Page 29 - 1897-03

Mcflm AfioîaîstrîtiaH, „Baseta" iese în m-carc di.
il Tipografia
Braţw, şteţa «iar» 88. Aiioiamente pentru Austro-Ungaria:
Pe un an 12 fi., pe şese ituii
?OTi«r_'i ttţsSm'iCiVSn !î.-a 3H> 6 fl., pe trei luni 3 fl.
jsdroeso. — K<®aţmsriptt> an s* N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
tatatoioS, Pentru România si străinătaie:
IHSERATE ae primesc la Adral-
nlaircţlana în Braşov şi la a*» Pe un an 40 frâna:, pe şâsa
înătârele Btraitr! de ansaGiuri: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
în Viena: X. .Iktkjs, EoinrSch K-rii de Duminecă 8 franci.
DckaM, RMolf AIcsss, i. Oppstikt 8e prenumără la tote oficiale
Haohfolger; Anton Oppslh, J. poştale din întru ci dj.n alură
Baniubcr, în Builn,poare: A. F. şi la dd. noie’etori.
Solaoenjerg, Sdutmn Bernat; îa i^maatui neutru Braşov
Bucurase!: Agfnoj Xavas, St>.o- administraţ-iunea, piaţa maro,
ouraale da Bonmanie; în Htwn- târgul Inului Nr. 80 etagiu
bfirf,: Kmoiyi <£• Aiobitiann.
I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul inaarţlunilor: o aoriă luai 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
g/ifmond pe a ooldnă 8 or. şi Cu dusul în casă: Pe un an
S0c7-. timbra pentru o publi­ 12 fl., pe 6 luni 6 fi., pe trei luni
care. Publicări rnai dese după 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
’fcariiă şi învoială. seu 15 bani. Atât abonamen­
Beeiame pe pagina a 3-a o tele cât şi inserţiunile sunt
Seria 10 or. sta 80 bani. a so plăti înainte.

ministrului timp de peste un an şi solane mistificări şi întortochiărî a comunicat în mod oficios, oă şefii escadrelor
jumătate. lucrurilor petrecute la adunare. au primit ordin, se blochese Creta. Sa’iisbury
Trebue se revenim astăcfî la pe­ „Tribuna", la rendul ei, fără de Numita f6iă sibiiauă, care im­ adeuse, că de şi nu corespunde obiceiului,
nibila afacere a schimbării titlului a lua notiţă de acâstă polemiă, a putase vorbitorilor contra propunerii totuşi trebue sg recunosoă împreună cu
Asociaţiunei. Ne constrînge la acesta apărat în ajunul adunării vederile majorităţii, că au spus „braşbve", Kimberiey, că vorbirile lui Hanotaux şi
faptul, că în cji arQ e ce militau pe partea dreptului Aso­ vine acum se presente lucrul aşa, Meline din parlamentul france3 cuprind o
l nostre au apă­
rut unele enunciaţiunî, care nu ea ciaţiunei şi contra ingerinţei volnice ca şi când propunerea vicarului Dr. ©spunere lămurită şi forte nimerită a poli­
răspund stării reale a lucrului; în ministeriale, der faţă cu netăgăduita Pop ar fi fost numai o propunere ticei puterilor.
deosebi înse în foia sibiiana, care tendinţă politică a acestei ingerinţe de amânare, care cerea numai a se Iu ceea-oe privesce impresiunea pro­
se gereză ca organ al majorităţii dela ea s’a pu3 pe un teren, opus repeta representaţiunea la ministru dusă în Turcia prin hotărîrea puterilor o
adunarea generală extra-ordinară din vederilor nbstre. A pretins adecă, în apărarea titlului Associaţiunei, er telegramă din Constanipole anunţă, urmă-
săptămâna trecută, ne vedem din ca decă s’ar realisa tendinţa aceea în fond, dâcă ministru persista, tot tărele: Soirea despre începerea aoţiunei
nou atacaţi pentru atitudinea nbsfcră în urma unui vot de cedare al adu­ la supunere ţintea. puterilor împotriva Greciei a produs în
în acâsta cestiune. nării, acâsta ar fi a se considera ca Acesta falsă interpretare a pro­ palatul Sultanului şi ;în cercurile turcesc!
