Page 30 - 1897-03

P agina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 54.—1897.

nere seriosă aoţiuDei puterilor. Colonelul pe care l’a pronunţat Al. Lahovari lor a strigat şi el într’un glas: „S’a sfârşit!" său Bisztrai şi a ordonat altui fisolgăbjrSu
1
Vassos va rămâne în ori-ce cas în Creta. la o mare întrunire conservatore, ţi­ „S’a sfârşit!" au dis Ana şi Caiafa: „s’a lui Herszânyi ca numai decât să citeze pe
In ceea ce privesce pregătirile de răs- nută în sala dela „Dacia" în Bucu- sfârşit" au dis fariseii; „s’a sfârşit" au rjis cei doi fraţi Riedl şi să ia proces verbal
ar
boiu ale Grecilor contra Turciei un c}' din rescî la 27 Octomvre v. 1896 în judeoătorii nedrepţi; „s’a sfârşit" a <fis mul­ cu ei. Herszânyi s’a dus apoi cu procesul
Berlin primesce următorea informaţiune din cestiunea metropolitană, atunci la ţimea orbită; „s’a sfârşit" a 4>s Pilat din verbal la fişpaoul şi după o consultare de
Atena: Consiliul ministerial e convins, că ordinea cjilei ; le publică ca ilustrare Pont şi şi-a spălat mânile pentru a doua oră. 4 6ra au adus hotărîrea, ca pe Acaţiu Riedl,
o oedare faţă cu puterile ar avâ ca urmare a puternicei elocenţe, a patriotismu­ Ei bine, nu se sfârşise şi nu s’a sfâr­ care timp de 4 aui fusese aplicat în can­
revoluţiunea. De aceea imediat după apli­ lui şi a superidrei inteligenţe a ră­ şit încă. Poporul complice al oelei mai celaria fisolgăbirăului dela Făgăraş, să-l
carea măsurilor oonstrîngătâre va urma de­ posatului om de stat. Eată-le: mari crime în istoria luciei, a fost risipit suspindâ din post!
claraţia de răsboiă oontra Turoiei. Se pre- în cele patru unghiuri ale pămâutului, im­
Două victime a făout guvernul prii- Cei doi fraţi au înaintat o plângere
gătesce un proiect de lege pentru un îm­ periul roman a oă4ut; atâtea alte împărăţii
faptele sale criminale şi nechibzuite: cea la ministrul do interne, întrebându-1, decă
prumut patriotio de 40 milione draohme s’au format şi au pierit şi încă nu s’a sfâr­
mai puţin lovită est9 I, P. S. S. Metro- e acesta dreptate? şi rugându-1, oa cel
şi pentru detragerea a 10% din salariile şit. Sunt peste puţin o miiă nouă sute de puţin să-l suspindă şi pe Bisztrai din post.
politul Primat — căci consoiinţa sa cu­
funcţionarilor. Comanda supremă peste ar­ ani şi sut9 de milione de creştini la 49a Oaşul i s’a descris ministrului cu de-amă-
rată îi face uşoră suferinţa; dâr victima
mata din Tesalia o va primi, probabil, prin­ anumite se adună şi ridică rugele şi blas- runtul aşa, după cum 1( m arătat aoi, der
cea adevărată este Biserica Română şi Si­
ţul de corbnă, care plâeă astăzi la graniţă. temele lor la cer în contra poporului uci­
nodul său : pe unul l’a lovit numai, pe cel­ a trecut de-atunci a lună şi ministrul încă
Armata grecâsoă din Arta şi din Epir, se gaş şi judecătorilor infami. O nedreptate nici o disposiţiune n’a luat în cestiunea
lalt l’a necinstit.
dioe, că o de 22,000 6menl, er cea din Te­ nu se sfârşesce nicl-odatâ ; ea strigă eătră acăsta !
