Page 42 - 1897-03

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 56.—1897.

O telegramă primită de „Agenţia (B. Şeasa); Simeon Dandea, acum rob în S C I U I L E O i L E S » tor de couoert a surprins publicul prin
Havas" din Atena ou data de ‘20 Martie M.-Oşorheiă. iuţâla şi ooreotitatea desemnului său. Şi
n. comunioă: După informaţi unile primite Elena, Sofia şi Teresia David (B.- — 10 (22) Martie. toţi ceilalţi domni ofioerl oarî şi-au dat
din Orefca oonduoătorii insurgenţilor, mai Şeasa), La mortea lui Al. Lahovari. Din Paris
oonoursul şi a căror nume nu a fost in­
marii comunelor şi notabilii din Creta au I D-l S. Dandea a fost adus la pertrac­ 4iarele de dinoolo primiră următdrea tele- | dicat în program au contribuit în mod în­
decis să înainteze o adresă comună gu­ tare din temniţa ordinară dela M.Oşor- gramă: Ceremonia funebră s’a făcut astă4î, semnat la sucoesul străluoit al seratei.
vernului grecesc şi admiralilor, în care de­ heiu, unde este închis dela .25 Sept. 1896 7 (19) Martie, în capela română. Ministrul
Punctul cel mai brilant însă a fost
clară, ca unica dorinţă a poporului cretăn e pe 6 luni, condamnat pentru o vorbire ţi­ de esterne al Franciei, d-l Hanotaux, corni­
fără îndoială „The five sistres Barisons",
unirea Cretei cu Grecia. Adresa s’a şi sub- nută în hotelul „Detunata" din Abrud. ţele Tornielli, ambasadorul Italiei, generalul
unde 5 ofioerl, mascaţi atât de bine ca
soris în provincia Kissamo. In alte adrese Martori forte mulţi; apărători acussţii de Torcy, representantul preşedintelui Ra- dame, au imitat pe surorile englsse renu­
regele Gheorghe va fi provocat, să nu’şl publioei franoese, ministrul României la Pa­
n’au avut. Tribunalul a condamnat pe toţi mite prin dansul lor şi au dansat cu des­
retragă trupele din insulă. La întrebarea acusaţii. Damele au fost osândite la amendă ris, d l Ghica, şi întrâga colonie au asistat tulă graţia şi şic. Dra Mary Kramm ş’a dat
admiralilor oonduoătorii insurgenţilor au de câte 50 fl. Domnii uu fost oondamnaţl la ceremouiă. concursul său la aoestă splendidă serată,
dat aceeaşi decl&raţiune. — Lucrul acesta la arest ordinar de câte 8—30 cţile şi supor­ Deoreoe răposatul era mare ofiţer al cântând ou vocea-i d’un sopran plăcut şi
din urmă îl confirmă şi 4i aru l „Times" în- tarea speselor, cari sunt forte mari. Legiunei de ondra, i s’au făout onoruri mlădios în mai multe numere din program.
tr’o soire, pe care o primesce din Canea militare de detaşamente de infanteria şi
Toţi au insinuat apelaţie. E de în­ După produoţiune a urmat dansul.
şi în care se 4i°e: In urma provocării ad- ouirasierî, — cu musică. Astă-seră corpul
semnat, că toţi acusaţii sunt înrudiţi ori
miralului Canevsro patru conducători ai a fost condus la gara de vest. Numai Du­ D-l Angelo de Gubernatis, pleoând Joi
înouscriţî cu regretatul Băbuţ, pe oare
insurgenţilor s’au dus la bastimentul italian. mineca viitore, 16 (28) Martie va fi în Bu- din Sinaia spre a se întdree în Italia, a tri­
l’au fost întâmpinat la sosirea din temniţă.
Canevaro le-a vorbit despre proclamarea ouresoî. mis Regelui României următorea telegramă:
autonomiei, dâr insurgenţii au refusat a llie al lui Nicolae Crăciun, cărăuş din Asupra ultimelor momente ale lui Al. „Majestăţii Sale Regelui Carol. Hişoat de
0
primi altă soluţiune, decât încorporarea Cretei Doştftt (oomit. Albei-inf.), şi Maniţiu Ioan Lahovari se comunică: Duminecă, 17 Mar­ dove4il de simpatie, primite în România,
la Grecia. Maniţian, un oier bătrân din Poiana-Sibiiu- tie, după întorcerea dela teatru, a fost lo­ răpit de bunătatea nespusă pe care Majes-
O telegramă din Coustantinopole co­ lui au fost condamnaţi în 24 Septemvre vit de un atao de anghină pectorală ful- tâţile Vostre aţi binevoit a mi-o arăta, tri­
munică tot cu data de 20 Martie n.: Am­ 1896 la câte-un an temniţă de stat, pen- gerâtore. Pe la 2 ore şi jumătate după met, înainte de a părăsi acest pământ os­
basadorul austro-ungar, baronul Calioe, a tru-că povestind în cârciuma din Doştat, mie4ul nopţii totul era sfîrşit: Alexandru pitalier, mulţumirile mele adânci şi sincere
adus erî la ounosoinţa ministrului de es- au 4is, că legile „bisericesci" sunt păgâne Lahovari nu mai era. gloriosului binefăcător al României.— Angelo
terne turcesc hotârîrile faţă cu blocada şi că nici în Turcia nu sunt astfel de legi. Comitetul partidului conservator a de Gabernatis".
