Page 31 - 1897-03

Nr. 54.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

fondaţiunei universitare Oarol I, oare se „ A L B I N A " , O dividendă acestă, care nu rivalisâză
echilibrâză la venituri şi ebeltuell ou 52,000 cu dividendă ce o dau cele mai multe bănci
institut de credit şi economii.
14
Lei. Veniturile se compun din dobânda oa- mici provinciale de etatea „Albinei , dâr Mănuşile. Primul om, care a folosit
Raportul consiliului de administraţiune cătră mănuşi, le-a întreăuinţat ca să-şî soutesoă
pitalului (în efecte) 25,495 1.; Chiria ma­ îa care chiar pentru aoâsta se manifestă
Adunarea generală a acţionarilor din 27 manile contra spinilor de prin pădurile se­
gazinelor clădirei 19 000 şi subvenţiunl (în seriositatea conăucerei şi soliditatea’ institu­
Martie 1897. culare. Nonseros scrie, oă păstorii şi mun­
numârar) 7,505 1. Cheltuelile prevăd: Lumi­ tului.
nat, înoăldit, reparări, asigurare 8.300. Sa­ JD-lor acţionari! La 14 Martie s’au îm­ Spre scopuri culturale şi de binefa­ citorii au folosit mănuşi din piele de bivol
lariul personalului 12 600. Cărţi şi legăt., plinit două-cjeol şi cinci de ani dela adu­ cere, presupunând, că veţi primi propune­ tot din oausa spinilor. Vechii Români şi
mobilier, catalog 10.100. Spese de repre- narea generală constituantă a institutului rile nâstre de astăcjl, a dat institutul nos­ Glrecl când mâncau folosâu mănuşi ca să
sentare şi transport direct 3.600. Cheltuelî nostru, âr de acjl îu 14 dile la 10 Aprilie tru in acelaşi timp peste 72,000 Jl. şi în nu-şl ardă mânile. Luptătorii cu pumnul
de oaneelarie 1.900. Ajutore studenţilor a. c. se vor împlini 25 de ani dela (Ţ 516 asta privinţă credem c*ă în proporţiunea şi la trântă înoă foloseau mănuşi. Ger­
fără mijlooe 8.400. Tipăriri de ţese şi me­ în care şi-a început institutul operaţiunile capitalului sooial n’am rămas îndărătul nici manii şi Scandinavii au înoeput a purta
morii 5.000. Cheltuelî neprevăcjuts 1.500. cu un capital mic de -SO.OOO fl., suma ce unui institut de categoria ndstră din patrie. mănuşi priu vecul al 8 şi 9-lea; mănuşile
De trecut la capital 600 Lei. ara vărsată pănă atunci din capitalul social Trebue să recunosoem, că tote acestea mai ales le foloseau ostaşii şi vânătorii. Că­
de 300.000. lugării în mănăstiri se ooupau cu confec­
Emigrări la America. Emigrările le Adunarea de astăcjl deci, deşi numai resultate le-am putut produce numai cu ţionarea de mănuşi care de care mai fru-
binevoitoriul conours al marelui public, care,
Amerioa se înmulţesc din di în cp în ţi­ a 24-a dm anul de bilanţ, în faptă însă a mose. Timp îndelungat mănuşile se făceau
nuturile din Nordul Ungariei. Astfel, după- 25 fiind şi coincidâud ou timpul înoeperei fără diferinţă de naţionalitate, ne-a onorat din piei de animale, âr numai mai târcjiu
oum împărtăşesce cjiarul „Hazânk , până activităţii institutului, o considerăm tot­ on încrederea sa, âr noi suntem mândri, se făceau mănuşi din postav, pân4& şi din
14
în 28 E'ebruarie dintr’un singur cerc, anu­ odată şi de adunare iubilară, la oare so cu­ că cu tote pornirile duşmănise, isvorîta mătasă. Femeile au început a purta mă­
me din cercul Varanno, comitatul Zempli- vine să ne dăm sâmă de cariera percursă din invidie şi din motive rău pricepute po­ nuşile numai în vâcul al 13-lea. Causa de
nului, s’au aşe4at în Amerioa 3737 băr­ un pătrar de secol, se cuvine oa chiverni- litioe, la ce noi nici când n’am dat ansă, ui-a ce femeile n’au purtat mai de mult mă­
baţi şi 1346 femei. Afară de aceea au de­ sitorii să arate cum au lucrat ou talanţii succes a câştiga şi a merita acea încredere, nuşi, este că atunci purtau nisce haine, a
şertat la America 358 soldaţi şi 459 fe­ oonorecjuţl lor? ce au făout întru realisa- pe care ne vom nesui ca în mod cinstit oăror mâneci ereau forte lungi şi inele