Aoâstă instituţie încă fragedă a primit
salia de 44,000. Cu totul se află sub stâg cer şi cătră pământ. Şi să nu 4’ fâţ&r-
oâ
o lovitură de morte. Jndeoata lui îl va ju­ Aşa descrie caşul „Alkotmany". Cu­
90,000 6menL Escadra de panoerate şi tor- nioii, că asemăn pe mitropolitul primat ou rat ca între sălbatici!
deca, Biserica nostră naţională are astăcll
e
piloreie pornesc la Volo. Se c}io ) oă Turcii o pată care greu se va putea şterge. însuşi Isus Christos, căci se sciă, oă nu
au subminat un pod, oa la înaintarea tru­ Acestă defăimare a trecut de hotarele ţărei, mitropolitul primat, der cel din urmă ne­
pelor grecesc! să-1 arunce în aer. Trupa de şi cele-laite. biserici surori cărora s’a co­ norocit este în faţa nedreptăţii egal cu
voluntar! italieni s’a format. Deocamdată municat sentinţa infamă şi dela cari se aş­ Christos. — 7 (19) Martie.
acestă trupă oonstă din 75 omeni. Colone­ Tot sfânta scriptură ne spune: fiat jus­
tepta un răspuns, ‘s’au manifestat prin tă­ Biserica Sf. Nicoîae din Scheiu: Poi-
lul pensionat italian Bertel a sosit cu vo­ cerea dispreţului. tiţia, pereat mundus. Să se facă dreptate
luntari noi. Astăcjî (17 Martie) au defilat Este ceva mai grav. chiar decă ar peri lumea. mâne Dumineca viitore va predica părin­
tele diacon loan Triscu.
pe dinaintea palatului regal 2000 voluntari Este de temut că dâcă nu omenii Dreptatea, acea simţire născută în
grec! sosiţi din Bulgaria. culţi, cel puţin mulţimea care nu pote să inima fiă-oăruia din noi, cere o înaltă sa­ Dina de 15 Martie a fost serbată de
*
facă discuţiuni subtile, să nu facă răspun- tisfacţia în acâstă oestie, şi nu se va li­ Unguri cu mare alaiQ în tote părţile. Ea
Ministrul marinei italiane Brin a ţi­
(jătore însăşi legea creştină de nevrednicia nişti pănă când nu va fi îndestulată. a fost serbată în mod demonstrativ şi din
nut elaltăer! înaintea alegătorilor săi un partea acelor şcole ungurescl, ai oăror
slujitorilor săi şi să nu se lăţâscă în ţâra Să avem sete, să avem fome de drep­
disours, în oare a atins şi evenimentele din acâsta necredinţa şi nepăsarea de oele sfinte. tate, şi vom fi săturaţi. elevi sunt apropo eselusiv dintre nema-
Orient. Der acâsta nu va fi. Lumea nu va peri pentru acâsta. Va peri ghiarl. Aşa de esemplu li-se raportezâ foi­
Trimiterea corăbiilor la Creta dise el, lor unguresoi, că învăţătorul şcolei de stat
Suntem'Români, suntem creştini, sun­ cel mult pănă şi suvenirea atentatului odios
a avut de scop de a pune capăt măceluri­
tem 6menl. Nu e ou putinţă oa un fapt sub nume de judecată, plămădit de un gu­ din Buziaş, care este oeroetată numai de
lor dintre creştini şi Musulmani. Cu ajuto­ vern fără streajă şi primit de un Sinod fără copii de-ai munoitonlor români, sârbi şi
care a călcat Constituţia, legile scrise şi
rul corăbiilor şi a marinarilor debarcaţi au neatârnare şi a cărui victimă mărâţă a că- germani, a făcut pe bieţii şcolari se ser­
legile chiar nesorise ale omenirei, dâr cari
fost salvaţi mulţi Musulmani şi Creştini, 4ut un bătrân, un preot, un archiereu, un beze 4>ua de 15 Martie prin recitarea de
sunt adînc îufipte ;în cugetul fiă-căruia, să
între cari multe femei şi copii. Situaţiunea versuri şi prin cântece ungurescl, ca „Szo-
nu ne misee păoă în fundul inimilor nostre. şef al biserieei. Lucrurile nu pot se ră­
s’a îmbunătăţit, âr după debarcarea trupe­ zat" ete., âr învăţătorul li-a ţinut o vor­
Acestă odiosă judecată putea chiar să sdrun- mână aşa.
