Page 36 - 1897-03

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 55—1897.

sumele oe i-s’au reclamat. ţ)iua de 1 Mar­ se adunaseră la staţiunea de pe promenadă se esprimă astfel despre societatea ma­ gră, scrisă de br. Kemâny Istvân jun. şi
44
tie, înfăţişată ca cji fatală, a trecut şi cassa a tramvayuiui, aşteptaseră după tramvay ghiară ! publioată de Hentaller Jozsef , de Axentie
de economii urmâză a satisface, fără nici timp îndelundat, dâr tramvayul n’a venit. Severii. Braşov, 1897. Tipografia A. Mu-
Cătră absolvenţii din 1891—92 ai pre­
o întârd'ors, cererile de plată ce i se pre- Ni-se spune, că acjl dimineţă nici n’a ple­ reşianu. — însemnătatea acestei scrieri a
parandiei româno din Arad. Primim din Ti-
sentă. De aceea, în interesul depunătorilor, cat de loc tramvayul la gară. Vre-o şese veteranului luptător dela 1848 n’avem
mişâra un apel, în oare vr-o 11 dintre
guvernul se crede dator să intervină încă oălâtori au scăpat din oausa acesta trenul. nevoiă să-o accentuăm în deosebi. Parte
elevii, cari au absolvat în 1891 — 92 la pre­
odată, pentru a linişti publicul. „Oassa de Pote orl-cine sâ-şi închipuâsoă, ce neplă- însemnată din răspunsul la „Cartea nâ-
parandia română gr. or din Arad, spun oă
44
economie va urma să restitue şi în viitor oute pot să fiă asemenea păoălituri pentru gră“ s’a publioat şi în foiletonul clarului
în 8 (20) August 1896 întruniţi din întâm­
tâte sumele, ce i se vor oere. Publioul călători, cari pe lângă aceea mai pot fi es- nostru, ea conţine însă şi un Adaus privi­
plare la o couferenţă în Timişora, au ho-
este îndemnat să nu se grăbâscă, sub im- puşi ohiar şi la mari pierderi. Chiar ac}I tor la „incendiarea şi devastarea Aiudului
a
târît să con voce la o convenire colegială
presiunea unor informaţiun! greşite, a-şi dimineţă, d-1 oonfetar Teodor Spuderca ne de 183 pagine încă nepublioat. Intrâga carte
pe toţi colegii lor, cari au absolvat preparan­
retrage economiile fără vre-o trebuinţă re­ spune, oă a suferit din causa tramvayului conţine 364 pagine şi se află de vânzare,
dia în acel an. Terminal oouvenirei s’a pus
ală, oăc! aceste retrageri precipitate sunt o pagubă de 15 fi., deârece luase angagia- cu 65 cr. (trimisă francat 70 cr.) seu 1 leu
pe Vineri îu 18 (30) Aprilie, săptămâna
în paguba sa, de vreme oe, în cel mai bun mentul să trimită la termiuul fix q cutiă 50 baui esemplarul, la tipografia „A. Mu-
luminată, la 9 âre a. m. în sala Semina­
44
cas, pierde dobânda, compusă (adeoă do­ de pesmeţi unui domn, ce avea să plece reşianu , precum şi la d-1 autor Axentie
rului român gr. or. din Arad. Sunt rugaţi
bânda la dobândă), pe care cassa o boni- ou trenul dela Dârste. Servitorea s’a re’n- Severu, Braşov (Strada Postavului Nr. 10).
deci toţi absolvenţii din 1891 — 92 ai acestei
44
fioă oelor ce îi încredinţeză economiile loi . tors însă ou cutia de pesmeţi îndărăt, de-
preparandii a se presenta la amintita con­ NECROLOG. Din Târgu-Jiu primim
oreoe tramvayul n’a voit s’o ducă, âr d-1
u
Dela reuniunea „crucei roşie . Sun­ venire colegială de 5 ani. Analul este sub­ trista soire, că d-1 Ştefan Bobuncu a îndurat
Spuderca, pe lângă pagubă a mai avut şi
tem rugaţi a oomunioa următârele: Ca în scris de d-nii: G. Petrovioiu preşedinte, I. o grea lovitură a sorţii prm pierderea prea
neajunsuri, că n’a putut satisface comandai
toţi anii, aşa şi în anul acesta presidiul Puticiu notar, At. Baiou, Ios. Oiorogariu, tuuporiâ a iubitei sale soţii Amalia, oare
primite. Sperăm, oă On. direcţiune a tram­
p
u
reuniunei „Craoei roşie filiala Braşov are Nio. Savu, M. G. Crăoiuu, I. Borza, At. în 5 Martie v. o. după grele suferinţe da
vayului va lua măsuri de-a înoungiura pen­
de scop a aranja o petreoere în favorul Liposan, P. Banda, M. JStanoiu şi I. Cri- 15 (jile a răposat în etate de 41 ani. —
tru viitor astfel de inconveniente, care Uu
reuniunei. Şi după-oe arangiarea a luat’o şan. — Dorim revedere fericită tinerilor Adresăm întristatului soţ sincerele nostre
numai pentru public, dâr chiar şi pentru
asupră-şi comitetul dâmnelor din reuniune pedagogi. oondolenţe.