0
Cu vre-o 14 cfil înainte de adu­ un feliîi de deviare seu părăsire a punerii d-lui Dr. Pop se restrânge mare satisfacţiune. Se (Jioe, oă -Pârta are
nare am fost semnalat, ca în cele punctului prim din programul nos­ prin însuşi textul ei, pe care-1 ve- de gând sS faoă o adresă de mulţămită
din urmă totuşi confraţii noştri din tru, fiind adecă vorba de ştergerea vedem publicat şi în „Tel. Rom."; cătră puteri. Ambasada rusescă a cerut
Sibiiu au rupt tăcerea neesplicabilă, cuvântului „transilvană". ea i s’a dat cu tendinţa vedită de a voiă dela Pâră pentru libera trecere a
ce au observat’o pană atunci în ces- Era învederat, că ceea ee se pe­ lovi în acel „neînsemnat grup de unui batalion de 600 ostaşi destinaţi pen­
tiunea rescriptului ministerial, reflec­ trece în şi cu Asociaţiunea, cu o so­ 6men!“ („direcţiunea radicală a celor tru Creta. La graniţa greoâscă s’au luat
tând fiă-care după ale sale vederi la cietate curat literară, nu putea în grupaţi sub egida (parului „Gazeta măsuri militare contra bandelor şi în ve­
articulii noştri. nici un cas se prejudece atitudinei Transilvaniei“) despre cari se sus­ derea ciocnirilor care s’ar pute întâmpla în
Cetitorii noştri sciu că am fost nostre politice sâu chiar programu­ ţine, că ca „se nu rămână disparent urma aoţiunei puterilor.
După oum află „Agenţia Havas" din
puţin încântaţi de aceste reflecsiunî, lui nostru naţional, şi că tendinţa de puţini s’au pus sub firma vica- Atena colonelul Vassos a dispus permutarea
cari în ce privea fbia „Associaţiunii" notorică politică a ministrului n’o riului dela Năseud, acceptând pro­
şi „Telegraful Român*, erau chiar de- puteam paralisa,] decât punendu-i faţă punerea acestuia şi lăsând se cadă taberei sale la Sfakia. Aoestâ disposiţiă în-
semnâză, că Grecia nu voiesce sâ-şî retragă
sastrbse pentru cestiunea de drept de în faţă statutele Asociaţiunei şi drep­ punctul principal din propunerea lor trupele din insulă. Colonelul Vassos îşi va
care se tracta. încât pentru confraţii tul ei. Se mai susţine faţă» cu aceşti
dela „Tribuna", ei vorbeau de „neo- Pace deci bine „Tribuna" dâcă omeni ai „direcţiei radicale" şi al­ întări noua tabără şi va aştepta mersul
rientare a publicului" der se vedea a revine asupra acelei cu totul nepo­ tele şi ‘mai bocăne, spre a-i pune în evenimentelor. Armata din Tesalia este îm­
fi ei înşişi neorientaţî, căci mărturi­ trivite deducţiunî, recunoscând, că lumina, că n’ar fi omeni resonabili părţită în doue divisiunî sub comanda su­
premă a prinţului de coronă. După cum se
seau, că au fost la început de pă­ conclusul adunării Asociaţiunei nu şi că ar fi lipsiţi chiar de „adevă­ cfica, trupele grecesc! din Epir sunt ou mult
u
rere, că s’ar trata numai „de-o schim­ pdte atinge vederile politice ale par­ rata cultură a inimii . superiore celor turoescî, întărite în pripă.
