Page 38 - 1897-03
P. 38
. jx-ain «bl V ANIEI Nr. 55.—1897.
Situaţia coteţului de găini, adecă lo că pe racjimul acesta îngust li-se strîmbă sâ facă studii topografice la faţa locului. Oă,lencLa,x""U.l septemânei.
cul unde îl aşedăm, are mare înrîurire asu şi osul pieptului. Şi aşa avem se aşedăm Raclavika se află pe teritoriul rusesc şi au
MARTÎE. are 31 cjile. GERMENAR.
pra sănătăţii şi asupra puterii de ouat a la găini cu trupuri mai grele, în locul la torităţile rusesc! — nu se scie nici pănă
găinilor. Umedela este forte stricăciosă ţurilor nisce laviţe lungi, mai late, cari să acum de ce — urmăreau pas cu pas pe ţîilele Csilend. Iul. v. Călend. Gregor.
găinilor. Prin umeclelâ înţelegam nu nu se potă scote uşor din coteţ, ca să fiă cei doi pictori polonezi. Aceştia să mutau
mai apa ce se adună din ploile cele multe curate. dela o casă de ţăran la alta, urmăriţi veci Dum. 9 f S. 40 M. d. Seb. 21 Ocuii. Bened.
ci şi situaţia pământului umed. Prin ur Iuliu Bardosy. nie de oazacl şi tot-dâuna cu frica în sîn, Luni 10 S. in. Condrat. 22 Octavian.
Marţi11 C. p. Sofroniu. 23 Frumeeţiu
mare trebue se avem grije, să punem co- că vor fi prinşi si trimeşl la Siberia.
Mer. 12 5 O. p. Teofan E 24 Ar chir. Gavril
teţurile pe loc mai ridicat, unde adecă MULTE ŞI DE TOATE. Intr’o di s’au retras în odăiţa din Joi 13 C. păr. Nicefor. 25 liunăvestire.
pământul să nu fiă apătos. Dâcă avem un fund a unei cârciumi sărăcăciose şi au po Vin. 14 0. Aened. şi Alex 26 Emanuil.
ocol mai mare şi voim să facem un coteţ runcit o sticlă cu vin. Aci au început să Sâm. 15 Sf. mart. Agapiu. 27 Ioan Damasc
de găini, înainte de tote avem să ne în Ce va se dică sabia Sui Semocle 1 se sfătuâscă cum ar putâ să fugă mai re
7
grijim, ca acela sâ fiă aşedat pe partea Dionisiu tiranul din Siracusa avea pede şi mai pe ascunsele peste graniţă în Preţurile cerealelor din piaţa Braşov.
cea mai ridicată a locului şi se încungiu- între curtisanii săi şi unul, care era forte Polonia, căci cazacii nu-i perdeau de loc
Din 19 Martie st. n. 1897,
răm cât se pote părţile mai jose, cari de linguşitor. Privind acesta odată mulţimea din ochi, şi-i pândeau pe tote potecile.
multe-orl sunt apătose şi numai în lunile servitorilor şi strălucirea stăpânului său, îl In odăiţă intrară 2 ţărani, se aşeejară Măsura Valuta
mai ferbinţî ale anului se svântă şi se ridică până la ceriu cu laudele sale lin- la o masă de alăturea şi cerură şi ei o său C a l i t a t e a . austr.
uscă. Este mai bine ca coteţul se-1 aşecjăm guşitore. sticlă cu vin. Unul începu să cetâscă cu greutatea f i . | cr.