ciori obligaţi la serviciu militar. Astfel din rea scopului pentru care acţionarii, 1077 să-o ţinem şi merităm şi în viitor. preţiose, pe cari nu. voiau să le ascundă
populaţiunea cercului constătât6re din 24 de indivicjî de pe întreg teritoriul locuit Credem, că toţi acţionarii an cuvânt sub mânuşi. In Anglia deja pe timpul re­
de mii 142 suflete, au emigrat pănă acum de .Români din patria nostră — şi-au con­ a fi mulţumiţi cu sucoesnl atât moral ginei Elisabeta erau la modă mânuşile. In
5818 persbne, cu alte cuvinte aprope a centrat o considerabilă parte a averei lor. oât şi material al întreprinderei economice biblioteca Bodleien din Oxlord încă -şi as-
patra parte a locuitorilor. Emigraţiunea Soopul oăruia i-s’a dat espresiune în concredute administrăm n6stre şi că dim­ tâdî se mai păstrâfjâ o pâreohiă de mănuşi
aeâ8ta se oontinuă şi acum. In ultimele §-l 1 a) statutelor era „a procura locuitori­ preună cu noi pot serba eu satisfacţie as» de ale reginei Elisabeta. Aceste mănuşi
opt săptămâni şi-au cerut paşaport 113 lor ţării, mai ales poporului ţăran agricol, ca­ tăcjî iubileul de 25 ani al primului institut sunt albe, din piele de viţăl, lungi ou nisce
persbne. Aici e de observat însă, că de pitalele şi creditele necesare şi a deştepta de bani, întemeiat şi administrat de ele­ manşete colorate şi ou oiuourl de aur. Re­
o'oiceih cu un paşaport se folosesc oâte spiritul de economie . Un scop pentru a oă- mentul românesc din patrie. gele frances Henric III durmia ou mănuşi
44
5 — 6 persone. Anume cel ou paşaportul, rui realisare abia aourna încep alte cer­ (Va urma). Cardinalul Richelieu din Roma făcu cadou
dupâ-ce ajunge în America, trimite pasB- curi a porni o agitaţiune, oare ’şl aruncă iu 1629 Măriei de Medici % duzină de
portul înapoi la prietinii şi rudeniile sale, valurile chiar şi în legislativa patriei. mănuşi, oa să-i câştige bunăvoinţa. Pe
oare’J folosesc apoi pe rând, câtă vreme e Direcţiunea d-vostră s’a îngrijit, oa atunol era datina, oă dâoă oinava avea
valabil. Canea, 18 Martie. Arlmiralii au
din incidentul acestui iubileu să primiţi vre-o rugare, îl trimitea celui, pe oare îl
publicat proclamaţiunea privitdrc la au­
monografia institutului redactată de cel ruga o părechiă de mănuşi, ale căror de­
Esplosiune pe un vapor rusesc. Luni tonomia Cretei sub suzeranitatea Sul­
mai veohifi funcţionar al nostru de d-nuî gete de cele mai multe ori erau pline cu
după amiacjî s’a întâmplat pe vaporul ru­ tanului. In proclamatiune se aduce
Nicolau P. Petresou adjunct şi oassar la bani. Vechii împăraţi germani în semn de
14
sesc „Sissaj Velikij staţionat în apropie­ la cunoscinţa poporaţiunei, că pu­
filiala nostră din Braşov, în care veţi afla graţiă deosebită dăruiau câte o păreohiă
rea portului Canea o esplosiune teribilă, terile în comun acord vor lua me-
t6te datele necesare, pentru a putâ apre­ de mănuşi. Şi în tjiua de a( h multa oraşe
căreia i-au căcjut jertfă vre-o două-cjecl surî pentru a regula activitatea gu­
cia atât meritul fondatorilor, cât şi activi­ au ca emblemă una sâu două mănuşi, pe
persone. Anume pe vaporul numit se fă­ vernului autonom, a linişti spiritele,
tatea acelora cari au muncit în periodul cari mulţi, din erdre, ie. socotesc că sunt
ceau Luul pe la 2 6re p. m. eserciţii de a asigura libertatea şi averea tutu­
espirat la realisrea scopului sooietăţii. mâni şi nu mănuşi.
tir afară de baiul Soda, oâud dintr’o- ror cetăţenilor, fără deosebire de
Aci ne mărginim a atiuge numai în
dată un proiectil esplodâ în momentul, origine şi confesiune ; a uşura munca Pontificii după naţionalitate. Papa Leo
liniamente generale greutăţile întimpinate
când era să fiâ introdus în tun. In urma câmpului şi a promova desvoltarea al XIII este al 257 pontifioe, ca urmaş a!
