Page 34 - 1897-03

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 55.—1897.

ae:
Drept aceea, ve4end puterile, aduce 4’ua de mâne: Resboiu seu pace? nasce în simplitatea casei prin pro- onest, el 4i „Prefer un om fără
că guvernul grecesc n’a dat ascul­ In Austria 4fiel© trecute s’a ur­ priele nbstre puteri şi bunătăţi. Fe­ bani, decât bani fără om. u
tare provocării lor, ca în timp de mat mai departe cu alegerile pentru ricirea nesgomotosă este cea mai O bună căsătoriă este o socie­
e
şese <}il se-şî cheme înapoi coră­ dietă. Dintre Românii bucovineni au nobilă pe pământ, căcî într’ânsa tate de amiciţiă şi de încredere,
biile şi trupele trimise la Creta, au fost candidaţi la colegiul al doilea omul nu se pierde ca în bucuriile care impune datorinţe şi obligăminte
hotărît cu tote împreună, se trimită (al proprietarilor mari) baronul G. sgomotbse. reciproce. Sciinţa economiei casnice
corăbii şi trupe nouă la insula, des­ Vasilco, eră la colegiul întâiu (al Fericirea vieţei sgomotose nu este e9te cunoscinţa cea mai folositbre
pre care e vorba, care împreună cu clerului) părintele Dr. Ion Zurcan, fericire adevărată, ea nu pbte nici şi mai onorabilă pentru o mamă de
corăbiile şi trupele trimise mai îna­ consilier consistorial. măcar într'o cţi să ne fericescă, nici­ familie, atentă la datorinţele sale şi
inte de puteri se taie cu totul orî-ce Românii din România au suferit decum însă într’un chip mai înde­ ajutbre pentru copiii sei.
legătură între acesta insulă şi Grecia, o mare perdere prin mbrtea prea lungat. Scârba şi nemulţămirea ur- 0 femeie muncitdre şi bună aduce
ca astfel Grecii vrând nevrând, se timpuriă şi neaşteptată a fostului rneză după desfătarea cea preste mai mult folos într'o casă, decât fiica
fiă siliţi a-şî chema acasă ostaşii deputat şi ministru Alexandru Laho- măsură. unui mare bogat, care cheltuesce pe ni­
aflători în Creta sub comanda co­ vari, unul din cei mai luminaţi şi Trebue deci a îmbrăţişa mai micuri mai mult decât venitul ce aduce
lonelului Vassos. Acestă închidere mai destoinici dintre bărbaţii de bine pacînica retragere în vieţa fa­ bărbatul seu.
seu blocare a Cretei, care se va face stat români. Toţi bmenii cu simţ, miliară, decât sgomotbsele desfătări Un mare moralist a d,is: „Da-
ua
cunoscută peste tot cu 4i de tote foile din România, fără deo­ şi petreceri publice, căcî numai a- torinţa femeilor este de-a fi virtuos9,
mâne, se va face astfel, că corăbiile sebire de partide, deplâng mbrtea tuncî omul este un adevărat domn privilegiul lor însă pare a-le măr­
puterilor vor priveghia, ca nici un acestui vrednic bărbat întâmplată la în casa sa, er nu un visitator străin. gini numai în aparenţele virtuţei.
vas grecesc se nu se apropiă de in­ Paris în nbptea de Luni spre Marţi Cea mai mişcătbre şi cea mai Multe femei îşî uită de datorinţe,
sulă şi se aducă ceva pe sema oş- (3 spre 4 Martie v.) adâncă bucuriă însă este tot-deuna der tbte îşî aduc aminte de al lor
tirei închise astfel aici; de-asemenea fructul unei activităţi folositbre. In privilegiu “.
nici corăbiilor străine nu le va fi ceea ce bărbatul a făcut şi a lucrat, Intre părinţi şi copii trebue să
iertat a aduce nimic nici pe sema Câte-va cuvinte despre căsătorii
se oglindeză puterea sufletului său; esiste acelaşi raport, care este între
trupelor grecescî, nici pe sema lo­ cu cât privesce fructele silinţelor Dumne4eu şi om. Iubirea să fiă le­
Plăcerile şi suferinţele vieţei
cuitorilor dinlăutrul insulei, ca ast­ sale, cu atât mai multă stimă do- gătura, care îi legă între sine; pă­
familiare.
