Page 41 - 1897-03

SîiţiMea, Aţ?]iîi3ii3tr.iţiMei, „Sazeta" iese în l-care di.
n TUiosrx&â Abonamente pentru Austro-Ungaria:
Bîaţov, piaţa 3Q, Pe un an 12 fl.. pe şese luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori îielraRCiiţş ac ea
pzimsHs, — NifMuuKiripia «a it> N-rii de Duminecă 2 fi. po an.
ratrimet, Pentru lomânia si străinătate:
tSSEfiATE se primesc la Aiim!- Pe nn an dO frnnol, pe şăse
Rl»tra)!ilKOîn Braşov şi la aî-
mP.tdrolo Birouri de nmmolurl: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
îr Vioaa: M. Suha, BdnrtCh H-rii de Duminecă 8 frnnol.
Scha.uk, Rudolf Mosac, Ji. Oppcliks Se prenumără la tote oficiele
Se.ohi'olgor; Anton Oppciik, J. poştale din Intrn şi din alură
Danncocr, Jn Budapesta: A. Y. si la dd. colectori.
Ooldbergitrg, Sckstcin Bemcct; !s Unanmtul pentru Braşov
Bucurase!: Agence Havas, 8uo- administraţinnea, piaţa mare,
ourBaie de Eoumsnie; in iîam- târgul Inului Nr. 30 stagiu
burg: Karoiyt & Lietmann, I.: pe un au 10 fl., pe şese
Preţul Insaiţlunllor: o »criă luni 5 fl„ pe trei luni 2 fl. 50 or.
jarmond ?« e coidnă £ or. ?i Cu dusul îu casă: Pe un an
j 80er. timbru pentru o puoli- 12 fl., pe 6 luni 6 D. t pe trei luni
ssh. Pubiiouri mai dac? dupS 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă. şi învoială. său 15 bani. Atât abonamen­
Keclarn.e po pagina a 3-a o tele cflt şi inserţiunile sunt
seriă 10 cr. adu 30 bani. a se plăti înainte.

Acum se nasc© întrebarea, că P6te însă, că pentru cetăţenii din să fiă în stare a validita în tfite părţile
decă delictele de calumniă şi vătă­ Ţăra ungurescă ea se aibă o impor­ lumei vacja şi puterea imperiului german.
Intr’o parte a toilor maghiare mare de onore vor fi luate dela tanţă mare, căci uşor se păte para- Der pentru aşa ceva se cer cheltuell enorme
resună de eâte-va cjile strigătul, că curţile cu juraţi şi date tribunalelor, lisa tătă libertatea pressei, decă se vor şi majoritatea parlamentului german nu
libertatea pressei este ameninţată. cum se va pută deosebi în tota ca­ pune controlei şi criticei ei scăiuşii prea e aplicată să măresoă şi mai mult
Nouă, Ardelenilor, ni-se pare şurile o faptă păgubitore societăţii, preveZuţi în noul proiect de lege, greutăţile statului. Acesta împotrivire se
ciudat acest strigăt, pentru că la noi criticată în pressă, de onărea pri­ care vrend se lovescâ abusurile con­ Zice, oă l’a supărat grozav de tare po îm­
aşa ceva nu e lucru nou ; la noi vată acelui atacat? Cu alte cuvinte: damnabile ale unor Zi are murdare, păratul Wilhelm II, aşa încăt ar fi. deola-
încă este în vig6r9, pe lângă legea care va fi limitea, pănă unde se es- va lovi mai mult zelul şi revna pres­ rat cătră mai mulţi bărbaţi de influinţă
de pressă ungurdscă şi patenta aus­ tinde onărea privată şi unde începe sei seriăse. din apropierea sa, oă decă parlamentul se
triacă absolutistă dela 1852, care îndatorirea, ce resultă din oficiul va împotrivi şi mai departe faţă ou pro­
îngrădesce cu atâtea restricţiunî li­ public şi din „funcţiunea publică “? punerea ministrului său de marină, îl va
bertatea pressei; la noi esistă pen­ E clar, că se deschide părta disolva de bună sdmă şi nu se va lăsa, pănă
tru pressa nemaghiară speciale jurii multor abusuri, lăsându-se, ca tribu­ — 10 (22) Martie. când nu va reaiisa planul său cu privire
ungurescî, care judecă după legea nalele ordinare să decidă asupra aces­ In Germania s’a început cu de la desvolterea marinei germane. Se Zio®)
absolutistă. tei cestiunî. S’a sulevat idea, chiar eri un şir de serbări în onorea şi amintirea oă în urma acestui conflict chiar şi posi-
