4ând oât sunt de în- odaiă din apropiere şi în momentul urmă­
gramul reformelor. Inoidentul a necesitat orescea inima, crezând, că comisiunea nu grijate spiritele membrilor adunării, oât tor tavanul odăii, în oare oinase, fu dărî-
soluţiunea prin conoedarea unei autonomii se va pleoa. Când âtă se soolă Dr. Preda şi sunt de agitaţi oratorii pro şi contra, şi, mat. E mirare, că nimenea n’a fost vătă-

A—\