Page 35 - 1897-03

Nr. 55.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

trug într’un timp forte scurt averile recţiunea „Albinei" a însărcinat pe d-1 Ni- Astădî însă numărul funoţionarilor dela Conferenţă publică. Atragem atenţiu­
cele mai marî. Când bărbatul câş­ colau Petra-Pstr eseu, cel mai vechiu între centrala din Sibiiu şi filiala din Braşov este nea pubiioului român asupra a douei con-
tigă prin munca sa, femeia trebue funcţionarii Institutului, acjl adjunct şi de 48, între oari 28 cu drept de pensiune. ferenţe publioe din acest post, ce se va
se cheltuâscă cu măsură şi eco- funcţionar la filiala din Braşov, ca să re­ Va să dLă „Albina" provede »dl cu mij- ţine mâae la 4 âre p. m. în sala festivă a
nomiă. dacteze o monografia a institutul, în care 16ce [de esistenţă 57 familii, mai având gimnasiului român din loo. Va vorbi d-ra
Unirea bărbatului şi a femeei se va cuprinde o istoriă a înfiinţărei peste 100 de agenţi şi bărbaţi de încre­ profesoră Maria Bogdan despre „Idea eman-
constitue unanimitatea. Femeia este „Albinei". Monografia, care va apăre di- dere, cari încă primesc renumeraţiunî pen­ cipârei femeii desvoltatâ prin educaţiune".
din tâte puctele de vedere destinată lele aoestea, are să fiă fbrte interesantă tru serviciile lor. Intrarea 20 or. Pentru studenţi 10 or.
a esercita în sînul familiei o altă şi bogată în date istorice privitore la Iubileul de 25 de ani, Direcţiunea a
ordine de funcţiuni, decât bărbatul; meritul fondatorilor şi la activitatea ace­ hotărît să nu-1 serbeze ou banchete şi alaiu, Răspuns Ia apelul Grecilor. In urma
bărbatul activ lucresă înafară; fe­ lora, cari au muncit în acest period de un ci în locul acestora direcţiunea propune a apelului adresat de reotorul universităţii
meia iubitâre cresce şi administreză pătrar de secul la ajungerea scopolui aces­ se vota 1000 fi. pentru ridicarea unui mo­ din Atena, în Gestiunea Cretei, profesorii
casa. Femeia ca soţiă este însărci­ tui institut. nument iniţiatorului şi primului director de universitari din Iaşi, întrunindu-se, au de­
nată cu cele mai marî datorinţe de In raportul consiliului de administru- odinioră Visarion Roman, âr alte 20,000 fi. legat pe d-nii Dr. G. Bogdan şi I. Tano-
soţiă şi de mamă; are deci o nobilă ţiune oătră adunarea generelă din acest an pentru crearea unui fond, din oare sd se vioeanu cu redactarea unui răspuns, în nu­
şi înaltă misiune de împlinit în fa­ se cuprinde o dare de samă amănunţită ridice odată în Sibiiu un internat pentru şco­ mele universităţii iaşane.
milie şi în societate. Viitorul unei asupra desvoltărei institutului dela înte- larii români. Un curios fenomen psichologic s’a des­
naţiuni este în mamă; trebue deci meiarea sa şi pănă adî. Pentru oetitorii nume- coperit, aoum oâte-va db > într’un spital
0
Mersul afaoerilor în anul trecut a fost
se se dâe facultăţilor femeei t6tă rilor de Dumineoa ai cfiarului nostru estra- îmbucurător, arătându-se progrese frumose din Florenţa. Cu ajutorul radelor Roent­
desvoltarea, necesară. gem din acestă dare de sămă următorele gen s’a dovedit, că un individ numit Pio-
în toţi ramii operaţiunilor. Profitul curat
In fine pentru ca întrio familie date: chianti, intrat în spital din causa unei in-
al anului trecut a fost 131,357 fi., adecă
se se reverse darul bunului Dumne­ Institutul s’a înfiinţat cu un capital disposiţiunluşore, are inima în partea drâptă.