lor grecesol s’au ivit din nou turburări pe bire „patriotioă" numai ca ea. Ohiar şi
oine credinţa. Der până aci. Aoâstă cre­ Dela un capăt al ţărei pănă la cela
insulă. După ce deci. puterile substitue pe lalt, dela Carpaţi pănă la Dunăre, să înăl­ Ungurii venetici din România, ca de esem-
dinţă în care ne-am născut şi în oara voim
Turcia în insulă şi au luat asuprăşi să re- piu la Brăila etc., au serbat 4'ua de 15
să murim, care a preşecjut la cela mai mari ţăm cătră Rege, cătră Suveranul iubit şi slă­
stabilâscă ordinea, a fost datoria lor de a vit, într’uo. cuget, intr’o suflare, un singur Martie în totă libertatea, arborând stin­
acte ale vieţei nâstre, care a împreunat
împedeca atacurile în oontra porturilor ocu­ glas, uu singur cuvânt. Să se facă dreptate! darde ungurescl, ţinând vorbiri „patriotice"
mânile nostre cu manile soţiilor nostre, care a
pate de marinarii europeni şi a scuti po- Şi printr’ânsa se vor împăca eonsoiinţele, şi înălţând rugăciuni în biserică pentru „li­
adumbrit leagănul copiilor noştri, oare & ve-
poraţia musulmană din sfera aoţiunii lor. se va aduce pacea şi iubirea unde este bertatea maghiară“. — nouă, Românilor
ghiat mângâetâre la oăpâtâiul strămoşilor
Vorbind de autonomia Cretei, ministrul zavistiă şi ură, se va restabili cinstea bi- băştinaşi, nu ne este permis a serba 4 1ua
noştri adurmiţi, în care şi noi sperăm să adur-
cjice, că autonomia este mijlocul obioinuit, sericei, buna faimă a ţărei şi se va întări de 15 Maih în strămoşescul nostru pă­
mim în pace, pentru a reînvia în speranţă,
oe-1 întrebuinţâză diplomaţia spre a scăpa mânt !!
acea credinţă nu p6te fi pângărită de un Par- încă mai mult încrederea naţiunei în ale­
poporaţiunea de ori ce înrîurinţă a Sulta­
tenie, nici siluită de Sturdza. Dânsa a fpst sul său. La mdrtea lui Al. Lahovari. Relativ
nului şi a Portei, deşi să susţine principiul
de la început şi de-alungul istoriei una cu In aoâstă speranţă ne-am întrunit, cu la măsarile luate faţă ou caşul trist al
integrităţii imperiului otoman.
naţiunea română, densa a purtat în luptă acâsta să ne despărţim.
Tot-odată prin acâsta se pregătesc© morţii distinsului bărbat de stat Al. La­
steagurile biruitore ele Mihailor şi ale Şte­
viitârea desvoltare fără sguduirea păcii eu­ fanilor, pentru densa a murit Basarabii în Din isprăvile „şogorilor" deia Făgăraş. hovari, foile de dincolo aduc următoreie
ropene. Aşa şi traotatul de Berlin a împe- informaţiuni: Corpul defunctului va fi ex­
CoDStantinopole. Ea este amesteoată ou pă­
decat uniunea Rumeliei cu Bulgaria şi a sus­ E lucru sciut, că la Făgăraş e astfel pediat în ţâră din Paris mâue, Vineri. Din
mântul şi cu t&râna aoestei ţări ea este
ţinut suveranitatea Sultanului asupra aces­ lumea „Şogorilor". Fişpanul Bausznern şi-a acâstă causă, fraţii loan şi Emil Lahovari
dospită în inimile şi în ougetile nâstre.
