Page 27 - 1897-03

Nr. 53 — 1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

mat, S’a pornit cercetare şi s’& aflat, că rior a ţinut şedinţă, urmând disouţia asu­ Bogdan prof. univ. dela D-1 loan Colţesou Chiar asâră s’a întâmplat un oas pe
detunătura a fost produsă de nisoe patrone pra măsurilor de luat contra oiumei. mare comerciant în BucurescI 10 fi. Ve­ linia Dârste-Braşov, oă conductorul trenu­
ou dinamită, dâr de urma făptuitorului nu — La adunarea generală a Creditului nitul curat al petreoerei este deol acum lui, oare a plecat din Dârste la 6 ore 23
s’a putut da. funciar rural, ce s’a ţinut Duminecă, 2 o., fl. 310 şi 78 cr. minute, întrând în compartimentul destiuat
a fost representat, un capital de 74,000.000
Iu institutul Pasteur din Budapesta au lei. Au luat parte la vot 235 votanţi, re- Maria Popea, Dr. Iosif Blaga, pentru nefumătorî, şi-a aprius ţigara, şi
fost primiţi în primele 15 c^ile ale acestei presentând 2252 voturi. D-nul Dimitrie A. presidentă, secretar. cu tote observările făcute din partea unei
luni 57 bolnavi şi au fost liberat! oa de­ Sturdza a întrunit 2232 voturi. D-1 G. C. dame, s’a aşedat pe bancă şi a înoeput să
Filipeseu 2124 voturi. fumeze. Numai după-oe pasagerii, oarl nu
plin vindecaţi prin vaooinare 45. In aoest  v i s .
pot suferi fumul de tutun, au înoeput a
an au fost vaccinaţi în institutul acesta Toţi acei P. T. Domni, cari au bine­
327 indivizi, âr dela deschiderea sa şi pănâ Conferinţele Ini Gubernatis în voit a subsorie aoţii la „Zlâgneana , se avi- părăsi cupeul, eşind afară pe platforma va­
u
acjl 6891 indivizi. gonului în vânt şi frig, abia-abia s’a în­
Bncnresci. sâză: că invitări speciale nu se fac, dâr în demnat jupânu). conductor să se ridice, şi
Pentru armata română. Eatâ cererile interesul causei; cu toţii sunt rugaţi a se să se depărteze adresând cuvinte obrasnioa
Cetim în „Liga Româaă“ :
de credite ce au fost depuse pe binroul presenta la adunarea generală convocată damei, care-i făcuse observarea.
Camerei, de ministrul de râsboiă român D-1 de Cubernaiis a ţinut la Ateneu, deja pe (}iua de 15 (27) Martie 1897.
ou un deosebit sucoes conferinţele anunţate. Reuşita acestei salutare instituţiunl Ar fi de dorit, ca asemenea soene
d-1 general Berendeiă: 2.000.000 pentru neplăoute să nu se mai repeteze, şi în deo­
cumpărarea a 20 mii de puşti pentru ins­ In oea dintâiu (Marţi) conferenţiarul ne-a atârnă în mare parte dela cei presenţl la sebi ca on. Direcţiune a liniei de tramway
trucţie, a 1.000 lănci şi a muniţiunei neoe- zugrăvit, în limba duloe şi sonoră a Italiei, adunarea generală. D-nii, cari la nici un să ia măsuri, ca şi nefumătorii să păta folosi
sare artileriei de asediu; 3.000.000 lei pen­ oâteva din puternioile individualităţi fe- oas nu se pot presenta, sunt fierbinte ru­
meiesoî ale patriei salejîn epoca Renasoerii. gaţi, ca să binevoâscă a satisface cerinţelor acăstă liniă neconturbaţi şi fără supărare,
tru construirea decăsârml; 670.000 lei pen­
In a doua conferinţă, după oe a arătat re- din prospeot şi apoi a-şl încredinţa votu­ după-oum se întâmplă in totă lumea ci-
tru construirea de deposite de muniţii, ate­ vilisată.
liere de repBraţiunl etc. în regiuDea Foc- laţiunea ce esistă între concepţia raiului rile domnialor la cei mai încreduţl din
din Divina Commeăia lui Dante şi între le­ Zlagna şi. jur. B r a ş o v , 5/17 Martie 1897.
şaui-Nămolâsa-Galaţî; 100,000 lei pentru
genda Inzilor despre acostă lume de apoi, A. R.
cumpărarea a patru pontone porte-torpile; Z l a g n a , 15 Martie 1897.
conferenţiarul a oetit câte-va părţi din Câu-
300.000 lei pentru cumpărarea de pansa­ JEmanuel Besa,
teoile Comediei Divine (mai ales din 11
mente şi trăsuri de ambulanţă; 300,000 lei pp.rooh ortodox român.
