Page 37 - 1897-03
P. 37
Nr. 55—1897.
ceva. Noi subscrişii ne-arn făcut membri, simpla causă, că în acest interval nu Lurtz. Tradusă de un învăţător după a 6-a Despre prăsirea galiţelor.
vre-o trei dintre noi au plătit câte 1 fl. s’a ţinut nici o şedinţă de comitet, ediţiă germană. Partea IV: Raporturi, pro-
(Urmare)
ca membri ajutători, âr alţi mai mulţi au der despre primirea banilor a fost porţiunl, regula de trei. Calculul procen
Coteţele şi cnrţiîe <le găini,
dat cu orucerul. încunosciintat la timpul său atât telor şi intereselor. Calcularea solvirilor Este o datină cam lăţită, că nu se
Ce s’a făcut cu aceşti bani, noi nici d-1 director al despărţământului, câţ făcute mai înainte. Agiul. Regula de trei
dă nici o îngrijire deosebită găinilor, că
pănă acjl nu seim. Despre alte agenturi am şi singuratici membri din comitet. compusă. Calcularea intereselor după obi
nu se face un loc deosebit pe sema lor, şi
văcjut publicat, că şi-au făcut dări de Atâta am ţinut să spunem de ceiul comercianţilor. Calculul societăţii,
sâmă; despre a nostră nimic. Dâoă agen ocamdată pentru constatarea ade alegaţiunii şi catenar. Terminul mediu. In aşa ele însele îşi caută loc de durmit, cul-
cându-se în podurile grajdurilor, în cote
tura ar fi stăruit, s’ar fi putut face şi la vărului şi pentru liniştirea măcar în teresele compuse. Calcularea facturilor, dis-
ţele de porci etc. Ar trebui însă să avem
noi isprâvurl buue, caol dela câţî-va cru- parte a Românilor din Tărlungenî, contului, a hârtiilor de stat şi a anţiilor.
mai multă grije de ele, căci prin grije bună
oerî nu se retrăgea nimenea nici la noi. de al căror zel şi interes faţă de Purtarea şi închei area contului curent.
şi prin o alegere bună de prăsilă, ne pu
Am gândit, oâ măcar în iârna aoesta causă ne bucurăm forte mult. Contabilitatea industrială. Operaţiunile fun
tem înmulţi averea în măsură mare, căci
se va începe din nou lucrarea şi ne vom damentale cu mărimi algebraice. Rădăcini afară de aceea, că ele ne dau fripturile
putâ arăta şi noi în faţa lumei mai cum cuadratice şi oubice. PermutaţiunI şi com-
^ulţ^mită publică. cele mai bune, putem avâ un venit însem
se cade, dâr ne-am înşelat. Acum omenii binaţiuni. Ecuaţiunî de gradul I ou una şi nat din ouă, carne, pene şi în parte şi
dela noi plâcă la lucru în România şi jiu Subscrişii, în numele Tieuniunei învă cu mai multe necunoscute. Teme din pla- din gunoiul lor.
r
se mai întoro pănă la tomnă şi aşa-dâră ţătorilor gr. cat. din comitatul Sibiiului nimetrie şi stereometrie. — Preţul unui De coteţ se pote întrebuinţa orî-şi-ce
U1
ărăşî un an este pierdut. prin acâsta dăm cspresinne celei mai pro esemplar 90 cr. loc, făcut din orî-şi-ce material tare care
Noi mai jos iscăliţii pretindem sus funde mulţumite M. On. de credit este adăpostit împotriva frigului şi se pote
si tare ca să ui-se spună, dâcă măoar banii, şi păstrare „Economul“ din Cluşiu oare a uşor aerisa. Coteţurile au să fiă din mate
■câţi s’au adunat şi la oarî şi noi am con binevoit a dărui pe sâma acestei reuniuni BucurescT, 19 Martie. Abia se rie tare, pentru ca dihorii, nevăstuicile şi
tribuit, au inours la despărţământul Aso suma de 10 fl. adecă: (ţece fi. v, a., a cărei credea, că s’au împăcat erăşî lucru alţi duşmani ai găinilor să nu potă întră
ciaţiunei, ori n’au inours? primire o ehifcăm şi pe aoestă cale. rile prin aceea, că d-1 Dim. Sturdza uşor la ele. împotriva frigului încă trebue
Sibiiuy 18 Martie 1897. să le ocrotim, căci ele se slăbesc prin frig
Tot odată ne luăm voia a oere des şi-a retras demisiunea, ce şi-a fost
luşire dela on. comitet al despărţământu Pentru reuniune: daţ’o din postul de preşedinte al mare; er de altă parte durmind în coteţe
lui, ca să seim pentru-ce agentura din Tăr- luliu IJitrdosy. Romul Sitnu. Senatului şi eată că acuma a isbuc- reci, ouă mai puţin) şi mai târcliu.