şi resultatele obţinute.
unei esplosiunl turela (turnul panoerat) va­ treptată a isvorălor de venit ale S-tului Petru. Dintre aceşti 257 pontifici,
Nu ne este ruşine a mărturisi, că atât
porului fu ridicată în sus şi spartă în două ţerei. In schimb înse, cjic© mai de­ 14 au fost după naţionalitate Frances!, 11
fondatorii institutului, cât şi funcţionarii
buoâţî, dintre care una căcju în mare, er’ parte proclamaţiunea, puterile aş­ Greo't, 8 Sirieni, 5 Germani, 3 Spanioli, 2
lui, la început s’au angagiat la cultivarea
cealaltă pe puntea vaporului, lovind şi teptă, ca atât creştinii, cât şi mu­ Africani, 1 Eugles, er restul de 213 au fost
unui teren, mare parte necunoscut, necu­
omorând la moment un ofioer, 15 mari­ sulmanii se înţelâgă acest cuvânt Italieni.
noscut nu din vina lor, ci din vitregitatea
nari şi un mechanie cu rang de iooote- al lor. O nouă eră se începe pentru
raporturilor politioe şi sociale, în care a
nent. Afară de aceea trei 6menl, care se Creta, fiâ-care deci se depună armele. Rectificare. In Nr. 52alfoiei nbstrela
vieţuit poporul din al căruia sin au ieşit. 44
aflau în turnul panoerat, oăpătară arsuri Puterile voesc pace şi linişte; la cas articuiul „Braşove îndată la ÎDceput, în
Voinţa tare însă şi zelul neobosit al oo de: Adecă primul statistic român Mar-
grave, în urma cărora şi muriră în decur­ de lipsă, ele vor ave destulă autoritate
direoţiunei şi al funcţionarilor a învins t6be ăanu ne spunea şi soriea pe la 1844—45:
sul sărei. Afară de aceea a mai fost ucis pentru a face ca hotărîrile lor se fiă. este a se ceti:... Marţianu ne spunea şi
greutăţile, şi astăcjl institutul nostru ocupă
şi un bucătar de origine frances, oare ser- respectate. scriea pe la 1858 eto., âr şirul al 22 din
loc de frunte între institutele de oategoria
via pe vapor oa buoătar al admiralului. sus în jos tot în acest articol oolbna I pag,
lui din patria nostră, ba doră cu drept cu­ Paris, 18 Martie. „Echo de Paris“ 3 în loc de: „Mergi pe pânteoe, vecine,
întâmplarea aoâsta neuorocosă a produs
vânt putem afirma, că a devenit o şeâlă, comunică soirea, că prinţul Henric .enâadu-te oa mine! este a se ceti:..,
41
mare const8rneţiune atât între ostaşii află­
oare a propagat ounoscinţele economice de Orleans a fost recomandat ca gu- tărendu-te ca mine! 11
tori pe vaporeie staţionate înaintea Ca-
astfel în popor, înoât deja pe urmele lui vernor al Cretei.
neei, cât şi între locuitorii acestui port.
tot de acelaşi element s’au mai ridicat
^Cadavrele celor nenorociţi prin esplosiune Vi3îia, 18 Martie. „Pol. Corr.“ L i t e r a t u r ă .
peste 50 de institute de credit şi de eco­
au fost înmormântate alaltă-erl, MerourI, anunţă în ediţia separată, că primul
44
nomii, şi se înmulţesc mereu, oarl nu mai „M’aş mărita , cântec pop. aranjat
în cimiterul din Canea ou tote onorurile conflict pe mare s’a întâmplat în 17
au a se lupta ou „necunoscutul“ învins de şi armonisat pentru cor mixt (6 voci) de
cuvenite. — Atât împăratul Wilhelm, cât Martie la 6rele 11 a. m. întâmplarea
„Albina , âr capitalul procurat 'de noi şi Tm. Popavicî; preţul 50 cr.