Faradiso).
peutru caii necesari artileriei şi oavaleriei;
Joi sâra corniţele de Gubernatis a ţi­
1.700.000 lei pentru completarea echipa­
nut ultima sa conferinţă, care trata despre ULTIME SOIRI Luptă CU 0 cămilă. Cămila este cu­
mentului şi harnaşameutului. Totalul credi­
roiul naţiunii române în rassa latină. noscută ou animalul cel mai suferitor şi
telor reprezintă suma de 8,670.000 lei. BucurescI, 17 Martie. In şedinţa
Conferenţiarul, după oe stabilesoe oo- mai blând. Şi în adevăr, aşa şi este; der
de erî a Senatului, d-1 D. Sturdza,
Inundaţiile Prutului fac adevărate pus­vîrşitorea putere de asimilaţiune etnioă a totuşi nici ea nu pote suferi ce e prea
retrâgendu-şî dimisia, şi-a reocupat
tiiri. Din Iaşi se anunţă, că satul MăcăreştI Romanilor şi arată, că aoâstă forţă a ră­ mult, căci şi ea îşi pierde odată pacienţa.
locul de preşedinte.
din acel judeţ a fost complect distrus de mas Românilor moştenire, insistă mai ales Faptul acesta îl probâză şi următorul cas:
valurile furiose. Din 250 case, n’eu mai ră­ asupra oonsGiinţii de romanitate oe s’a păs­ Atena, 17 Martie. Aici agitaţiu­ Un Cerchez din Tamir-Urkacev observând,
mas în fiinţă decât 25 Şcâla, oasele aren­ trat ou atâta tenacitate în poporul descen­ nea este la culme. E generală pă­ că oămila lui împrăştie fânul, luâ un sbioiu
rerea, că Grecia nu p6te se cedeze.
daşului, cârciuma eto. au fost dărîmate de dent din încrucişarea Romanilor ou Dacii. şi o bătu, apoi întrâ în odaia. Când omul
apă. Numai biserioa a putut resista. Peste D-1 de Gubernatis declară, oă dâcă el In astfel de împrejurări e apr6pe im­ voi să iasă din odaiă observa, că cămila îl
posibil, ca guvernul se bată în re­
300 de locuitori au rămas fără adăpost în şi mulţi alţi representanţî ai naţiunilor la­ stă în cale măniâsă. Cercezul vedu, că nu-i
tragere ; de-o retragere a trupelor
urma acestui desastru. tine din Oocident sunt filo-românî, este pen- glumă şi sări afară pe ferâstră, se urcâ pe
colonelului Yassos nicî vorbă nu pbto
tru-că ei privesc în Români nu numai pe un cal şi o luâ la fugă direct spre un rîu
,.Bistriţana“, institut de credit şi eco­ fi. E generală convingerea, că acum
Latinii dela Dunăre, ci un puternic factor îngheţat âr cămila după el. Fiind-oă că­
nomii in Bistriţa, după cum aflăm din ra­ după ce o acţiune a Greciei în in­
al eivilipaţiunii moderne în Valea Dunării mila s’a temut să între pe ghiaţă, urmări
portul direcţiunei, a oumpărat anul trecut sula Creta a devenit imposibilă, ac-
şi în Balcani. pe călăreţ pe ţărmul rîului distanţă de 3
în strada cea mai frumosă din Bistriţa o ţmnea trebue se se concentreze la grani­
Conferenţiarul admite tote curentele chilom. De-odată însă călăreţul ajunse la
casă pe sârna institutului cu 22,000 fl. La ţele Tesaliei.
oulturii moderne, dâr tocmai în acâstă un loo, de unde nu putea merge mai de­
finea anului trecut depunerile erau 206,064 Londra, 17 Martie. Lui „Times
11
causă el nu înţelege tendinţele unei certe ci- parte, fiind ghiaţa prea Jslobă. Cerchezul
fl. ţmai mult ou 10,786 fl. oa în anul de ’i se raporteză din Atena: Intrbgă
vilisaţii, cari vrea se se impună prin violenţă, recurse la înşelăciune, şi anume el începu
mai înainte); fondul de reservă 1059 fl.; garnisbna şi toţi reserviştii au ple­
cum sunt d. p. tendinţele de maghiarisare faţă a arunca cu sloi de ghiaţă asupra cămilei,
fondul pentru pensionarea funcţionarilor cat la graniţă. In Grecia e generală
de Românii din Transilvania. Conferenţiarul ca astfel să-o înşele să vină pe ghiaţă.