cătră răsărit. Oătră miâdă-dî nu e bine să — „Aşa mă ţii de fericit! dise Dio glas tare un char, ca să audă şi tovarăşul
14
j j
aşedăm coteţul, căci atunci prea iute se nisiu eurtesanului său. „N’ai vădut nici când său. Câte-va minute pictorii fură liniştiţi; 1H. L. Grâul cel mai frumos 6
înmulţesc insectele, cătră mec].ă-n6pte cote mere frumose la faţă şi viermănose în nu trecu mult şi amândoi tresăriră de 1 * Grâu mijlooiu . . 5 80
7 7 Grâu mai slab . . 5 70
ţul ar fi espus la umedell şi la frig; cătră lăuntru? VoescI sâ fii în locul meu? 44 odată. Ţăranii cetiau în diar, că cei doi
Grâu mestecat . . 3 60
41
apus er nu e bine să punem coteţul, căci — „Ou totă inima , îi răspunse De- spioni polonezi Styka şi Kossak au fost
Săcară frumâsă . . 4 —
prea tare l’ar atinge sorele spre sâră. mocle, — astfel se chiăma curtesanul lingu prinşi de cazaci şi duşi la fortărâţa Kase- 77 Săcară mijlooiă . . 3 60
Mărimea coteţului atârnă dela mul şitor. matta din Varşovia. }7 Orz frumos . . 3 10
ţimea găinilor, ce vre omul să ţină — „Bine, aştâptă numai puţin şi ţi-se Negreşit, că pictorii vedeau bine, că V Orz mijlooiu . . . 2 60
?7 Ovăs frumos . . . 2 30
1
Ooteţurile pot fi de mai multe feluri, va împlini dorinţa *. soirea e greşită, dâr totuşi se temeau, că
n Ovăs mijlociu . . 2 20
adecă din material mai ieftin seu mai Curând după acâsta Democle se duse la urma urmei vor cădea în mânile urmă 20
j) Cucuruz . . ’ . . 3
scump. în sala domnâscă ; aci se aşe4â pe tronul ritorilor. Din pricina acâsta s’au hotărît să j j Mălaiu......................... 4 —
Voiu vorbi de amândouă felurile. de aur. Democle nu se putea mira în de- profite de scirea falsă şi s’o ia repede la Mazăre......................... 8 —
Păretele coteţului mai mic pote fi ajuns de atâta frumseţă şi mărire. Păreţii sănătosa. Când eşirea afară, âtă, că se Linte . . . • . 10 50
77 Fasole........................... 7 —
făcut din cărămizi de lut, pâtră, ţiglă seu salei erau îmbrăcaţi de sus pănă jos în opresce înaintea cârciumei o patrulă de
V Sămânţă de in . . 6 50
din grind!. Capul lucrului este., ca acelea purpură, masa era încărcată- cu tot felul soldaţi, 6 cazaci fioroşî de Don se sco- 6 —
n SămâDţă de cânepă .
să fiă lipite sâu tencuite şi văruite, ca aşa de bucate şi vase de aur pline cu vin de borîră de pe caii lor mici şi sprinteni şi 57 Cartofi.......................... — 85
insectele să n’aibă unde să se ascundă şi cel mai bun. Două-cjecI de servitori frumos intrară în cârciumă. M Măzăriohe . . . . — —
înmulţâscă. BaremI dinlăuntru la totă în îmbrăcaţi erau gata sâ-i împlinescă ori-ce — Suntem prinşi! se gândiră pictorii 1 kilă Carne de vită . . . — 43
48
Carne de porc . . .
tâmplarea să nu lipsâscă văruitul. Coperişul dorinţă, la cel mai mic sămn dat de el. O şi nu sciau ce să facă: să fugă ca nebunii > 7 —
n Carne de berbece . . — —
coteţului pote fi din scânduri aşecjate ast mulţime de cântăreţi cu lire şi din gură sâu să stea locului. Unul dintre cazaci, 100 kil. Său de vită prospăt 21 —
fel una peste alta, ca ploia se nu p6tă cântau cele mai frumose doine. probabil comandantul, un om roşcat cu în Său de vită topit 32 —
7 7
străbate înlăuntru. Este încă mai bine, să Democle încântat de mărire, îmbătat făţişarea sălbatică, cu fruntea încreţită, se
acoperim coteţele cu paie seu trestie, căci de plăcere, se socotea omul cel mai fericit apropiă de ei şi-i întrebă: C u r s u l l o s u r i l o r p r i v a u »
coperişul acesta erna ţine cald, âr vara şi în acâstă stare striga : „O, mărire, ave- — Cine sunteţi?!
din 17 Martie 1891
răcore. Precum am amintit deja, e forte re-aşi parte de tine în vecî!“ Styka se gândi să spue un nume
bine, decă aşedăm coteţul lângă păretele ...Dâr ce ai, ce ai păţit, Democle? Pen- fals, dâr în urmă aducându-şl aminte de eump. vinde.
unui grajd de vite, de cai seu de oi, căci tru-ce ai o faţâţha de mort?... Ah! bietul, familia lui nobilă şi fiind un naţionalist în Basilica 7.— 7.50
Credit . . . . 199.5J 200.50
atunci făcând câte-va găuri la păretele el zări fără veste o sabie ascuţită ca acul, focat, se bătu cu pumnul în pept, şi dise Clary 40 fi. m. e. 57.25 58.25
grajdului, putem conduce căldura din grajd ce atârna numai de un fir de păr drept cu mândriă: Navig. pe Dunăre . 146.— 152.—
Insbruck . . . . 27.- 27.80
şi în coteţ, ceea-ce are mare înrîurire la de-asupra capului lui. Acâsta îl înfiora pe — Eu sunt pictorul polonez Jean Krakau . . . . 25.50 26.50
Lsibach . . . . 21.-- 22—
prăsila găinilor, căci pentru căldura ce Democle. Fericitul de adineaori tremura Styka, dâcă vreai să scii !