ou 7,046 fi. mai mult ca în anul de mai
zeu trebue ca bărbatul se-şî iubescă social de 300,000 fi. Când însă institutul Deşi s’ar părea oă acest fenomen, unic, ar
înainte. Din acest profit direcţiunea pro­
soţia şi copiii, âr mai pre sus de şi-a început lucrările, abia avea 90,000 fi., contribui la starea lui bolnavă. Totuşi, el
pune a se vota pentru soopurl de bine­
t6te se iubescă pe Dumne4eu, şi suma oe erea ^ărsată pănă atunol din ca­ are etatea de 64 ani, şi pănă aoum nu a
facere 6081 fi. sâu 6%, afară de oele 20,000
atunci va fi sigur, că a sa casă va pitalul social. Greutăţile, ce le-a avut să ft. menite pentru înfiinţarea unui internat suferit nimic. Se speră oa el să se însână-
fi un raiu de fericire. le întimpine la început „Albina", au fost toşeze cât de curând.
de băeţî.
Un om, când vre se se căseto- marî, căci avea să străbată o cale pănă
râscă trebue se cerceteze cu aten­ atunci necunoscută la Români. Der mulţă- Vinderea unui cadavru. Studenţii în
ţiune şi se nu se decidă în grabă mită zelului şi conBoienţiosităţii, ou care a medioină de la Universitatea de Goettin-
a se lega cu suflet şi corp de-o fe­ fost oondus şi administrat acest institut din gen au primit dilele treoute, o sorisore de
— 8 (20) Martie. la uu individ din Hanovra, oare îşi oferea
meie, pentru-că în acestă alegere partea directorilor şi a funcţionarilor săi;
stă viitor ea sa fericire. el a trecut cu succes peste greutăţile în­ La mtirtea lui Al. Lahovari. In 4 Mar­ cadavrul pe o sumă ore-oare, îndată după
Se caute se nu ia o risipitore, ceputului şi astâdî ocupă un loc de frunte tie, d. ministru el afacerilor străine din morte. Nenorocitul se afla în oea mai nâ-
căci când femeia nu este economă, între tâte institutele de felul lui din patriă Buourescî a adresat ministrului român din gră miserie şi c .ea pentru cadavrul său
totă munca şi silinţa bărbatului este şi a dat un puternic avânt spiritului de Paris, telegrama următore: „In numele gu­ 30 mărci, peni î a mai putea trăi câtva
în vânt; nici se ia o femeie numai economia în poporul nostru, ceea ce do- vernului român binevoiţi a presinta dâm- timp. Ofert» a st primită . generoşii stu­
pentru starea ei, căci când femeia vedesce înfiinţarea numeroselor institute „nei Lahovari şi familiei condolenţele nâs- denţi, coticfeiia 'eontribr .d fiă-oare) au
hrănesce pe bărbat, atunci bărbatul românesc! de bani, oe au urmat la esem- „tre pentru pierderea durerâsă ce a încer­ trimis banii ceruţi V-' v
se face sclavul ei. plul „Albinei" şi al căror număr ac]l trece cat. Soirea aoâstă tristă fiind adusă la ou-
Repausul de Duminecă. „Monitorul Ofi­
Omul se caute se-şî ia o femeiă peste 50. „nosoinţa Parlamentului, Camera deputaţi­ cial" al României de Joi promulgă legea
mai mult virtuâsă şi econâmă, de­ Astâdî „Albina" dispune de-o avere lor a ridicat şedinţa în semn de doliu". Deutru repaosul în d’l * de Duminecă şi
0 6
cât cu marî bogăţii (după-cum este activă de peste 9 milidne fior., în care sumă (Asemenea făcu şi Senatul. — Red.) Mi; sărbători. Regulamentul oe se elaborâză
usul astăcjî la noi), căcî banii fiind economiile poporului figureză cu 5Y mi- nistrul de externe a primit dela legaţiunea aoum va fixa şi data când legea acâsta va
2
numai o nălucire, se duc de nu se liâoe fior. ca depuneri spre fructificare, ţâr română din Paris următore» telegramă fi pusă în aplicare.