bare de nume, în sine inocentă". tidului naţional. Şi tote aceste le susţine „Tele­
In Ianina domnesce o pauioă generală. T6te
Bucuria nostră, că totuşi s’a în­ „Dreptatea" a vorbit numai o graful Român"! prăvăliile, afară de oele de viotualii, sunt
ceput discusiunea pentru orientarea singură dată înainte de adunare cu Ori cine ar fi însă — datorim închise.
publicului, înse n’a durat mult, căci privire la cestiunea schimbării tit­ adevărului şi scopurilor curate şi „Agenţia Stefaui anunţă din Canea
a
erăşî a urmat o pausă pană după lului şi a vorbit bine — durere nu­ cinstite, ce le urmărim, se ne tra­ cu data de 17 Martie: Blocada insulei încă
împărţirea raportului comitetului ime­ mai, că singurul representant al fra­ gem sâma odată pentru tot-dâuna nu s’a proclamat, de dre-oe admiralul fran-
diat înainte de adunarea generală ţilor noştri bănăţeni îa adunarea cu astfel de apucături. ces a primit instruoţiile necesare numai erî
estraordinară. Asociaţiunei s’a pus în diametrală după votarea în senat. Aoeste iustruoţiunî
oposiţiă cu vederile esprimate de
Atunci „Telegraful Român" ge- de altfel sunt identioe cu ale celorlalţi ad-
organul din Timişora. Gestiunea cretană.
rându-se mereu ca advocatul comi­ mirall. Instrucţiunile dau admiralilor dre-
tetului, a intrat într’o polemică cu Cum a fost, cum nu, destul că Informaţiunile cale mai nouă primite eare libertate de acţiune. Tote puterile au
noi învinuindu-ne, că n’am fi obiec­ în cele din urmă râmaseră învinge- în privinţa cestiunei cretane sunt urmă- însoimţat pe comandanţii corăbiilor lor, că
tiv! şi că am voi se preocupăm pe târe vederile „Telegrafului Român". tărele: vor trimite cei 600 ostaşi de marină oeruţî
membri Asociaţiunei, cărora nu le I-s’a cam suit la cap, se vede, In casa de sus a parlamentului engles de dânşii.
u
era permis, după acâstă foia, să’şî victoria acesta a „raţiunei" de ce­ membrul Kimberiey la întrebat pe Salis- ţfiarul frauoes „Temps primesoe din
formeze o părere înainte de aduna­ dare faţă cu „sentimentul" de apă­ bury, dâcă pote da o deoiaratiune despre Atena următorea mformaţiune: Se asigură
rea generală, căci, veci! Domne, nici rare, căcî în numărul său din urmă hotârîrile puterilor fată ou Creta şi cu Gre- că insurgenţii dm Creta sunt bine aprovi-
comitetul nu mai avea nici o pă­ pe lângă „mâncărimea" sa de a per­ oia. Ministrui-preşedinte sngles a răspuns, sionaţl şi Gâ aceia, cari s’au pronunţat oon-
rere, după ee a scris şi a rescris sifla, mai debuteză şi cu nisce gro­ că nu pâte împărtăşi, decât faptul încă ne­ tra autonomiei, sunt în stare să facă o opu-

FOILETONUL „GAZ. TRANS." de Montreuil, proprietarul castelului şi ta­ regelui, care nu numai a nimicit flota re­ — „Cum ? e posibil, generalul Bona-
tăl Olementinei, întrâ cu paşi gravi ÎDă- belilor, făcându-le imposibil orl-oe reîntor- parte ? Dâr armata ?“ şi o roşaţă viuă trecu
(18) întru. El ae preâmblâ de vr’o trei or! în- cere in patriă, der de atâtea-oi'I şi-a pus peste faţa ei înveselită.
oâce şi încolo prin odaiă fără sâ sospe vieţa în joc pentru binele patriei. Pentru — „Toţi, toţi, sănătoşi şi ferioiţl!"
vre-un cuvânt. De pe faţă ’i se putea ceti aceste servicii el stă în graţia regelui şi în cfise Ninon entusiasmată.