14
şi preşedintele Republicei franoese au es- a adus cu sine, ca tocmai o corabiă
împrumutat în cea mai mare parte popo­ Se află de vendare la Librăria Ciurcu,
primat Ţarului telegrafic regretele lor faţă austro-ungară se începâ prima acţiune.
rului ţăran agricol, trece peste 7 milidne. Braşov; la „Librăria diecesană Caranse­
14
cu nenorocosa întâmplare. Corabia „Sebenico“ a Maiestăţii Sale,
Astăcjl institutul nostru dispune de o beş şi la autor în Braşov (strada Prun­
fiind trimisă în sînul Dia ca se ur-
Un proces monstru şi monstruos. La avere activă de peste 9 milidne florini, în dului Nr. 8).
mărescă o luntre, ce se cjicea că ar
tribunalul din Hod-Mezo-Vasârhely se trac- care: Economiile poporului figurâză cu 5V
2 fi încărcată cu arme şi cu muni- Au apărut de sub tipar : „Irmosul Paş­
tâză cailele acestea un proces, la care sunt milidne florini, ca depuneri spre fructificare; tilor , compus pentru 3 voci femeescl de
44
;.iune, menită pentru insurgenţii greci
complicate o mulţime de persone, aousate âr învestiţi în scrisuri fonciare peste 2 mi­ Tini. Popovid. Preţul 50 cr. Acest irmos se
fu atacată de insurgenţi Li-s’a răs­
că au luat parte la un sistem întreg de lidne florini. Capital sooial cu 600,000 fl. oote eşecuta de cor de şcolari, eventual şi .
puns imediat prin contra-focurî. Lun­
ucideri ascunse. Anume în acest oraş se Fondul general de reservă ou 100,000 fl. de cor de bărbaţi.
trea fu cufundată, er insurgenţii fură
făouse în timpul din urmă în anumite cer­ Fondul de garanţă al scrisurilor fonciare
alungaţi.
curi obicejă, ca membrii aoeleiaşl fa­ ou 200.000 fl. Fondul special de reservă
„Sebenico“ este o corabiă din Proprietar: SSe*. Aurel Mureşiami.
milii , seu locuitorii aceleiaşi case să cu aprdpe 50,000 fl. Fondul de pensiuni cu
oţel, grea de 900 t6ne, cu 12 tu­
se asigure unii pe alţii la diferite sooietâţl peste 115,000 fl. Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
de înmormâutare, oa apoi cei asiguraţi Acţionarii au primit dividendă la pri­ nuri, având un personal de 138
matrozi.
să fiă otrăviţi, cu soop, ca după m6r- mul bilanţ pro 1872/3 6-44%; er de aoo-
n
tea lor otrăvitorii să moştenâscă sumele lea 'noâoe: în 1 an 8%i ? 4 6n I câte 9°/ , Londra, 18 Martie. Ilarcourt în- Pentru turnătorii flo ţiori!
0
de asigurare. Astfel s’au întâmplat mai în 1 an 9%%, în 9 ani câte 10°/ , în 1 an nr’o vorbire ţinută erî în cameră
0 K
multe oasari, în care soţia şi-a otrăvit pe 11%, în 1 an 12%, în 1 an 13%, în 2 ani (fise, că partida liberală protesteză C l i A i S t—i
H3
soţul său, fratele pe sora-sa, stăpânul pe câte 15%, în 2 ani oâte 16% i acuma contra politicei ce-şT ia de basă inte­ este cea mai curată, subţire şi totuşi tare
cu t>
servitorea sâu servitorul său. Mijlooitârea pe primul an dala urcarea capitalului social gritatea Turciei. In numele naţiunei o Hărtiă d.e ţig-ări, +0
la aceste uoiderl tăinuite a fost, după- vor căpăta 12%' după valărea nominală a britanice Harcourt protestă contra po­ fără glicerina. t>
<3
cum se susţine aprope în tdte caşurile, o acţiunilor. liticei, ce Jse face în contra voinţei »—1 Patent 3 cr., Club-Exquisit 2 şi 10 cr. O
m6şă cu numele Maria Szalai-Jâger, care Total au primit deoî acţionarii în 24 ilarei Britane şi care nu pote ave alt E+ Se află şi tuburi de ţigări din hărtiă
prooura otrava, de obioeiă arsenio sâu ani de bilanţ peste 800,000 fl. drept divi- resultat- decât nimicirea Armeniei şi C L U B . W
'Sărioioă, care se amesteoa apoi în nutre- deudă după un capital sooial de fl. 300,000. aplicarea represaliilor contra Greciei. Yemjare en gros !a h3
.mântul viotimelor. O sumă, care în calcul mijlociu corespunde lulius fl/ililler Nachfolger,
la circa 11% valorei nominale, şi ia ciroa
a
(2) liraşov.
6% a valorei efective a acţiunilor.