Cretei. Astâdt se va face acâstă împărtă­ Apelând, tabla reg. li-a redus pedepsa la ales un comitet care să se ooupe de fune­ Scdlele române din Macedonia. D-nul
şire în mod oficial de cătră toţi ambasa­ câte 3 luni. Ei vor întră cât de curând în raliile lui Al. Lahovari şi a desemnat de Ionel Grădişteanu a primit, scrie „Timpul",
dorii marilor puteri. Pănă acum s’au con­ temniţa de stat a Seghedinului. d-nii G. Cantacuzino şi General Mânu oa nisce scrisori dela eforii şodlelor româna
să mârgă la graniţă să primâscă rămăşiţele
centrat la graniţă din partea Turcilor 112 Tînărul iurist Aurel Ciato din Blaşiu din Macedonia, prin care dealară, că au
ilustrului om de stat.
batalione de infanterie, 5 regimente de ea- a fost condamnat la 28 August 1896 la 1 absolută nevoe de 1500 lei pentru susţine­
Corpul lui Al. Lahovari va fi depus
valarie şi 30 baterii, eu totul 80,000 an temniţă de stat şi 450 fl. amendă pen­ rea unor şcole, cărora Apostol Mărgărit
la biserica Albă, din a cărei parohiâ făcea
omeni; eră din partea Grecilor peste 25,000 tru un pretins toast la o petrecere a stu­ le-a refusat orl-ce sprijin şi a supus Ges­
parte. In aoestă biserică se va face oere-
omeni. denţilor din Blaşiu. Prin apelaţie tabla tiunea în comitetul partidului oonservator.
raouia funebră.
Din Viena se comunică în privinţa reg. ’i-a redus pedepsa la 3 luai, curia din Membrii comitetului se dispuneau a des-
Comitetul oonservator a hotărît oa să
înţelegerei între puteri următorele: Peutru Budapesta însă ’i-a ridicat-o la 6 luni. ohide o subsoripţiă printre dânşii şi printre
se ridioe o statua lui Al. Lahovari. Un co­
caşul, când Grecii nu vor oeda în urma membrii clubului, când d-l G. Gr. Canta-
De curând au întrat în temniţa din mitet s’a ales spre a deschide o subscriere
blocărei Cretei, puterile s’au înţeles să es- cuzino, în mod spontaneu, oferi dela d-sa
Alba-iulia 17 Moţi din Scărişora, judecaţi publică pentru ridioarea monumentului.
tindă blocada şi asupra Pireului. Decă în acâstă sumă, pe oare a şi ramis’o d-lui I.
în cunoscutul proces al Scărişorenilor. In­
Grădişteanu.
genere va veni trâba la blocarea ţărmuri­ Seratele araugiate de oficerii din gar-
tre aceşti robi este unul de tot idiot, —
lor Greciei, fiă-oara putere va primi sfera nisona d0 aicî au ajuns se fiă unele dintre
oare nici nu soie, că el sa află în temniţă Conferinţa sanitară internaţională. Se
sa specială. Ceea-ce a făcut să se pără- petreoerile cele mai oercetate şi amusaute.
şi t6te mişcările lui trebue să le facă după teîegrafâză din Veneţia, că conferenţa sa­
sescă ideia ocupărei Cretei, a fost împreju­ Aşa şi serata umoristică, oe a aranjat.
conducerea vre-unui oonsoţ rob, fără de nitară internaţională s’a închis. O conven­
rarea, că nici Rusia şi nioî Anglia nu Sâmbătă sera casina ofioerilor de aici în
al cărui ajutor nici că pote să-şi afle uşa ţia a fost semnată de oătră împuterniciţii
s’au arătat aplicate a primi un asemenea sala de concerte dela Redută, la mese, a
celulei sale. Şi ou tote acestea el trebue puterilor oarî au luat parte la conferinţă.
mandat. avut cea mai frumosă reuşită. încă dela 7
să robâsoă. D-l Dr. I. Felix, delegatul României, se în-
6re sera mesele erau ooupate, şi astfel
tdroe în ţeră în oursul săptămâuei acesteia.