Buda . . . . 60.25 61.25
capătă din grajd vor începe a oua ele mai acum, ochii lui nu mai găseau desfătare, Cazacul se strâmbă urît: Palfiy . . . . 58.50 59.50
iute şi mai multe. mintea nu-i mai sta la bucate şi la vinul ■— Ei, şi de ce nu esci mai bine re Crucea roşie austr. 19 50 20.60
dto ung. . 10.50 11.50
Lângă uşa coteţului putem pune fe- bun din vasele de aur, urechile îi erau surde gele Sobiesky? dise el în batjocură. dto it&l. 12.25 12.75
Rudolf . . . . 27.— 2b.-
râstra, pe care avem să punem sticlă, şi pe la melodiile plăcute ale cântăreţilor. — Dâr tovarăşul tău, nu cum-va e
Salm . . . . 6 b . 69.50 5 0
14
care avem să o închidem numai erna, în — „Ah, Domne , striga Democle în Kossak ? Salzburg . . . . 25.75 26.75
altă vreme are să stea tot-deuna deschisă. ton spăimântat cătră Dionisiu, „ajunge — Da, eu sunt acela! răspunse acesta St. Genois 72.— --.---
Stanislau . . . . 4 2 4 — 5 —
Pe lângă sticlă avem să acoperim ferâstra atât, nu mă mai lăsa să fiu fericit! 14 supărat, eu sunt Albert Kossak! Trieitine 4 /- °/o 100 xn. c. 146— 152—
1
i
şi cu o reţea de drot, ca aşa să putem De aci „sabia lui Democle a rămas — Atunci eu sunt papa dela Roma, dto 4% 50 69.— 78.—
44
Waldstein 57.— 60—
apăra găinile împotriva animalelor răpitore. proverabilă, însemnând în mod figurat pe- clise cazacul, rânjind ironic. dto de 10 franci ---.--- ---
Este bine, ca afară de ferâstra de lângă riculul ameninţător. Palavragiilor şi mincinoşilor — con Banca h. ung. 4% 122.— 123—
uşe să mai fiă o ferâstră pe cealaltă parte % tinuă el, — apoi chiar eu am prins erl pe
a coteţului, ca aşa, afară de timpul iernei Un diar unic in feEuB seu polonezii Styka şi Kossak. Pentru fapta ©asistai Sa bursa tiisirs
7
grele, tot-deuna să putem ţine aer curat în Un cjiar forte curios şi unic în felul acesta guvernatorul mi-a dat galbeni im
Din 19 Martie 1897.
coteţ. Uşa coteţului să se facă din lemn său e cjiarul militar al revoluţionarilor de periali. Acum trebue să bem toţi banii.
tare, ca să nu potă străbate furul uşor, ba pe insula Cuba. Deja a apărut numărul al Cei doi pictori au băut cu cazacii Reuta ung. de aur 4% . . . . 121.90
pe unele locuri pun pe uşile coteţelor şi 13-lea al acestui diar, întitulat „La indepen- pănă a doua di diminâţa şi când au vădut Lvonta de corâne ung. 4% * • » 99.10
44
lăcate de 'Wertheim. dencia . pe cazaci întinşi pe jos şi pe sub mese, Lnjpir. căii. fer. ung. în aur 4y °/ . 122 35
0
2
(,
După-ce am descris coteţul pe din Greutăţile, cu cari e împreunată pu beţi morţi, s’au furişat afară, s’au suit pe hapr, căii. fer. ung. în argint 4y / 100,90
0
2
afară, am sâ fac nisce observări şi despre blicarea acestei gazete, sunt mari şi nos doi cai ai cazacilor şi astfel au trecut gra Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 120.5Q
modul, cum are să fiă acela pe dinlăuntru. time în acelaş timp. Culegătorul, care e niţa în Polonia austriacă. Bonuri rurale ungare 4°/ . . . 97.25
0
Mărimea dinlăuntru a coteţului atârnă dela tot-odată şi redactorul diarului, ia parte Mai ŞŢârcjiu s’a dovedit, că acei ca Bonuri rurale croate-slavone. . . 97.50
numărul găinilor, şi adecă pentru fiă-care la lupte împreună cu insurgenţii. Pe gâtul zaci au arestat 2 oficerî austriacl şi i-au [mpruxn. ung. ou premii . . . . 151.—
găină avem să socotim un loc de comun calului lui e aşedată o saltea şi d’asupra ei dus la Varşovia. Losnri pentru reg. Tisei şi Segedin, 140.75
de 15 cm., deore-ee însă sunt caşuri, când e înţepenit un regal cu litere. Discipolul Ofieerii aceştia, îmbrăcaţi civil, ca să Renta de hârtie austr.............................100.90
în ploi şi vremuri grele trebue să închidem lui Gutemberg culege în timpul marşului. nu fiă socotiţi drept spioni, şi-au pus nu Renta de argint austr........................101.—
găinile şi diua, şi coteţul are să fiă mai Din când în când îi şueră câte un mele Styka şi Kossak fără să scie, că toc Renta de aur austr. . . . . . 122.60
mare de cum s’a spus, mai ales pentru glonţ pe la urechi. Adese-orI e nevoit să-şi mai pe aceştia îi urmăreau cazacii. Losuri din 1860 .................................... 142.25
aceea, fiind-că în coteţ avem să aşedăm şi schimbe vingalacul cu puşca. Când îi cade După ce s’a desluşit lucrul, cum se Acţii de ale Băncei, an stro-ungară. 946 —
coşărcile în cari ouă găinile şi aşa este calul împuşcat, îşi aşedă regalul pe alt cal. vede, ofieerii au fost liberaţi din fortărâţa Aoţii de-aleBăncei ung. de credit. 395.—
mai cu cale, ca coteţele să fiă cât de mari piarul apare în formă de broşură, în Varşoviei. Âoţii de-ale Băncei austr. de credit. 358.25
şi adecă o găina să aibă un loc de 30 8 pagine. Broşura e tipărită cu o pressă Napoleondorî..................................... 9.52 '/ .