mai ved; er virtuţile sunt eterne, investiţi în scrisuri fonoiare peste2 milione „Serviciul funebru înainte de transportarea
căci bine (p Solomon în Sânta fi. Fondul general al „Albinei" este de „oorpului în România se va faoe Vineri, r ^sa de economii şi sgomotele de res-
06
Scriptură că: „casa şi averea sunt 100.000 fi., fondul de garanţă al scrisurilor „7 (19) la ârela 2“. — Al. Lahovari a avut boiu. In urma sgomotului ce se lăţise prin
„moştenire delapărinţî; er o femeie fonoiare 200,000 fi., fondul special de re- următorele decoraţiunî: Marea Oruoe a Co­ unele diare din România, că răsboiul stă
w
„cu minte este dela Dumnec}eu . eervă aprope 50,000 fi., fondul de pensiuni ronei României. Mare Ofiţer al Stelei Ro­ să isbucnâscă şi oă din acesta oausă eassa
(Proverb. Sol. 19, 14). Er Isus Sirac peste 115,000 fi. mâniei. Marea Cruce a ordinelor Franoiso- de economii (de păstrare) a statului îşi va
<ţice: „Fericit bărbatul, care capătă Acţionarii au primit dividentă la în­ Iosif (Austria), Corona de Fier (Austria), suspenda plăţile pe timp nemărginit, sâu
o soţiă bună, că îi îndoesce anii". ceput 8%, apoi 9, 9%, 10, 11, 12, 13, 15, Osmania (Turcia), Corona Italiei. Mare ofi­ că cei ce nu-şl vor retrage banii pănă la
şi ia urmă 16%, âr acum, în primul an ţer al Legiune! de onore (Francia). Ordinul 4iua întâih a lunei Martie st. v. nu îi vor
Prob Or. Eleffcerescu.
după urcarea oapitalului social vor primi casei Ernestine clasa I (Saxa-Coburg-Gotha). putâ retrage decât peste 10 ani, o parte
Ordinul casei de Hohenzollern clasai. Pre­ însemnată din clasele munoitore, cuprinsă
12%-
„ A L B I N A " , In oei 24 de ani trecuţi, acţionam şedintele olubului conservator, d. general de spaimă, s’a grăbit să alerge la eassa
au primit peste 800,000 fi. dividendă după Mânu, a primit din tote unghiurile ţării de eoonomiă, cerând restituirea sumelor ce
institut de credit şi economii.
oapitalul de 300,000 fi., pentru scopuri cul­ telegrame, oare exprimă adânca întristare le aveau depuse aoolo. Era peste măsură
Estras din raportul consiliului de adminis- turale şi de bine-facere a contribuit insti­ simţită de toţi consevatorii pentru perderea de mare îmbulzâlă la Oassa de eoonomiă
traţiune.
tutul peste 72,000 fi., aşa că nici un institut, ilustrului om de stat Al. Lahovari. Corpul mai ales în Bucuresol şi Iaşi. „Monitorul
In 10 Aprilie n. c. se vor împlini 25 asemenea lui din patria, nu l-a întrecut în regretatului Al. Lahovari a fost Joi îm­ ofio." publică în privinţa acâsta un comu­
de ani dala d'ue, în care „Albina", cel mai privinţa acesta. Dările plătite statului trec bălsămat la Paris. Sâmbătă rămăşiţele mor­ nicat în care se mai di°e: „Oassa a crecjut
veohiu între institutele nostre de bard, şi-a peste cinci milidne fior. ceea ce dovedesce, tuare ale fostului ministru de externe vor că nu pâte da o desminţire mai catego­
început lucrările. ă statul are mult mai mare folos materialo fi transportate la gară. Legaţiunea română rică tuturor aoelor sgomote absurde decât
A.dunarea generală din acest an, oe dela institut decât înşi-şl aoţionarii. din Paris a primit ordine din Buourescî a restituind la cerere, fără a usa nici ohiar
se va ţină la 27 Martie, este aşa-dără adu­ La început „Albina" avea numai un urma cortegiul pănă la gară şi a faoe ono­ de veri unul din termenele de plată oe
nare jubilară. Din incidentul acesta Di­ director esecutiv, 2 canceliştî şi 1 servitor. rurile cuvenite. legea ei oonstitutivă îi pune la disposiţiune,

care venia, der îl vec|u şi îndepăr- se scurse şi Myglis râmase mai albă ca o ra4â de lună, verde ca marea Codrule cu frundâ lată,
tându-se de tema umbrei ce sta ne­ decât o statuă... şi cu o flacără trandafirie tremurând Pioe bruma nu te bată,
clintită pe pragul templului. — „Privesce-ţî iubita!" 4^ Ar- în adenc. Că mi-ai prins bine odată.