Din espediţiunea lui Napoleon în Egipet de Stolîe. o nelinişte internă, o luptă nedeoisă între curând va fi numit conte. Pentru orl-ce Pe oând toţi jubilau reîntoroerea fe-
Trad. de T. d. C. a voi să cjicâ ceva, sâu sS tacă. In fine or­ fiică nobilă ar fi o ferioire, dise el, de-a rioită a „marelui general", dela care toţi
Un vânt aspru de tâmnă sufla miste­ goliul său bărbătesc învinse şi îndreptân- avâ un bărbat ou astfel de calităţi emi­ aşteptau restabilirea ordinei, pe atunol
rios printre arborii, ce încungiurau caste­ du-se spre fiica sa îi (fise: nente. Deorece Clementina nu cjicea nimio, Montreuil abătut şi aprope desperat întrâ
lul Saint-Maurice. Ca şi nisce visuri pier­ — „Nu pot sfi-tl mai tâinueao hotă­ el oontinuâ al descrie amănunţit, vrând în castel.
dute; din timp în timp fruncje deşii,pite se rîrea ee am luat, în urma corespondenţe­ să-l înalţe în ochii fiicei sale, âr la urmă — „E imposibil", (fise el înouragiân-
psrdeau triste prin crengi; un misteriu de lor primite. Tu te vei mărita după cavale­ îi declară oategoric: du-se, „totul trebue să fiă o poveste, ou
tristeţe învăluia întrega natură, âr juna rul Lacoste*. — „Te-am promis cavalerului, mi-am care s’a amăgit poporul. E oeva imposibil,
Clementina, cu părul său buclat, cu faţa Faţa palidă a Clementinei, la auijul dat ouvântul, pe care un Montruil nu şi-l după ae întregă marea este plină de năile
palidă răcfimată pe mână privea acâstă des­ acestor ouvinte, lua colorea galbiuă a mor­ calcă nici-odată!" englese." Apoi imediat demandâ unui ser­
părţire tristă în natură, ce atât de bine se ţilor ; răzimată de un scaun, privea ţîută. Ultimele cuvinte se perdură în sgo- vitor să înoalece pe cel mai iute cal şi să
potrivea ou sufletul său mâhnit. Dm ochii în oohii părintelui său. Ea se aşteptase la motul, oe străbătea pe ferestrile întredes­ mârgă săi aducă informaţiuui sigure în
ei se străcurau în taină mărgăritare de la­ aoeste deolaraţiunî; da acea întărită în du­ chise. Erau vociferări amestecate ou rîs şi aoestâ cestiune. Apoi continua: „De va fi
crimi, ce cădeau şiroie în pola vestmântu­ rerile sale prin lacrimile vărsate, trecu vie- strigate de buourie. insă adevărat, ar fi ca un trăsnet din se­
lui ei negru. Ea îşi vărsa durerea în aceste toriosă peste durerea, ce o lovise. Ea nu — „Ce? A nebunit poporul?" cfi nin! Dâr nu, e imposibile imposibil! Tim­
se
lacreml mâng&itore şi, par’ că întărită în putea suteri pe Lacoste, îl ura din suflet, Montreuil şi părăsi odaia. pul minunelor a trecut".
ouragiul, ce singură îşi făcea, îşi sterse oa pe un mişel, un trădător. — „Domuişoră, iubită Domnişâră", Intr’aceea un cavaler întrâ în curtea
de-odată ultimul picur de lacrimă şi ou o Montreuil însă, nesoiind cugetele şi cjise Ninon, servitorea Clementinei, „tote, castelului în un calop nebun. Montreuil îl
hotărire neîndatinată privea acum tăcută neounosoând simţămintele fiicei sale, începu tote vor fi ârăşl bune; Napoleon s’a reîn­ întimpină: „Pentru Dumnecjeu, Cavalere,
spre uşa salonului, care se desohise şi d-1 a desorie pe Lacoste ca pe un favorit al tors din Egipt!" oe vi-s’a întâmplat?"