Nu ni-se pare der nimic sur­ între ămenii guvernului, ca să se răposatului împărat Wilhelm I. Anume as- ţiunea cancelarului Hohenlohe ar fi. sdrun-
prinzător când auZim din ţera un- creeze pentru evitarea unor astfel tădl, 22 Martie n., se împlinesc o sută de oinată, de 6re-oe şi pentru el proiectul lui
gurescă, că este ameninţată liberta­ de abusurî un fel de juriu de acu- anî dela naseerea marelui domnitor, căruia Hollmaun ar fi fost o surprindere.
tea pressei. Der totuşi ne intereseza saţiune, eonstătător din 12 membri, Germania are a-i mulţămi în prima liniă *
se seim de ce e vorba. care se decidă din cas în cas, decă unitatea sa şi vac}a sa de astăZl între sta­ Soim oă în România s’a pronunţat din
Pe la finea septemânei trecute, un deiict de pressă are se vină îna­ tele europene. Ca ocasiunea acesta s’au pro­ nou o orisâ ministerială prin aimisiunea
ministrul de justiţiă a presentat die­ intea juraţilor, seu a judecătorului. iectat diferite serbări patriotice îu tfite păr­ d-lor G. Cantacuzino şi C. I. Stoicescu. (Jausa
tei unguresc! câte-va proiecte de Au deci dreptate cei ce critică ţile Germaniei, cu deosebire însă Berlinul se acestei orise sunt neînţelegerile în sinul
lege, între care şi acela privitor la noul proiect al ministrului de jus­ va distinge prin serbările aranjate în amin­ partidului liberal, Anume, după cum se
introducerea procedurei penale. Acest tiţiă, Zeclarându-1 de periculos pen­ tirea monarchului, care i’a ridicat la rau- vede, amioii d-lui D. Sturdza nu sunt mul-
proiect de lege, care stabiiesce, în tru libertatea pressei. Tocmai acum, gul de capitală a unei mari împărăţii. Di­ ţămiţî ou conducerea d-lui Aureiian şi ar
ce caşuri are se judece curtea cu când guvernul vrâ se introducă în ferite persfine princiare, între care din par­ voi să dea o mai mare influinţă elemente­
juraţi, conţine şi disposiţia, după care Ungaria juriul şi pentru crimele or­ tea curţii din Viena archiduoele Frideric, lor sturdziste în sinul guvernului, spre care
calumniările şi vătămările de onore, dinare, el umblă cu ideea de-a scăte firă din partea curţii din BuourescI princi­ scop pretmd o remaniare ministerială îu
comise pe calea pressei în contra de sub competenţa juriului parte pele de coronă al României au sosit deja sensul, ca d-1 Aureiian să-şi reoonstrufiaoă
personelor private, se elimineza de mare din delictele de pressă, pănă în Berlin, ca să ia parte la serbările des­ oabinetul său în preponderanţă ou aderenţi
sub competenţa curţilor cu juraţi şi când mai înainte se stabilise anume pre care e vorba. personali de ai d-lui D. Sturdza. D-1 Au-
se supun judecăţii tribunalelor. pentru pressă o escepţiune, fiind su­ * reliau însă, după cum a declarat într’o în­
A fost vorba şi in şedinţele din puse tăte delictele de pressă unui Pe când însă se ţin aceste serbări trunire a deputaţilor şi senatorilor liberali
urmă ale camerei de acăstă restric- juriu special. comemorative în capitala Germaniei, un ţinută ttiaită-serâ, nu este aplecat a se pune
ţiune a libertăţii pressei, intenţio­ In tot caşul este fărte delicată conflict ffirte acut parlamentar este aprfipe la disposiţiuuea elementelor sturdziste, oi
nată de ministrul de justiţiă Erdelyi, cestiunea, ce-o pune proiectul de a isbucni între împăratul Wilhelm II şi în­ îu proxima şedinţă a Camerei, probabil
şi s’a manifestat deja cu ocasiunea lege amintit, declarând de persănă tre representanţii imperiului întruniţi în înoă astâZb va pune cestiunea de încredere.