fel şi aceştia se fiă domoliţi şi siliţi bândesce de sine însu-şî. rinţii vor privi pe copiii lor ca da­
IV.
a se supune hotărîrei puterilor. Omul, care îşî alege o soţiă a ruri dela Dumnedeu. Numai din iu­
Mai departe guvernele puterilor Nu trebue se considerăm grijile vieţei sale, trebue se ţină mai pu­ birea ce o au copiii faţă de părinţi
celor mai roarî au hotărît, că decă casei, ca cele mai grele şi din causa ţin la avere decât la educaţiune şi se va pute desvolta în ei şi iubirea
acâstă închidere a Cretei nu va fi lor se ne depărtăm de legământul la, moralitate; numai cu aceste două faţă de Dumne4eu.
de ajuns, ca să-i facă pe Greci se căsătoriei, căci vieţa casnică, deşi din urmă calităţi femeia face pe so­ Ce spectacol pbte fi mai încân­
lase în pace Ostrovul cu pricina, se înmulţesce numărul, nu înmulţesce ţul ei fericit. Ce stare pbte fi mai tător, decât acela al unei femei fru­
se ia asemenea măsuri şi faţă de însă şi greutatea grijilor. Grijile ca­ fericită, decât aceea a doi soţi, carî mbse în mijlocul micilor săi copii.
schelele cele mai însemnate ale Gre­ sei ne oţelesc inima, er îngrijirea petrec într’o armoniă perfectă şi Numele dulce de mamă este sacru
ciei, împedecându-se astfel negoţul unită cu temerea este vătămătbre, sunt strîns uniţi prin o iubire şi chiar şi 1a. popbrele sălbatice. Tbte
Grecilor cu celelalte ţări. căci lânce4esce inima şi ne lipsesce stimă reciprocă! Ei gustă o vieţă femeile în general cunosc şi practică
Der Grecii tot ai naibei!... Ei de puterea de-a le preveni şi a mic­ de deliciu în mijlocul plăcerilor. Er cu o desfătare nespusă aceste pre-
nu se lasă nici acum, deşi văd, că şora cel puţin urmările lor vătă- o căsătoriă nepotrivită presintă un ţiose datorinţe, ce le împune na­
tote puterile cele mari sunt în potriva mătore. tablou înfricoşat. tura.
lor şi ei sunt numai o mână de 6menî. Grijile casei aduc fericirea fa­ Prima condiţiune a unei bune O femeie nu pbte fi mama bună,
Ei 4ic, că dâcă puterile îi împedecă de miliară, ele sunt armonia vişţei, şi înţelegeri de căsătoria constă în ar­ decă nu a fost mai întâiu fiică iu-
a împreuna Creta curegatul lor, vor cine nu are griji, acela nu are nici monia fîsică şi morală, şi în unirea bitore şi supusă. Fără amor filial
ataca pe Turci în Macedonia şi vor dorinţe. Neîngrijirea pentru viitor Caracterelor. A doua condiţiune este nu esistă nici amor matern. A iubi
face un bucluc şi mai mare decât derapănă lucrurile familiare; er cel moralitatea, acea calitate eminentă, cu atragere este cea dintâiu dato-
în Creta. Spre acest scop guvernul ce se îngrijesce numai pentru cele care comandă stima şi respectul. A rinţă a unui suflet nobil. Un om se­
grecesc a şi trimis partea cea mai presente, acela cu o uşurinţă alergă treia condiţiune constă în mijlbcele rios şi cu bun simţ caută o soţiă,
mare a oştirei la graniţa turcescă, spre perirea sa. ce trebue se aducă fiă-care din soţi care se-i dea copii şi să-i scie cresce
unde, după-cum se scrie, s’ar fi adu­ Să ne învingem pe noi înşi-ne spre asigurarea esistenţei lor şi a după cuviinţă. Scopul seu va fi bre
nat cu totul la 70,000 omeni. Chiar şi am învins lumea totă. Să fim copiilor lor; aceste mijlbce sunt: de-ajuns, decă se va însoţi cu o
miniştrii grecescî spun, că poporul cumpătaţi în dorinţe, şi aşa ni-se Data (zestrea), economia, ordinea şi fată, care jocă şi cântă bine la
este grozav de necăjit împotriva vor micşora de sine grijile. Să fim mai pre sus de tote, virtuţile, care piano, der care nu înţelege nimic
Turcilor şi împotriva puterilor şi gata a pierde tot-dâuna cele mai ţin a menţine în sînul familiei feri­ la economia casnică şi la sacrele
cere din răsputeri îmceperea răsbo- plăcute şi mai scumpe din ale nbs- cirea şi bunul traiu. datorinţe de mamă?