4292 fl. Profitul ourat 8360 fl. (mai mult convingerea, că resboiul e inevitabil. îna­
având o puternioâ credinţă în progresul Aoâstă îl şi succese. Nimerind Cerohezul
ou 358 fi. ca în anul precedent). Din ve­ inte amărîciunea Grecilor era îndrep­
oivilisaţiunii, este convins, că poporul ro­ pe cămilă în oohiu cu un sloi de ghiaţă,
nitul curat, după propunerile direoţiunei, tată în contra Germaniei, acum înse
mânesc care se identifioă cu atâta suooes aoâsta într’atât» s’a înfuriat, încât se şi
se vor da acţionarilor (sunt 66 acţionari ou e îndreptată în contra Rusiei, de-
ou adevărata onltură modernă, va triumfa aruncă asupra lui, fiind însă ghiaţa slabă,
400 aoţii â 100 fl.) 8°/ dividendâ, pentru brece acesteia îi atribue iniţiativa
0
scopuri de binefacere 300 fl. eto. Anul trecut în cele din urmă şi va reuşi astfel a-şl îm­ hotărîrei puterilor, de a recurge la se rupse sub pioiârele cămilei, cufundându-
plini menirea sa de a fi trăsătura de unire se în apă pănă în gât. Ceroeheznl atunci
a fost pentru institut forte puţin favorabil represalii. In consiliul ministerial de
oulturală între Oocident şi Orient. scâse iute cuţitul, ce-1 avea la brâu şi-l
din oausă, că partidele sale, al căror con­ erî s’a stabilit pe deplin planul de res-
D-1 de Gubernatis termină istorisind împlântă în gâtul cămilei furiose. După
tingent ii foraiăză în oea mai mare parte boiu. Prinţul de corbnă va fi coman­
0 legendă oe s’a păstrat în Italia despre aoâsta cămila se scufundă cu totul sub
agricultorii, au ajuns în mare miseriă, fiind dantul suprem al corpului de ar­
reoolta slabă, cerealele şi vitele fără preţ, fiica unui rege al Daciei. mată, ce va pleca în Tesalia. ghiaţă, âr omul scăpă astfel dela mortea
în multe locuri a mai căcjnt şi grindină. In Legenda spune, oă o prea frumosă sigură,
Sânt-Peîersburg, 17 Martie. Am­
faţa acestor împregiurărl, institui păte fi fată a unui rege daoio, după ce ajunse în
basadorul grecesc de aici s’a decla-,
forte mulţâmit cu resultatele obţinute. robiă străină fu mutilată de ambele sale L i t e r a t r a p ă .
rat asupra situaţiunei într’un mod
braţe de oătră duşmanii tatălui ei. Tatăl
Corone eterne. Intru amintirea iubiţi­ fbrte îngrijitor. După părerea lui, Ni-se anunţă, că în curând va epărâ:
ei m6re, dâr un prinţ 9trăin prinde sim­
lor răposaţi Domna Susana Andreiu, Mure- resboiul între Turcia şi Grecia este „Parapleui Sântului Petru", novelă după
patia pentru nenorocita fată, o eliberâză
şianu ni-a trimis doi florini, drept corone acum inevitabil. C. Mikszâth de loan Niţu Pop; va cu­
şi după ce o ia de soţiă ohiamă nisoe doc­
neperitâre la fondul în folosul şoolarilor prinde vre-o 12 cole, hârtie fină, tipar şi
tori indieDl, cari isbuteso, prin miraoulose Viena, 17 Martie. Contele Golu-
români săraci. Se ehitâză pe aoâstă oale format elegant. Pentru cei ce o vor abona
alifii, să redea focii ciunge braţele sale... chovsky a conferit astăcjî cu amba­
şi se arată, că s’au adaus la numitul fond. înainte şi direct costă numai 60 cr. (pen­
Tunete de aplause sublineau desvoltănle sadorul engles, cu nunciul papal şi
— B r a ş o v , 3 (15) Martie 1897. Comite­ tru România 2 lei) cu porto ou tot. Abo­
atât de amabile şi interesante ale confe­ cu ministrul plenipotenţiar al Ro­
tul parochial român gr. or. din Cetatea Bra­ namentele sunt a se adresa la adminis­
renţiarului. mâniei.