acesta îngrijirea, de care vorbim. privată pe fiă-cine, care nu este Berlin, Anume împăratul care prin minis­ * ’
In espunerea de motive, minis­ funcţionar public. Câţi nu sunt trul său de marină Hallmanu votarea unui In ceea ce privesce cestiunea cretană,
trul se silesce a dovedi, că nu voesce însă funcţionari publici şi totuşi co­ credit de mai multe sute de milifine de afară de anunţarea blooadei insulei înce­
pută cu Z de eri, soirile mai nouă se
se se atingă de libertatea pressei, ci mit fapte în vieţa publică, care pen­ măroî pentru completarea marinei germane, lua
că voesce să ia în apărare numai tru interesul general trebuesc se fiă ca astfel puterea navală a Germaniei să mărgineso a oomuuica, oă la graniţa Tesssbei
vieţa familiara şi onărea privată faţă supuse criticei Zi are l° ? ajungă, ba, dfioă s’ar pută ohiar să întrfică se eoncentreză mereu atât trupe grecesol, cât
r
cu acel soiu de Z' işfb cari abu- Pe noi cari, cum am amintit, pe a Franoiei. Faţă cu desvoltarea comer- şi turoesol, şi că locuitorii Cretei nu voieso
ar
seză numai de arma pressei etc. Sub trăim aici sub un regim escepţional ciului german şi a coloniilor germane din să sciâ nimic de provooarea puterilor de
personă privată ministrul vre să în- de pressă, cu patenta absolutistă continentele străine, Hota germană nu se a se supune şi a se mulţămi. ou atonomia,
ţelegă numai pertone, care nu ocupă aternând, ca sabia lui Democle, asu­ mai pfite mărgini, după argumentarea mi­ oi cer unanim inoorporarea la regatul gre-
o funcţiune publică, seu un oficiu pra capului nostru, puţin ne mişcă nistrului de marină, numai la o eventuală oeso. Iată informaţiunile cele mai însem­
public. deosebirea dintre juraţi şi judecători. defensivă a ţărmurilor Germaniei, oi trebue nate primite în acăstă privinţă :

FOILETONUL „GAZ. TRANS. 44 am oăloat pe pământul iubit al patriei revărsă Rinul, şi care da ţinutului o înfă­ gătea ultima lovitură de graţiă lui Camille,
mele, tu nu mai eşti amicul senin şi vesel ţişare sălbatică şi îngrozitfire, loc sigur care se svîrcoiea în sîngele său, pe atunol
(14) dm Egipt; orede-me, îmi vine să regret, pentru încălcări de bandiţi. el cu o sforţare supraumană apare oa şi
că m’am folosit de bunăvoinţa lui Napo­ Abia ajunseră aci şi calul lui Camille un înger al morţii şi împlântă pumnalul
leon, însoţindu-l în patrie . nu voia să mai mfirgă. Numai în urma si­ în inima mişelului Lacoste în ultima furie
14
Din espediţiunea lui Napoleon în Egipet de Stolle. linţelor oontinue ma)tratându-l ou pintenii a desperârei lovesce pe Nurmahal şi ambii
— „Ore nu am motiv de a fi trist,
Trad. de T. d. C. mai făcea din când în oând câte-un pss. cad la pământ. Laooste rămase nemişcat,
— răspunse Nurmahal — când eu peste
(Fine). lovitura lui Nurmahal a fost mortală, pe
puţin timp trebue să te părăsesc? 44 De-odată o plfiiă de glfinţe, urmată
După lupta dela Abukir, Camille fu de-o detunătură le şuerâ pe lângă ureohî; când lui îi rămăsese încă atâta putere, ca
44
— „Să mă părăsesol? ... întrebă Ca­
numit şef de batalion. Napoleon, cunos­ calul lui Camille fu trântit la pământ şi să se retragă pănă la Camille, pe al cărui
mille înspăimântat! „Nurmahal, îţi deolBr,
când curagiul şi inima lui sinceră, nu mai trei bandiţi se aruncară asupra lui Camille. piept încă cald îşi aşeZa capul său obosit.