se
temisa rî4end şi desvelindu-şî faţa, - *
Pe altar mai pâlpâia când şi Era ultima sărutare a lui Phoe­
„aşa pedepsesc eu pe feciâreie, carî-şî
când o slaba lucire, der copila nu bus. De s’ar ţese pânza ’n baltă
avea mintea la densa, aşa că în efori uită datoriile, în braţele tale!" Fără iţe, fără spată,
Phoebus întră grabnic în tem­
focul se stinse cu totul, âr asupra plu şi dete un groznic ţipet, v§4end Poesii poporale ardelenesc!. Fără leac de suveiouţă
lumei speimântate sârele — ascuns Ar ţese şi-a mea mândruţă.
pe Myglis întinsă pe altar. *
de mâniâsa efeiţă — nu mai resări Câte frunde-s într’un pom
şi întunerecul se întinse peste tot Copila îi surîse încă, şi ochii Nu-i ca ura oea de om De oât pită şi slănină
pământul. aprâpe stinşi îi întârse cătră den­ O’o visedl şi noptea ’n somn; Dela o hoşoă bătrână,
sul! El smulse săgeta, der nici un
Myglis, în nâpte învelită, crecfii, De te ’n torcl cătră părete Mai bine-o oojiţă arsă
strop de sânge din piept nu-i mai
că Phoebus o înşală şi că a luat Urîtu tot ti-se vede. Dela o fată frumosă.
curse.
alt drum, cătră o altă fată mai fe­ * *
O prinse la sîn se-i dea ernoua
ricită decât densa. Atunci numai De când badea mi»s’a dus
viâţă; ea, în loc se reînvie, se topi Oopiliţa din Găzdaol
vecfu, că focul se stinsese, şi zadar­ Negură ’n portă s’a pus
cu totul de-odată. Frumâsă cămaşă ţi faci,
nic se trudi se-1 aţâţe cu suflarea, Şi pe pari şi pe nuia
Atunci 4eul fugi din templu, Da-i cusută de săraci,
căci ridică dâră puţina cenuşe ce-i Şi pe inimiâra mea.
blestemând pe soră-sa, — care rîdea Şi-i ousută ’n sat ou sula
flutură împrejur şi-i căcfu la piciâre. *
neîndurată de disperarea lui, şi as- Cu laptele dela „Sura",
Cu braţele întinse, ea strînse cun4endu-se în nori, deslănţui o vi­ Şi-i cusută ’n sat cu acu De-aşI trăi pănă la tâmnă
altarul la piept, se-i dea o nouă căl­ jelie nebună şi torente de plâie!... Ou laptele dela „Ceacu". Să mă ’nsor să-mi iau o dâmnă.
dură, simţindu-şî inima încinsă de Când feciâreie preotese putură, * — Lasă-le la focul dâmne
atâta foc cât se pâtă aprinde o âr se intre în templul Hestiei, gă­ Codrule frund& rotundă Că rabdă destulă fome.
lume; dâr Artemisa intră în templu siră focul stins, pe vestală nicăerî, Pice bruma nu te-ajungă, *
şi cu o săgetă o ţintui pe altar. âr pe altar zăriră o petră minunat: Că-mi făcuşi odată umbră D’aicI păn’ la mândrul meu
Sângele-i, picătură cu picătură, albă ca un vel de virgină, albastră | De mă iubi-i cu-a mea mândră, Nu-i nici deal, nu-i nici părău,