şovului. traţia diarului „Dreptatea" în Timişora,
Atena, 17 Martie. Consiliul de
4. Aplicarea multiplă. Nu există mijloc mai Dare de semă. miniştri e de părere, că deorece ce­ sâu la d-1 Iacob Nicolescu, colaborator la
bun, care S9 pote aplica la diferite caşuri, ca „Dreptatea".
darea faţă cu puterile ar duce la
Molls Franzbrantwein care alină durerile, întă- Braşov, 6 (18) Mart. 1897. *
resce nervii şi muşchi întrebuinţându-se ca adaos, revoluţiă, îndată ce se vor face con­
băi etc. O butelie 90 cr. se pdto procura cjilnic la Cu ocasiunea prelegerii publioe ţinute tra Greciei represalii, se se declare In editura librăriei H. Zeidner din
prin poşte dela farmacistul A. Moli liferantu, de d-1 profesor loan Popea în 2 Martie st. resboiu Turciei. Braşov a apărut: Aritmetică de F. E.
-curţei din Viena Tuchlauben 9. In depourile din v. s’a înoassat suma de 29 fl. 10 or. I -------- ■ Lurtz. Tradusă de un învăţător după a 6-a
provincie se se câră espresă preparatele lui Moli,
Suprasolvirî s’au făout din partea ur­ ediţiă germană. Partea IY: Raporturi, pro-
provedute cu marca de contravenţie şi subscriere. Voci din public*).
mătorilor domni şi,domne: Simion Damian porţiunl, regula de trei. Calculul procen­
adv. 1 fl. 80 or., Dr. Eugen Meţian adv. Cătră on. Direcţiune a tranrnayulni telor şi intereselor. Calcularea solvirilor
Soiri merunte din România. Alteţa Sa Braşov-Săcele. făcute mai înainte. Agiul. Regula de trei
1 fl. 80 or., Căpitan Popa, Eugenia Arion
Principele Ferdinand a pleoat alaltăerl — şi Petru Brosteanu câte 80 or., Elena Mo- compusă. Calcularea intereselor după obi­
via Predeal — în Germania pentru a lua Una din scăderile oele mai mari ale
parte le serbările centenarului nasoerei îm­ oanu 70 or., Ars. Vlaicu 60 or., Zoe Da- liniei de tramway Braşov-Săcele este, că ceiul comercianţilor. Calculul societăţii,
păratului ’Wilhelm I. A. S. R. representă miau 40 or., Agnes. Duşoiu, Elena Săbă- în tronurile, care oiroulă pe aoâstă liniă, alegaţiunii şi catenar. Terminul mediu. In­
pe M. Sa Regele Carol la aoeste serbări. •dean, Elena Voina, N. N., Dr. V. Saftu, precum şi în acelea, care oiroulă între teresele compuse. Calcularea facturilor, dis-
— Agenţii poliţiei de siguranţă din loan Brenciu, George Jaliu, Vasile Goldiş, oraş şi între oele două gări, lipsesc compar­ contului, a hârtiilor de stat şi a aeţiilor.
Buouresol au descoperit dilele trecute o Dr. Iosif Blaga oâte 30 cr., Petra Petrescu timente pentru nefumători. Ce e drept, sunt Purtarea şi încheiarea contului curent.
bandă de pungaşi de buzunare oompusă 50 or., Pomp. Dan, Nic. Bogdan, Al. Stră- Contabilitatea industrială. Operaţiunile fun­
din 5 copii, în verstă dela 12 la 14 ani. voiu câte 30 cr., ţSt. Stinge, loan Aron oupeurl de ol. II. ou iusoripţiunea „Nem- damentale cu mărimi algebraice. Rădăcini
Aceşti preoocl pungaşi operau pe o scară dohânyzoknak", dâr aoâstă inscripţiune nu cuadratice şi cubice. Permutaţiunî şi com-
întinsă meşteşugul furtului de buzunar şi direotor, Ciortea, I. Ciurou câte 10 or. se respeotă nici din partea publicului, şi
s’a găsit ia dânşii un însemnat număr de Deodată cu acâsta amintim, că pen­ ce e mai mult, niol din partea conducto­ binaţiunî. EcuaţiunI de gradul I cu una şi
,portmoneurI, portofoliuri şi alte obiecte de tru petrecerea din sâra de Silvestru aran- rilor şi a altor funcţionari ai tramwayului. cu mai multe necunoscute. Teme din pla-
valâre furate. Intrega bandă este arestată giatăîn favorul „Reuniunii femeilor române nimetrie şi stereometrie. — Preţul unui
u
;la poliţie. pentru ajutorarea văduvelor sărace din Bra­ *) Pentru cuprinsul celor publicate sub ru­ esemplar 90 cr.
— Luni sera oonsiliul sanitar supe­ şov şi Sâoele s’a mai înoassat prin d-1 loan brica acesta Redacţiunea nu ia răspunderea.