iului împotriva Turciei, ameninţând, tre, ca venind după decisiunea pro- Cu tbte acestea, părinţii bogaţi In aşa cas se va întâmpla fără
că altfel se rescolă şi detroneză pe vedinţei, bra ispitei, să nu pierdem mai tot-deuna refusă a-şî mărita îndoelă, ca după o scurtă convie­
regele Gheorghe. cu o lovitură totă fericirea nbstră. fiicele după tineri fără avere, însă ţuire, bărbatul va fi cu desăvârşire
Va se 4ică, cârpesci haina în- Fericirea cea adevărată înflo- onorabili şi muncitori, ci mai bucu­ amăgit în privinţa soţiei sale, că în-
tr’o parte, şi se rupe şi mai tare în resce numai în liniştea vieţei fami­ ros le mărită, chiar în contra voin­ curând soţii vor începe a simţi greu­
alta. Aşa şi cu încercarea puterilor liare, unde omul nici-odată nu este ţei fiicelor, după bogaţi (pentru aur), tatea lanţului, ce-i unesce, şi în fine
de a face pace între Greci şi Turci. singur, fiind-că se pbte îndestuli cu şi prin acesta fac un rău din cele pacea şi unirea vor părăsi casa con­
Acuma nu e vorbă, în cele din sine însu-şî, şi unde nici-odată nu mai mari. Trebue se recunbscem, că jugală.
urmă pbte că şi Grecii se vor mai este de lăsat, fiind-că sufletul său tbte în acetă lume se pot cumpăra O femeie, a cărei educaţiune a
linişti şi vor vede, că nu e lucru nu se face necredincios cătră sine cu bani, der fericirea nicî-odată. fost basătă pe o raţiune sănătosă,
de glumă a se lupta cu Turcii şi a însu-şî Marele Temistocle, ilustrul atenian, face fericirea -familiei. Ordinea şi
ave de lucru şi cu cele şese puteri Fericirea nesgomotosă este cea când la căsătoria fiicei sale avea să economia sunt două calităţi, care
mari ale Europei. Decât deocamdată mai nepreţuită pe pământ, căci ea se decidă între un tînăr bogat, dâr fac prosperitatea unei case, deore-ce
nu se pbte sci de bună seină, ce va nu se pbte cumpăra cu bani, ci se viţios, şi într’un băiat sărac der risipa seu cheltuelile nemăsurate dis-

— „Nu, nu te uit!... Mă voiu sub cari luceau şiregurî de mărgă­ îndeletnicind’o florî să cosă pe ele... nilor faptele ei, fata vinovată ar fi
întorce erăşî“. ritare, lung, lung i-le sărută. — Ve4b îi 4i° > când privesc biciuită în faţa obştei!...
ea
— „Sunt alte femei mai fru- Şi buzele-i, calde încă de săru­ eu, câmpia cu florî se îmbracă. Aşa Der... atunci ar da pe faţă şi
or
mbse de cât mine!“ tare, luceau ca blândele 4 î: ochii, fă şi tu; cu rumenele tale degete pe frate-său, pe care nimenî nu tre­
— în cari 4©ul îşî mângăiese pri­ buia să vadă trăind, ci numai să-l
— „Aşa cre4i? Privesce - te strămută pe pân4â viile-mî florî!...
virea, — asemenea cerul, cu două ua slăvescă în mersu-i pe bolta ce-
deră!“ Şi nete4ând un părete de Şi lucra totă 4i copila.
marmură cu mâna, îl prefăcu în mari stele în adânc, tresăriră! Tovarăşele ei se minunau ş’o rescă!...