interesele societăţii îutreprinflătâre sunt pă-
promite cel mai frumos sucoes.
44
gubitore. Intrnaire socială. Cetim în „Gaz. Buc. :
Seim, că nobilul scop al acestei Reu­
Luni în 15 1. c. s’a întrunit tinerimea ro­ De-ale despărţementuîui Braşov aî
niuni ce se basâză pe convenţiunea din
0 glumă prâstă. Cineva a ţinut să mână din Cernăuţ în pavilonul otelului Asociaţiunei.
Geneva, este d’a veni în ajutor Statului
faoă o glumă, dâr o glumă fârte prâstă, Veiss pentru a serba alegerea d-lui deputat
în îngrijirea celor răniţi seu îmbolnăviţi Atragem atenţiunea comitetului
trimiţând mai multora dintre (ji&rele nâstre Dr. George Popovtcî. La acâstă întrunire, la
în răsboiu, precum şi ajutorarea familie- despărţementului braşovean al As-
anunţul, că d-1 George Curtean, secretarul oare au participat şi mai mulţi deputaţi
lor celor cătjuţl în răsboiu. Deoî, şi fără 44 ociaţiunei transilvane asupra urmă-
institutului de credit „Bistriţana din Bis­ dietall, numeroşi representanti ai poporului
amabilul concurs al damelor se pote aş­ triţa, s’ar fi logodit. Noi încă ara primit din suburbiile Cernăuţilor, a vorbit d-nul torei corespondenţe, ce ni-se trimite
tepta în vederea aoestui scop o intere- un asemenea anunţ, — era scris pe-o hâr- stud. fii. I. Ouparenou (pentru Dr. Popo- din Tărlungenî:
sare viuă.
tiă de epitolă şi datat din Bistriţa. Am vici (pentru tinerimea română) prof. G. Tărlnngem, 5 (17) Febr. 1897.
Sa plănuesoe pentru 1 Maifi un pic­ aflat însă mai târejiu, că anunţul a fost fals, Halip, consilierul Morar, barouul N. Mus- Onorată Bedacţiune! Soiţi, că în co­
nic în şalele Redoutei şi în legătură ou a fost numai o glumă prostă. Manuscrisul tatza, precum şi mai mulţi studenţi. Con­ muna nâstră Tărlungenî venise în tâmna
acesta se va oferi participanţilor o serată Fam trimis d-lui Curtean în speranţa, că venirea a fost fârte însufletitâre şi a decurs anului 1895 d-1 Redactor Gregorie Maior
dansantă, âr comitetul damelor are în ve­ dâră va putâ afla pe autor, oare ar merita în modul cel mai animat. Toţi participanţii ca să stăruescă să se înfiiinţeze şi la noi
dere peste acesta o surprisă ou totul deo­ să fiă scărmănat cât de bine. au dus ou s ne impresiile cele mai plăoute. o agentură a Asociaţiunei transilvane, care
;
sebită. Desigur va fi deci, o petrecere dm
să câştige membri, să adune taxele şi să
cele mai frumose, care va aduce numai Esamen „cu laudă . Din Cluşin ni-se Se caută un dirigent de cor pentru stărue, ca fiă care să contribue măcar câte
41
laudă dâmnelor araDjatâre. Astfel scriito­ scrie: In săptămâna trecută doi tineri bravi Reuniunea română de cântări din Bistriţa, un oruoer pentru Asooiaţiune, er în urma
rul acestor ronduri speră, că va suocede a au făcut cu laudă esamenele speciale la fa­ care să fă în stare a instrua un cor mixt acesta să putem primi şi noi la timpul său
îndemna atât pe membri reuniunei „Ou- cultatea filosofică. Unul e d-1 loan Iepure, vocal. Acei dintre domni, cari ar dori a se
â bibliotecă ambulantă, din care să se potă
cei roşie“, cât şi pe aceia, cari în curând teol. abs. de Pesta, oare a făcut censura angaja să dirigeze aoest cor sunt rugaţi a şi poporul dela noi lumina şi cultiva.