lungenl şi-a sistat funoţiunea încă dela în nit o erisă ministerială. D-1 G. Can- Ca să putem mici frigul, este fârte
ceputul anului trecut, fără să mai dea tacuzino ministrul de finance şi d-1 potrivit să clădim coteţele găinilor în ne
L i t e B - a f t a a i p ă .
semne de viâţă? C. Stoicescu şi-au dat dimisiile. Causa mijlocita apropiere a grajdurilor de vite,
u
Din preţiosa „Bibliotecă pentru toţî , trebue însă să avem grije şi la aceea, ca
loan Pitiş, Neculai M. Zbnrcea, detnisiunei sunt neînţelegerile ivite
edată de librăria Carol Miiller din Bueu- penele găinilor să nu se amestece cu nu
membri ai despărţământului Asociaţinnei. din nou între ministru-preşedinte
rescl, au apărut încă următorele trei vo treţul vitelor, căci fiind acestea mâncate
Aurelian şi d-1 D. Sturdza privitor
Sperăm, că coaiitetul despărţe- lume : la remanierea ministerială, adecă a de vite, ne pot face şi mai mare daună.
mentului nostru îşi va ţine de da- Nrii: 116—117: Iubire, poesii de A. înlocuirei a trei miniştrii (Mârzescu, Intrarea în coteţe este a-se întocmi
torinţă a lua în timpul cel mai scurt Vlăhuţă (1888—1895.1 — număr duplu, care Şendrea şi Porumbaru) cu Sturdzişti. astfel, ca găinile să potă întră şi eşi orî-şi-
măsurile de lipsă pentru a delătura costă 60 bani sâu 32 cr. Demisionând miniştrii Cantacuzino când. Nu e bine, ca găinile să petrâcă noptea
nedumeririle, ce vedem că au în Nr. 118: Fleacuri (amintiri duiose, şi Stoicescu s’au declarat solidari în pomi, căci sunt espuse la răpirea lor de
ceput se se nască chiar în popor, schiţe şi novelete) de Vasile-Pop. — sunt cu d-1 Sturdza. Se crede că aderenţii omeni şi de animale, şi li-se şi micşoreză
întrebări de felul acesta ni-s’au mai nisce scrieri de distracţiă mai ales unele d-lui Sturdza vor ataca guvernul Au voia de a oua. Uşa şi ferestrile coteţului
pus de altmintrelea şi din partea din ele forte reuşite. relian în şedinţa de Luni a Camerei. să se potă bine închide, er ferâstra cote
unor plugari de-ai noştri din Fel- Nr. 119: Robia Peleşnlui de Carmen Se mai vorbesce, că ministru-preşe ţului are să fiă provăclută cu sîrmă (drot)
didra şi Herman. Sylva, trad. de Elena liadu liosetti. Acest dinte Aurelian a început erî tractărî seu cu grătele de sîrmă, pentru ca dihorul
De-ocamdată, în ce privesce volum conţine pe pagina primă şi portretul cu grupul Fleva şi Vernescu în ve pisica sâu nevăstuiea să nu potă străbate
nedumeririle esprimate în corespon augustei autore a Majestătii Sale Reginei derea complectării ministeriului. prin ea.
In unele locuri, câpd e ger, să pune
denţa de mai sus faţă cu agentura Elisabeta a României. E un volum forte Atena, 19 Martie. La cererea pentru încâldirea aerului din coteţ! pe po
din Tărlungenî, suntem în posiţiă de valâre, ca tote scrierile Carmen Sylvei. admiralilor, ambasadorii puterilor au dele gunoiu prospăt de cal, într’o înălţime
$
de-a constata, ca în partea esenţială
adresat guvernului grecesc o notă, prin de 20 cm. înălţimea acesta se măresce în
a lor aceste nedumeriri sunt neîn Tot în editura librăriei Oarol Miiller
care 'i se face In mod oficial cunoscută măsura înălţimii coteţului; gunoiul acesta
temeiate. Ce-i drept, agentura din din BucurescI a apărut un elegant volum hotărîrea privitore la blocarea Cretei. este a se obli, căci numai aşa se pote sus
Tărlungenî n’a stat la înălţimea al de poesii întitulat Imnuri păgâne de Dui-
tor agenturi, n’a colectat taxele cu hu Zamfirescu, Conţine vre-o 30 poesii ti Atena, i9 Martie. Ministrul gre ţinea dospirea deopotrivă, care dă căldură.