Sâmbăta treoută, spune „Tibuna", s’a adaugendu-se masă lângă masă la 8 6re pe
Procese politice şi condamnări înoeput înaintea tribunalului de-acolo per­ când era fiesat începutul seratei, mesele Cerealele române şi Austro-Ungaria.
tractarea finală în procesul intentat părin­ îndesuite ajunseră toemai pănă în uşă. In şedinţa de Joi a Camerei române, d-l
în massă. telui Emanuil Beşa din Zlagna, pe cuvânt, Programul seratei, forte variat şi ales ne-a deputat de Dolj N. T. Popp a atras aten­
Din Alba-iulia ’i-se raportâză „Tribu­ că la un ospăţ din comuna Poiana ar fi dat ooasiune să admirăm dibăcia celor oe ţia asupra împrejurării curidse că, deşi după
nei *, că în 18 Martie n. s’a pertraotat „preamărit pe martiri". Preşedinte de tri­ l’au esecutat. convenţia comercială oa-o ara România ou
1
acolo procesul Buciumanilor, acusaţî pentru bunal: jud. Bădilă, procuror: Csizsinky, Musioa instrumentală şi vocală, cu­ imperiul austro-ungar, cerealele române ar
întâmpinarea, ce au făcut regretatului Iovu apărător advocatul V. P. Harşianu. Mar­ plete, teatru desemnul şi piotura, gimnas­ trebui să se bucure, la intrarea lor în mo-
Băbuţ, oând s’a reîntors acasă din temniţa tori: învăţătorul llie Georgescu şi Ioan tica, eouilibristica ş. a. tdte acestea au narohia veoină, de clausa naţiunei celei mai
Cluşiului, în 27 Iulie 1894. Pe banoa acu- Şerb, din Poiana. Aousatul, părint. Beşa, fost predate de ofioerl ou cunoscinţe oa favorisate, ele totuşi sunt supuse unui tra­
saţilor erau 11 Români, între oarî 2 tinere nega, oă ar fi vorbit despre martiri. Martorii întreo diletantismul. Musioa militară sub tament diferenţial. Deputatul de Dolj a
domnişdre, 1 domnâ văduvă şi 8 bărbaţi. susţinură a fi au4it, oă a amintit de ei, dâr’ conduoerea desteră a d-lui eapelmaestru mers mai departe şi a constatat oă, pe
!&tă numele lor: Virgil Toăescu, dootorand n’a vorbit întru preamărirea lor. D-l Beşa W. Krones a eseoutat câteva composiţii oând cerealele române sunt împovărate de
în medicină (B.-Cerb); Gregoriu Sima, fu declarat vinovat şi osândit la 25 fl. frumăse, ale aoestuia. D-l Locotenent Hugo o taxă diferenţială, cerealele serbesoî sunt
preot; Aurel Danciu, proprietar; Ioan Da­ amendă, eventual 5 flfi arest. S’a insinuat I Gleim atât ea cântăreţ oât şi oa oom- scutite de una oa asta. Aoâsta ar însemna
0
vid, candidat de advocat: George David, reours. positorul operetei burlesoe „Vicleanul Odis- pe deoparte oă, faţă ou România, olausa
candidat de advocat (B.-Şeasa); Nioolae sayteles" a fost mult aplaudat. D l sub- naţiunei oalei mai favorisate, deşi e formal
Băişan, preot (Buc.-Isbita); Ioan Naicu, iocot. Nebowitslcy ca desemnator şi pic- provă4ută în oonvenţiune, nu e respectată,

rossossinier însă, oare era lângă ea îi făcu sine orl-ce cugete străine, având se dove- dufc pe gânduri. „Dâr spune-mi oeva! Ce a — pe care ţi i predau ou bucuriă — acesta
semn arătându-i, oă întrebă după amicul desoă oel mai curat republicanism. Mon­ 4>s? oe a făcut?* a fost voinţa nestrămutată a defunctei. Şi
său oredinoios. De aoeea ea întorcendu-se treuil îi dete cuvântul de ocore. — „Cel din urmă cuvânt i-a fost: oa să te oonvingl, oă vorbesc adevărul, îţi
spre Camille îi fii* : După câteva săptămâni, Olemeutina, „Camille!" Altoeva nimic!" predau aoi inelul, ce l’ai dat lui Nurmahal
30
— „Nurmahal e dus la Paris pentru la repeţitele rugărî ale lui Camille, oara Preotul privi ager asupra lui Camille, în deşert oând ţi-a stîns setea ou sângele său".