2
centimentri. de lemn asemănătâre acelora, de cari se Mărci imperiale germane ... 58 67 V 2
POŞTA REDACŢIUNEL
Uneltele cele mai de lipsă în coteţe folosesc cubanii pentru fabricarea caşurilor. London vi3ta...........................................119.70
D-lui I. P. în B Mănăşturul Cluşiului este Paris vista.......................................... 47.57Y
sunt: rudele de şeclut, cari precum am Numele acestui curios redactor e Jose 2
în nemijlocită apropiere, ba chiar lipit de Cluşiu, Rente de corâne austr. 4%. . . 100.25
arătat mai sus sunt a se aşecla una lângă Guinot. El are 19 colaboratori literari, că
formând un suburbiu al acestuia. Societate ro
alta la aceeaşi înălţime, âr nu una mai ri peteniile mişcărei cubane. mână vei găsi destulă. Despre cele ce vei esperia Note italiene....................................... 45.—
14
dicată ca cealaltă, de6re-ce găinile voind „La Independencia e organul oficial acolo ar fi bine să ne scrii ceva.
a şedea tot mai sus, s’ar bate între-olaltă al guvernului revoluţionar. D-lul T. V. în Voitec. Episcop român cu Cursul pielei ESraşov.
pentru locuri când apoi cele mai slabe că- * numele Suciu nu esistă nici la noi, nici în Buco Din 20 Martie 1897.
dând s’ar putâ vătăma. Păţania unor pictori. vina Pote ai voit să întrebi de noul episcop Radu.
Acesta e numit pentru diecesa română unită a Bancnote rom. Câmp. 9.44 Vând. 9.47
Rudele de şedut pregătitore din la ]£tă o istorie nostimă povestită de
Lugoşului. Argint român. Cump. 9.40 Vând. 9.45
ţuri late, la cari duce câte o seărişoră, pictorul polonez Jean Styka şi ai cărui D-lui II. B. în Bucureseî. 11 alt loc al nu
Napoleon-d’orl Cump. 9.50 Vând. 9.53
sunt bune, pentru galiţe cu trupuri mai eroi sunt: Styka şi pretenul său Kossak. mărului nostru de adl veţi afla causa, pentru care
uşore, dâr nu pentru cele cu trupuri mai Ei se apucaseră să facă un tablou mare nu putem satisface dorinţei D-v6stre. Trebue se Galbeni Cump. 5.55 Vând. 5.60
grele, căci de-oparte aceste ajung mai ane representând diferite episode din viâţa ne mai scrieţi odată şi să ne trimeteţî înainte, în Ruble rusescl Cump. 125.50 Vând. —.—
bani sâu in mărci poştale, taxa prescrisă de 6!) cr.
voie la ele, de altă parte, având ele trup eroului polonez Kosciusko şi le mai rămă Mărol germane Cump. 58.20 Vând. —.—
D-lui Prof. Dr. Elefterescu, Bucureseî.
mai greu, nici nu se pot susţinâ în înăl sese sâ facă episodul întitulat: „Kosciusko
„Şcola Poporului apare in „Tipografia Al- Va Lir6 turcesc! Cump. 10.60 Vând. —
11
ţime pe laţurile acestea, şi în urmă fiind după lupta dela Raklavica . Ei plecaseră -eseu & G. Moisescu“ in Câmpulung (România). Scris. fono. Albina 5% 100.75 Vând 101.7!>
44