zelul şi în ordinea, ce ’i-s’a cerut, părite pe hârtie de lux. Preţul 2 lei. cesc de esterne Skuzes a raportat Der lucrul acesta, încât se pote, trebue
* în cameră, că admiraţii puterilor au să-l încungiurăm, căci strică aerul prospăt.
şi nici n’a înaintat banii înainte de Coteţele sunt mai de multe-orî a se
proclamat blocarea Cretei şi că acesta
adunarea generală din Feldiora, din Ni-se anunţă, că în curând va epăre: aerisa, fiind-că găinilor le place aerul cu
care causă atunci nici nu s’a putut „Parapleul Sântului Fetrn“, novelă după se va începe cu tjiua de 21 Wlartie rat şi bun; pentru acest scop avem să
orele 8 dimineţa.
face o dare de semă asupra activi C. Mikszâth de loan Ni{u Pop; va cu scotem gunoiul cât mai des, şi anume cel
tăţii ei, cum s’a făcut asupra acti prinde vre-o 12 cole, hârtie fină, tipar şi Dela acestâ dată nici unei corăbii puţin odată pe săptămână; dâcă adunăm
vităţii altor agenturi. S’au adunat format elegant. Pentru cei ce o vor abona grecescî nu-i va fi iertat se debarcheze guoniul îl putem folosi mestecat cu altul
numai 5 fi. 39 cr. pe cari agentura înainte şi direct costă numai 60 cr. (pen in Creta Corăbiile proveefute cu alte în economiile nostre de grădinărit cu mare
i-a predat unui membru al comite tru România 2 lei) cu porto cu tot. Abo stindarde (afară de cele grecescî) dobândă; nu numai în vederea folosului
tului din Braşov abia la începutul namentele sunt a se adresa la adminis vor pute debarca numai decâ vor do ce avem din gunoiul găinilor suntem da
11
lui Maiîî 1896. Banii s’au depus încă traţia diarului „Dreptatea în Timişora, bândi înainte învoirea admiralilor. tori a-1 scote din cotete, ci mai cu sâmă
14
de-atuncî la filiala „Albinei pe nu seu la d-1 Iacob Nicolescu, colaborator la In proclamaţiune se anunţă tot pentru păstrarea sănătăţii găinilor.
mele despărţământului cu libelul nr. „Dreptatea“. odată. că dreptul înaltei Porte de a
* controla afacerile interne ale Creta- In coteţe necurăţite se înmulţesc pă
9735, unde se află şi acji. Despre duchii şi alte insecte stricăciose găinilor, şi
acâsta, ce-i drept, nu s’a făcut o dare In editura librăriei E. Zeidner din nilor înceteză. ca să scăpăm de ele, avem să ţinem cote
de sămă în şedinţa comitetului din Braşov a apărut: Aritmetică de F. E. ţele tot-dâuna curate. Pentru ţinerea cu
rată a aerului se întrebuinţeză şi arderea
puciosei, âr în timpul din urmă şi varul,
w
cu imală. Spuue pescelui, ca să poruneescă „Pescele meu, vino ! Şi a venit pescele vântul de cătră răsărit, ori medă-dî, sâu care punându-se într’un vas mic cu apă, se
eă ni-se facă o casă cu contignaţiă (etagiu) şi a clis: „Sunt la poruncă! ori dincătrău, vântul să se întorcă şi cum stinge şi prin acâsta se curăţă aerul.