vor deveni de a contribui la succesul fes­ de profesor în soiinţele matematice; si se adresa în scris la preşedintele Retiniu- Adunarea de omeni a primit cu bu-
tivităţii plănuite, a căreia venit curat este doilea e d 1 Iustin Harşa, absolvent al teo­ nei, d-1 Dr. George Limul în Bistriţă (Besz-
curiă acâstă fericită idee. Agentura s’a
dedicat omenirei suferinde şi tocmai tere­ logiei din Blaşiu, care a făcut esamen din terozo, Transilvania),
şi înfiinţat numai decât, s’a luat proces
nul binefacerii este, pe oare pot conveni limba germana şi istoriă. Csl dintâiii va fi
Concert. Musioa militară va conoerta verbal în presenţa d-lui delegat al despăr­
toţi, fără deosebire de naţionalitate. aplicat ca profesor la gimnasiul din Beiuş,
mâne, Duminecă sâra, la vila Kertsch. în­ ţământului din Braşov şi s’a promis întreg
Comitetul dâmnelor a luat asupră-şi ah doilea la cel din Blaşiu. — Felioitările
ceputul la 7 âre. Intrarea 20 or. poporul adunat, că va face şi va contri­
de a face apel în personă la participare, nostre!
Pentru cei ce voesc se neguţătorescă bui buouros, âr au adunarea taxelor s’a
şi deci sperăm, că va întâmpina primirea
Părerea primaîelui despre Unguri. „So­ pesce. Fiind'că din mai multe părţi am angajet agentura.
CU
cea mai prevenitore. Spre a procura adeoă,
cietatea St. Ştefan şi-a ţinuţ în 18 Martie n. fost rugaţi de oătră unii ţărani de-ai La 2 — 3 luni după ce s’au întâmplat
44
bucatele de lipsă, prăjituri, beuturi, ţigări, noştri, cari vor să se ocupe cu vânejarea
adunarea generală din anul acesta. Prima­ acestea, am aflat din preţuita D-Vâstră
flori şi alte articole pentru pionic fără de de pesce sărat, ca să le arătăm de unde
tele Vassari în cuvântul de deschidere a să-şi pâtâ procura marfa mai ou înlesnire fâiă, că în alte comune din jurul nostru
nici o oheltuilă, vor merge representantele
rostit şi următorele cuvinte: „Teoriile tim­ şi fără ternare de-a fi înşelaţi, le punem agenturile şi-au făcut datorinţa în mod
oomitetului domnelor în casele private spre
pului nostru au înveninat moravurile vieţii încă odată în vedere marele magazin de cinstit, au făcut membri şi au adunat bani,
a nota ofertele binevoitore. In fine e de
private şi pasiunile politice. Nu mai recu- pesce al d-lui loan N. Bidu din Braşov âr răsplata li-a fost, oă uu şi început să
amintit, că declarări privitor la partici­ (Târgul Straelor nr. 25), dela oare se pâte
noscem societatea maghiară. Pretutindenea dis- capete biblioteoi.
pări şi la oferte primesce şi d-na Frieda comanda în ori-ce timp, atât în măsură
trucţiune, nimicire şi decadenţă. Morală, pa- Dâr, durere, agentura dela noi se
44
Sohneil, ca preşedintă a „Cruoei roşie . mare, oât şi mică, tot felul de pesoe, icre
triă, Dumnecţcu, sunt concepte gole. Acâstă roşii tescuite, măsline, stafide, smochine, vede, că nu şi-a împlinit chiămarea cum
Tramvayul e de viuă! A<ji dimineţă judecată dripitâre nu e a mea, ci a clia- I roşcove, tâte de calitatea oea mai bună şi se cade, n’a umblat dela casă la casă, cum
cu preţuri moderate.
li-s’a întâmplat un mare neajuns celor ce relor nostre . — Departe au ajuns aşa- era prescris în regulament şi n’a îndemnat
44
au voit să plece !a gara oea mare ou tram­ dâră Ungurii cu progresul lor în „cultură 0 carte a d-lui Axentie Severu. A pe toţi âmenii, ci numai puţină încercare
41
vayul dela 3 şi 55 minute. Călătorii, cari şi „civilisaţiune , deoă însu-şi primatele eşit de sub tipar: „Răspuns la Cartea nd- a făcut şi totuşi oât de cât s’a adunat
44
Numai singur dor de-al meu; Una rîde, una plânge, Intorcându-se acasă şi vădându-1 baba — Bine, clise Moşul, voiţi merge.