tor provincii, şi totuşi Rumelia nu mult în4estrat cu posturi pe toţi cumetrii, pe au renunţat de a mai pleca la Paris. In
Nimic nu o va sdrunoina.
după aceea şi-a serbat ohiar cu consimţe- t6te rudeniile, aşa oă a4î ou puţine escep- capitala Frenciei se vor face răposatului
mântui Turciei uniuuea cu Bulgaria. Nime­ Guvernul, sprijinitorii lui, scribii şi ţiunt, câta funcţionarilor din comitatul Fă­ după cum am mai spus, onorurile militare
nea nu pote afirma, că o asemenea proca- cărturarii lui dela un timp încdce repetă găraşului oonstitue o singură olică, „şogo- pănă la gară, fiind decedatul mare ofiţer
dere nu ar pută să fiâ aplicată şi în alt în tote modurile. — ca şi câud ar voi să rime" a lui Bausznern. D n isprăvile acestei al „Legiunei de onore". Se crede că Marţia
loc. (Viae aplause). se întremeze pe ei înşişi, — „cestiunea „şogorimi" comunică „Alkotmany" dela 18 sâu Mercurea viitdre, corpul fostului mi­
este închisă, lucrul este sfârşit. M Martie următorul cas fârte oaracteristic: nistru de externe va sosi în Capitală. —
Ultimul discurs al lui Lahovari. Domnilor, când Mântuitorul lumii fu In 4iua de 4 Febr. n. c., loouitorii din De cătră partidul conservator se fac mari
pironit pe cruce, când dete ultimul său Făgăraş Vilhelm şi Aoaţiu Riedl, întoreânduse pregătiri pentru înmormântare. T6te clu­
K
„Timpul şi „Epoca" publică strigăt şi când Duhul său se întorse la ce­ noptea pe la 1 oră spre casă, fură atacaţi burile conservatore (din ţâră au arborat stâ-
pasagiele finale din discursul ultim, riul de unde venise, poporul ucigaş alEvrei- în drum do fisolgăbirăul Bisztrai Jozsef gul negru. Sute de telegrame s’au trimis
dela Arpaşul inferior, care de trei 4^e pe­ din ţară la Paris D-nei Lahovari. La re­
trecea prin oârciumele din Făgăraş. Fără dacţiile 4iarelor conservatore de asemenea
— j,Ceva 'neauzit! Nu soiţi? — în­ să iau calea spre Grenoble, prin care Na­ de-a fi schimbat vre o vorbă la olaltă, fi­ s’a arborat stegul negru, piarele „Epoca",
treba cavalerul, oare nu era altul, decât poleon încă n’a trecut; acolo mă aşteptă solgăbirăul, care de-altmintrelea era beat, „Timpul" şi „Independenţa" au apărut în
1
Lacoste. 6 mişei de frunte, cari pentru câteva mii descărca un revolver asupra lui Acaţiu Riedl, doliu. — D-l Lascar Oatargiu va sosi mâne
Montreuii apucă convulsiv de subsu- de franol îţi soot şi pe satana din pământ. atingându-i puţin partea drâptă a frunţii, în Bucuresci, venind dela Golăşei. D-sa va
oră pe Lacoste dicându-i: viuo în odaia Adio deoi, timpul e scump, mă duo sâ-i âr asupra lui ’Wilhelm Riedl descărca două întruni pe membrii clubului pentru a lua
mea, t6te mi-se par numai un vis 1“ aşed în munţii ţinutului Dauphine, oare focuri, atingâodu-1 şi pe acesta puţin. Ambii hotârîri în privinţa înmormântărei. D. Carp
-— „Deşteptarea va fi însă ou atât par’oă anume e făout pentru un atac ho­ fraţi strigară după ajutor, dâr fiindcă aju­ a sosit ieri dela Ţibânesoi. Toţi junimiştii
mai înfricoşată! Oeriule! Cine ar fi şi pu­ ţesc". torul nu le venise din nici o parte, se apă- din ţară au fost invitaţi a-şî alege delegaţi,
tut presupune măcar 1“ Ii istorisi apoi în El plecă. Pe drum fu întâmpinat de rară înşi-şi cum putură; pe fisolgăbirău îl cari să participe la înmormântare.