de-a puue tote în ordine pe când vei sosi". Camille, sguduit, de aoestă desvălira
acum se restaurase pe deplin, începu a-i der nu observa ceva deosebit, deoât oă pe
u
— „Ia uităte! Profesorul e aci ! 4i misteridsă, începu cu durere a oeti şirele,
80
desvăli misfceriul, oare îl învăluise de oând faţa lui era adânc tipărită părerea de rău
el cu o voce stînsă. ou încălcarea neaşteptată a bandiţilor. Ea peutru pierderea unui bun amio. în care recunoscu sorisdrea d-şorei Sera-
— „Nurmahal nu trebuia însă să mă îi spuse, că preotul lor, întorcendu-se din phine din Anteuil, — ounosoinţa sa plăoută
— „Şi n’aţl observat nimic, nu sciţi
părăsâscă!“ călătoriile sale îndatinate, a dat peste ei seu n’aţl soiut nimio?" de odinioră. Din însemnările ei se convinse,
— „Cât de curând va sosi, nu fi în- şi a adus vestea nenorocirei la tatăl său, oă ea a fost oare i-a dat losul de 4000
grijat", îl mângăiă profesorul. care mergând la faţa locului, recunosou pa — „Oe vrei să 4ioI, ouvidse părinte? franci, — ao6l ajutor neaşteptat, care îl
Eu nu te înţeleg!“ îi 4i Camille ou o faţă
S0
După aceste Larossossinier se retrase Laeoste şi numai deoât oonohise, oă mişe­ puse în posiţiă de-a urma campania în
liniştită.
oonvingendu-se de progresul mare oe-1 face lul de Laeoste întreprinse aoâstă încălcare, Egipt. Iubirea ei imensă o făcu se între
Preotul mai privi oâtva timp scrutător
Camille spre reînsănătoşare. Tocmai era să voind ou orl-oe preţ să nimicesoă pe Ca­ în serviciul profesorului Larossossinier, oa
asupra lui şi după oe se convinse despre astfel să fiă oât se p6te mai aprdpe de Camille.
pleoe, oând Montreuil îl învită în aparta­ mille. ’I spuse cum lu adus în castel şi
80
mentele sale. Aoi îi desooperi tote legătu­ oum Nurmahal fu înoredinţat preotului spre absoluta lui neorientare îi fii • Oum a trecut în serviciul său, o soim din
rile, ce le-a avut ou Laooste şi bine soiind, îngrijire, şi că Nurmahal în urmă muri în — „Află adevărul sdrobitor; ângerul, evenimentele întâmplate ou oouparea Ale­
a
oă locotenenţa din Paris îl va pedepsi pen­ cele mai orânoene dureri. care a murit pentru tine, a fost o fată!... xandriei. Ultimile cuvinte din 4' rul său
tru purtarea sa anti-republieană, se ruga de Camille voi a-şi câştiga informaţiunl Da! da! a fost o oopilă, oare te-a iubit, şi erau o rugăoiune fierbinte oătră Dumnefien,
profesorul să întrevină la Napoleon pentru mai sigure despre Nurmahal, de aoeea încă pănă aoum o iubire femeesoă nu a oa să-i dea putere spre a fi ângerul păzi­
a fi agraţiat. Profesorul Larossossinier îi merse la preotul, oare îi vorbi despre Nur­ ajuns la atâta splendore şi abnegaţia de tor al lui Camille.
promise, ba îl asigură chiar de interesul mahal şi momentele sale ultime. sine! Pentru tine nu esieta înaintea ei pe- Camille se întorse la castel şi împăr­
viu, ee-1 pdrtă, şi îl convinse, oă pentru — „Trebue să soiţi, că prin mdrtea ricul, nu saorifioiu!" tăşi Clementinei aceste minuni de resig­
dragostea, ce o are Napoleon faţă de Ca­ lui aţi pierdut un ânger!" 4' preotul, pri- — „Nu se p6te!“ strigă Camille, cu­ nare şi iubire. Clementina, aflând şi pre­
30
mille, îi va câştiga agraţiarea, observâudu-i vindu-1 scrutător. prins de-o durere profundă. ţuind virtuţile imense ale acestei fiinţe, ou
însă, oă de aoi înainte trebue să alunge dela — „Da, aşa a fost!" 4is© Camille pier* — „Aci sunt actele, aci e notiţul-4iar, iubire adevărat sinoeră se duse la mor-