Trupul mlădios al copilei cres­ De aceea, cu pas uşor trecu
oglindă, Myglis atunci se ve4u ală­ pizmuiau vă4end’o..., er faima mă-
cuse, er paşii ei păreau că n’ating peste undele mârei, lăsând în urmă-i
tur cu 4eul, frumdsă ca densul, ca estriei sale se răspândi curând în
pământul. o largă brazdă de lumină şi în nbp­
el strălucită, şi în sînul lui capul largul lumei.
Cine o vedea se mira de frumu­ tea, în care din nou vechiă Myglis,
de temă îşi ascunse, căci ea nu-şî
seţea ei uimitbre, câţi-va tineri îşî Myglis nicî-odată nu era obosită. Artemisa intră în templu şi, des-
v§4u8e păn’ atunci faţa !... ]j)eul, de-pururea veghetor, îi luase
perdură minţile, sciind-o vestală şi preţuitore încruntându-şî privirea
Şi 4eul se întorse de câte-orî povara somnului, dându-i putere şi
pururî străină iubirei. asupra-i, îi 4i ® „Escî perdută! De
:
s
nbptea stătea ea de pază. sănătate!...
u
Iutr’o altă nopte 4© l o învăţa acum 4eul nu va mai trece pragul
Odată, întin4endu-i o harfă, îi
să jbce. într’o nbpte însă Artemisa, vâ­ acesta, pe care eu veghiez, er pe
4ise el: „Cântă!“ El cânta şi Myglis dansa, pe nând în pădurea din jurul templu­ tine te voiu prăpăstui în întunerec
— Se cânt? Vai! der nu sciu! lespe4ile templului, sprintenă şi neo­ lui, zări lumina ce strălucea în nă- şi în desnădejde ! Nicî focul altaru­
— Nu scii! ? Privesce în ochi-mi bosită, ca frun4a pe aripi de vânt. întru şi, apropiindu-se, rămase în­ lui năti cu ce-1 mai hrăni, de nu va
atuncea şi cântă! Apollon chiemâ Horele şi Graţiile cremenită, descoperind, că divinul veni 4eul să ţî-1 aprindă; decî vei
Er Myglis, privindu-1 în ochi, s’o înveţe din ceră se facă frumbse ei frate iubea o fiică a pământului, muri, căcî ai îndrăznit să iubescî
începu se cânte, sfibsă la început, şi gingaşe chipuri. Cu suflarea şi cu şi încă pe una dintre cele menite a pe Phoebus!“. Myglis, mai albă de­
ca o păsărică ce viersul îşi încercă; mâna încăl4ia şi frământa el cera, sta tot-dâuna fecibră! cât ra4 ce căde din cornul Arte-
a
apoi de-odată cu glasul puternic, un arătându-i ce formă să-i dea, aşa că O clipă îi trecu prind gând, o misei, se prăbuşi în genunchi fără
imn înălţă bucuriei, er Apollon ea făcu de nenumărate-orî chipul cumplită pedepsă: decă ar stinge de a mai 4i°e un cuvânt
zâmbindu-i: „Aşa! aşa, înainte“, îi lui, şi alt-ceva nu mai vru să facă focul de pe altar, Myglis ar fi în­ Ea 4 i) ce e drept, cum marea
ai
u
4ise!... şi dragile-i buze deschise, nimica. Şi stofe neasemuite îi aduse, gropată de viuă; decă ar arăta bme- se făcea trandafirie sub paşii 4e lui,