că nimic pe lume nu mă pote despărţi de
voia a se despărţi de un amic aşa de pre­ Nurmahal puşca cu amândouă pistfilele, O tăcere profundă urmă după acesta, fir
amicul şi mântuitorul vieţii mele. Năcasu-
ţios, care în Egipt i-a fost curierul cel mai trântind un bandit la pământ, pe al doilea pe vârful stâncilor vântul de tfimnă sufla
rile le-am împărţit la-olaltă, ele aoum au
fericit. îi uoide Camille ou sabia, fir al treilea o trist şi pustiu.
trecut, trebue că şi ferioirea, ce mă aşteptă
Ajungând pe pământul patriei sale, luâ la fugă. *
să-o împărţim la-olaltă.
îşi ceru un mic concediu spre a-şl oeroeta Abia răsuflară puţin după aefistă luptă
— „Chiar’ pentru-că perioulele au După o bfilă grea de mai multe săp­
rudeniile din Saint-Mauriee. El, însoţit de crâncenă şi firâşî se auZi o desoăroâtură
trecut“, —continua Nurmahal — „îmi con­ tămâni, Camille deschiZendu-şI pentru în-
iubitul şi nedespărţitul său prietin câlăriau de puşoî, în urma căreia Camille oăZu fără
14
sider misiunea ca împlinită . tâia-firâ ochii, află înaintea sa un ânger de
amândoi tăcuţi pe drumul, ce duce spre consciinţă, înroşind pământul cu sângele
Montelimart. Camille era surprins de me- — „Un înger bun nu ne p6te părăsi său. Un blăstăm înfiorător răsuna puternio copilă, oe veghia la căpătâiul său.
44
lanoolia amioului său şi nu-şl putea esplioa în firele fericite!“ din gura iui Nurmahal, când de-odată un — „Unde sunt? întrebă ou vooe
44
motivul unei transformări atât de repede. — „Cum va voi DumneZeu , Zise Nur- glonţ îi îndoiră şi lui genunchii, căZend stinsă, ca şi deşteptat dintr’un vis greu.
44
El simţia, oă o nelinişte durerfisă îi sbn- mabal cu blândeţe; „dfir o presimţire îmi aprfipe de Camille. Încă nu se împrăştiase —* „In Saint Maurice! răspunse vesel
eiumâ sufletul, de aoeea voia ou orl-ce preţ spune, că îneurend ne vom despărţi . fumul, când mişelul de Laooste, cu un oopila, oare nu era alta, decât Clementina.
44
a-i cunosce durerea. Cu cât înaintau mai mult, cu atât ţi­ pumnal în mână, se apropia de Camille, — „Unde e Nurmahal? 14
— „Nurmahal, — îi Zise — mă mir, nutul devenea mai sălbatic. Ei ajunseră voind a i-1 împlânta în inimă. Nurmahal La aceste ouvinte tînăra oopilă se în­
ce schimbare s’a petrecut ou tine, de când pănă aprope de-o strîmtfire, prin care se presimţi periculul şi pe când Lacoste pre­ trista amar, oreZSod, că firăşl aiurezâ. La-