şi să avem în odăile ei canapee şi scaune Moşul atunci i-a dis: „Pescele meu! va dice ea aşa să bată, şi să fiă ea porun Precum seim, găinile petrec noptea
ca domnii. M’a trimis baba, ca tu să poruncescl, ca citore peste tote cele ce sunt în mări şi şedând în înălţime, pentru asta avem să
11
toţi împăraţii pământului să se închine îna în t6te apele pământului . punem rude de şecjut şi anume într’o mă
Şi se ia Moşul şi merge erăşî la mare
intea ei“. — Er pescele a răspuns: „Să ’i rime de-asemenea. întrebuinţarea rudeler
şi începe a striga : „Pescele meu, vino!“ Atunci pescele îndată a priceput dia
se împlinescă cererea, Moşule!“ treptate nu este potrivită, fiind-că găinile
Şi er a eşit pescele de-asupra apei, şi a volescul cuget al bătrânei. Ea gândia adecă,
dis Moşului: „Sunt la poruncă, Moşule! 11 Şi a venit Moşul acasă, der să vedi că de va fi ea poruncitore pette apele pă îşi aleg tot-dâuna locul cel mai înalt de
minune! Acasă la el nu vedeai numai tot mântului şi peste mări, va porunci mărei odihnă şi astfel muncindu-se a-se sui pe
Er Moşul a dis: „M’a trimis bătrâna, rudele cele mai înalte se bat şi se muşcă,
împăraţi şi domni mari şi bogaţi, închi- să-i ţipe ei afară pescele cel cu solzi de
ea să poruncescl să ni-se zidâseă nouă o prin ceea-ce apoi de multe-orî pică, se ră
nându-se babei, er ea dându-le lor poruncă. aur. Dâr acum pescele nu a mai clis nimic,
casă cu contignaţiă şi se avem în odăile nesc, ba şi mor, mai cu sâmă cele mai ti
Când baba a vădut pe Moşul apro- numai s’a bătut odată în sus şi apoi s’a
ei canapele şi scaune ca domnii“. — Pes nere. Grosimea rudei are să fiă dela 3—4
piindu-se de palat, un voi să-i dea întrare, întors cu capul îu jos în mare.
S0:
cele cfi „Rugarea cerută, Moşule, să cm., să nu fiă rotundă, nici netedă, pentru
pănă nu va merge erăşî la mare şi va cere
ţl-se împlinescă !“ Atunci omul nostru s’a dus înapoi ca găinile să se potă acăţa mai uşor. Ru
dela pesce să poruncâscă, ca vântul să bată
acasă. Când colo găsesce pe baba în hai
Şi s’a întors Moşul acasă şi a aflat dincătrău va porunci ea şi când îi va po nele ei de mai înainte tote petecose, âr în dele au să fiă dela 30—35 cm. departe una
în locul casei de mai înainte o curte cu runci să stea, — să stea, şi ori dincătrău de alta; se înţelege de sine, că şi aceste
locul palatului se pomenesce în coliba de
trei contignaţii, âr pe Baba a vădut’o din va porunci ea, dintr’acolo să bată vântul, mai înainte. au să fiă des curăţite. Este bine să punem
gang într’o odaiă cu mese, oglincjî şi şi ea să fiă mai mare peste tote cele ce lângă rude o scărişoră, pe care să potă
Aşa au şi rămas, căci pescele mai
scaune scumpe şecjend pe-o canapea ca o sunt în mări şi în tote apele. mult n’a eşit afară. ajunge mai uşor la ele.
domnă. Dâr ea văcjendu-l i-a făcut semn Şi s’a dus Moşul ârăşl la mare şi a Este mai bine apoi să podim coteţele
Dâcă nu i-au fost Babei destule atâ găinilor cu scânduri, căci se pot mai uşor
să stea acolo, să nu între în odaiă să în- strigat: „Pescele meu, Pescele meu vino! “
tea bunătăţi, câte i-a făcut pănă atunci, ţine curat; dâcă asta uu o putem face,
-fcine cum-va cu opincile lui padimentul. Şi Şi pescele a venit şi i-a dis Moşului : Ce atunci avem să presărăm năsip curat pe
nici n’a fost vrednică de altă sorte.
i-a poruncit ârăşl baba, ca să mârgă din mai poftesc!, Moşule ?“ — Er Moşul a clis : pământul coteţului.
din nou la pesce şi să facă, ca ea să fiă „Pescele meu! M’a mânat bătrâna să-ţî I). 0. N. Peste tot avem să îngrijim ca cote
poruncitore peste toţi împăraţii pământului, spun, să poruncescl ca ea să aibă acea ţele găinilor să fiă îu locuri liniştite, unde
^i s’a dus Moşul erăşî la mare şi a cjis : putere, ca atunci, când va dice să bată găinile să nu fiă jignite în odichnă.