Dorul meu bade şi-al tău Cea ce rîde foou-aprinde, de departe, că nu aduce pesci, cât ce se Şi a mers Moşul în marginea mării,
De s’ar faoe-uu pod mereu Cea ce plânge, foou-1 stânge. apropia Moşul de ea îi (jise: unde a prins pescele cu solzi de aur, şi
Pod mereu peste Braşeu — Da cum îi treba moşule, de vii a strigat: „Pescele meu, vino !“
Ca să treoă doi cu doi fâr’ de pesci ? Şi nu a gătat vorba bine şi a şi eşit
Şi tu bade pe la Doi. Pescele cu solzi de aur. Ecă aşa, babă, dise moşul; nu am
pescele de-asupra apei şi i-a dis Moşului:
* Era odată un biet moş şi o babă. putut prinde numai un pesce cu solzi „Sunt la poruncă, Moşule, ce să-ţi fac?“
de aur.
Moşul era un pescar, er baba mergea prin
De oât c’o oeteră rea, Moşul dise: M’a mânat bătrâna, casă
oraş, cu pescii prinşi de moşu, şi îi vindea — Unde-i? întreba baba.
Mai bine cu gura mea; se poruncescl să ni-se facă o casă în locul
şi cumpăra ce le era lor lipsă, şi aşa trăiau — Apoi Babă, cji moşul, acel pesce
Cetera le şi greşesce, colibei, ce o avem acuma, şi în locul
de pe o di pe alta. m’a rugat fârte mult, se-1 slobod ârăşi în
Gura mea le potrivesoe; sdranţelor de pe noi să avem nisce haine
Odată moşul s’a dus ârăşi a pescui. mare; dicând, că ori-ce vom cere noi dela
Cetera-i dintr’o scândură, căldurose şi cum se cade, şi să avem şi
A tras de câte-va orimrâjaşi nu a fost în el, ne va împlini; âr mie, fiindu-mi milă
Gura mea cpee singură; nisce bucate, ca să nu fiu silit pe ori-ce
ea nimic ! Amărît, moşul mai slobâde odată de el, l’am slobodit erăşl în mare.
Cetera-i o dâgă rea, vreme urîtă a veni după pesci.
mrâja în apă, şi mai stă câte-va minute — Da măi, prostule, dise baba, cum
Gura mea clio® oum vrea.
şi o trage afară erăşl când trage de ea, ai putut tu slobodi acel pesce cu solz de — Moşule ! (jise pescele, rugarea ce­
*
simte că e grea tare. Scoţindu-o de-asupra aur, că pe el am fi căpătat noi bani rută să ţi-se împlinâscă !
Colo jos şi mai în jos apoi, în mrâjă numai glod şi gunoie. Se mulţi. Şi a venit moşul acasă, şi acasă, în
Este-un nuc mare frumos, amăresce omul nostru şi se apucă şi o — Da, Babă; dâr mie, vădând ru- locul colibei de mai înainte, a aflat o casă
Nuouleţ ou fruneja rară curăţă. Când curăţă, acolo în glod dă de-un gându-se astfel, mi-s’a făcut milă de el, şi mare, cu cuptor de fier în ea, cu ferestri
S’a strîns ouoii dintr’o ţâră. pesce cu solzi de aur. ales făgădaindu-mi, că ce vom cere noi mari, âr în pod bucate, şi pe bătrâna nisce
Sus în vârful nucului Omul se bucură, der pescele îi dise: dela el, tote ne va da, l’am slobozit- haine, ca pe âmenii cu stare, âr lui într’un
Şade mama oucului, Moşule, slobode-mă erăşl în apa mării, că — Bine, Moşule, dâcă e trâba aşa, cuier după uşă un rând de haine cum se
In jos pe două smioele ţi-oiu fi recunoscător, oe vei dice tu, eu du-te la el şi <ji-i să poruncâscă, ca să se cade. El atunci voi să se îmbrace âr,
Cântă două turturele, voiţi împlini. facă coliba acâsta a nostră într’o casă bătrâna însă îi dise: Moşule, lasă hainele
Şi nu-8 două turturele Moşului ’i-s’a făcut milă de bietul mare cum au omenii din oraş, şi să avem şi te du cu acelea de pe tine ârăşi la
Ci-s două mândruţe-amele, pesce şi l’a slobodit erăşl în mare. şi noi bucate şi haine ca omenii. pesce, că mergând cu acestea, le vei stropi