puţine cuvinte, după oe se aşe4ară pe fo- un oălăreţ, care purta în loc de adresă sig­ trântiră la pământ şi-i luară din mână re­
Premii pentru maghiarisare. Foile din
toliuri, cum Napoleon a sosit, şi cum a natura „urgentă". In acâsta fu înounosciin- volverul. După mai multe strigăte, se ivi
Pesta spun, că ministrul de culte şi in­
scăpat neobservat de corăbiile englese, oare ţat, oă Napoleon ni-a schimbat itinerarul, în urmă un poliţist cu patru pă4itorî de
strucţiune publică a destinat şi anul aoesta
păcjiau litoralul frances, deşi aceste corăbii aruncând carantinele aşecjate pentru pesti­ nopte, cari pe „vitezul" fisolgăbirău îl ri­
100 premii de câte 50 fi. pentru învăţăto­
fură prevenite de însuşi Lacoste, oare le lentă în aer. El trecea neîmpiedeoat spre dicară dela pământ şi-l duseră la poliţiă,
rii şi învăţătorele, oare şi-au dat mai mult
arăta detaiat planul de oălătoriă al lui Na­ Paris. Tot-odată îl înounosciiuţară, că Ca- unde a stat închis pănă dimineţa.
silinţa la lăţirea limbei maghiare în ţinu­
poleon, pe oara şi-l oâştigâ dela agenţii mille Renoard este persână grată a lui Na­ Până aioi lucrurile au mers „bine".
seoreţî, oe-i avea în armata franoesă. poleon, şi că nu peste mult va sosi în S’a întâmplat insă, că cai doi fraţi au fă­ turile loouite de naţionalităţi. — N’ar putâ
găsi d-l ministru lucruri mai bune şi mai
— „Şi aoum oe-i de făout?" întreba Saint Maurioe, spre a-şî vedâ nemurile. out oontra fisolgăbirăului Bisztrai arătare
de folos de premiat, ca d. e, grădinile şco­
Montreuii. — „Va vedâ, Mârtea, nu însă oaste- la procuratura din Braşov, acusându-1 pen­
lare oele mai bine în industria de casă
— „Ne rămâne numai un singur mij­ lul, cj’se Laooste spumegând de mănie. tru crima încercatei de omor, a latroriniului
etc? — Dâr n u l . . . Maghiarisarea e lu­
loc, el trebue să dispară!" De va ajunge — „Intorce-te, amice, la Montelimart şi a vâtâmârei trupeşei. Der Bisztrai este
crul cel dintâiă în ţâra acâsta. Tote oele-
fericit în Paris, noi suntem perduţi". şi angagiază-mi o odaiă; nu vom merge „şogor" ou fişpanul Bausznern şi este tot­
lalte sunt lucruri de a doua mână.
— „Sunt învoit! aut, aut, ori el ori la Grenoble". odată nepot al vioeşpanului Kapocsanyi.
noi 1 Dâr ce mijlooe vom folosi ? u (Va urma.) In astfel de împrejurări, fişpanul s’a simţit Budgetul fondaţiunei universitare Ca­
— „In privinţa acesta eu am hotărît „dator" să sară în apărarea „şogorului" ro! I. M. S. Regele a aprobat budgetul