Page 43 - 1897-03

Nr. 56.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

âr pe de alta că grânele românesc! sunt hamă caii popii la căruţă şi o şterge la fiind la urmă viu aclamată din partea pu­ convooat anume adunare iubilară solemnă,
puse într’o vădită inferioritate. Ministru de târg, aci ceroă să vândă oaii, dâr nu reu- blicului. oi prin propunerile din punotul 2 al or­
esterna d-1 0. Stoioescu ţinând soootâlă de şesoe fiind cunosout şi urmărit da autori­ Dumineoa viitore va vorbi d-1 prof. dinai 4Uei, Vă rogă oa să ridioaţi solem­
gravitatea celor afirmate, a promis că se tăţi, reuşesoe însă a fugi spre BuourescI, Aurel Ciortea. nitatea acestei adunări prin aceea, oă din
va informă de aprâpe în aoâstă privinţă şi 1 unde i s’a înfundat, oăol agenţii poliţiei inoidentul iubileului de 25 ani dela înfiin­
oă nu va iutâr^ia să ia măsurile necesare, de siguranţă au pus mâna pe el. Geantă e A P E L . ţarea institutului veţi decide:
dâoă cumva susţinerea d-lui Popp se va do­ la arest, âr pop» jubileză. oa la mormântul iniţiatorului acestui in­
Reuniunea fem. române din Sibiiu a
vedi c«, adevărată. stitut şi primului său director esecutiv Visa.-
1
publicat în „Gazeta Transilvaniei * din 27
rion Roman să se ridice un monument pe
Un sicriu de pe timpul Romanilor, pi­ Sciii mărunte din România. Societatea Februarie v. o. un apel cătră publioul ro­
lele acestea, eu ocasiunea săpărei funda­ geogrăfică va înoepe publicarea marelui mân şi cu deosebire cătră femeile române spesele institutului, votând în aoest soop
mentului unei oase în CincI-bisericI, s’a dicţionar geografic al României încă în din patriă pentru ca să adune obieote şi 1000 fl., şi
văra acâsta. ca să se facă începutul la crearea unui
dat peste un sioriu de pe timpul Romani­ mai cu sâmă lucruri de mână ale femeilor
lor ; laturile şi partea din jos a sicriului — Recepţia săptămânală diplomatică, nâstre pentru arangiarea unei loterii, din fond pentru un internat de băetl în Sibiiu,
care avea să fiă Sâmbătă, la ministerul de votând în acest soop 20,000 fl., oare fond
este dintr’un material asemenea cementu­ al cărei venit să se potă înfiinţa o şcolă
externe, s’a amânat pentru săptămâna vii-
lui, fiind lucrat, frumo3, âr fundul de eătră tore, din causa demisiunei d-lui O. Stoi- pentru eoonomiă şi industriă de casă şi o să rămână în administrarea institutului
ficiore al sicriului este din marmură. In oesou, ministrul de externe. preparandiă pentru secsul femeesc împreu­ pănă oând Asociaţiunea transilvană“, sâu
r
sicriu s’au aflat mai multe obiecte antice — Consiliul sanitar superior a admis nate cu un internat. altă reuniune, se va resolva să înfiinţeze şi
de-o vaiore însemnată şi un schelet, oare oererea unei societăţi pe acţiuni de a în­ Reuniunea femeilor române din loo va da garanţii că pote înfiinţa internatul,
se crede a fi de femeiă, deâreoe între sou- fiinţa ia Oâmpu-Lung un stabiliment bal­ îu şedinţa sa din 11. o. a luat hotărîre susţinendu-şî institutul dreptul, oa dâoă în
lele aflate sunt şi o păreohe de oeroei şi un near ou instalaţiuni de hidroterapie. 10 ani nu se va înfiinţa internatul, se potă
de-a sprijini Reuniunea soră în acâstă în­
lanţ de aur. Lângă schelet s’a [mai aflat — In BuourescI s’a format un comi­ treprindere românâsoă, care tinde la pro­ reveni asupra conclusului de astă4î fără a
o urnă pentru lacrimi, un vas pentru jertfă, tet de 400 de negustori mari şi mici spre movarea cultarei femeei române. Pentru altera ăestinaţiunea culturală a fondului.
a orgaoisa în ţâra întrâgă o campanie vi- Primind aoeste propuneri, acţionarii
un inel de aur, un ban, un vas de bronz aoest scop a decis a apela la tote femeile
gurosâ în contra legei privitore la patente institutului nostru vor face un act de re-
şi un ulcior de sticlă. In vasul de jertfă şi la timbre. române din Braşov şi jur, ca să-şî dea con­
s’au aflat bani, ce se cjioe, că ar fi de pe cursul cuvenit pentru realisarea acestei în­ ounosoinţă faţă de acel bărbat genial, oare
timpul împăratului Adrian (an. 117—138). treprinderi românesc! şi a designat pe la timp potrivit a conceput idei» şi a avut
Nu departe de acest sioriu s’a mai dat de A doua conferenţă. domnişorele Marieta llasievicl şi Elena Nas- ouragiul a se devota realisărei acelei idei,
o ladă, tot în forma sicriului acestuia, dâr Erî ni-a vorbit d-ra Maria Bogdan, tasi, ca să presenteze aoest apel dâmnelor prin oare s’a pus basa emancipărei mici­
lor proprietari români de cursele cămă­
acâsti pănă acum încă n’a fost desfăcută. oonduoătorea grădinei froebeliane române
şi domnişorelor române, pentru oa să se
tarilor, —
Tot în apropierea acestora s’a mai aflat o din loo şi profesdră la internatul de fetiţe declare, cari voese, oa să contribue cu
lance şi se sperâză, că încă se vor mai al Reuniunei femeilor române. obiecte pentru loteria femeilor române din şi va pune petra fundamentală la un
afla şi alte obiecte de însemnătate, deore- Tinăra conferenţiară se provooâ la Sibiiu. institut cultural de prima necesitate în'
ce în locul acela se vede, oă a fost un oi- aoest oraş, unde din tote părţile patriei se
două dintre conferenţele din postul Cră­ Ofertele eventuale sunt a se adresa
miter de pe timpul Romanilor, ciunului: una a d-nei Baiulescu, despre pănă la finea lunei lui Maiu a. c. la sub­ coaeentrâză sute de studenţi români la
gimnasiul de stat şi la gimnasiul şi şoola
oare află, că a susţinut idea de emanoi- scrisa preşedintă a Reuniunei femeilor ro­
Teatru german, Sooietatea Leo Bauer reală ev. lutberanâ, şi cea mai mare parte
pare într’un mod radical, şi alta a d-lui mâne din loo, pentru-oa în decursul lunei
îşi începe ac)I, LudI, ou comedia în 3 acte săraci fiind, sunt necesitaţi a Ise adăposti
Dr, Saftu, care pe femei „nu le gâsesce lui Iunie să pâtă fi trimise la destinaţia.
Die goldene Eva* de Sohonthan şi Koppel-
n u în looalităţl nepotrivite pentru desvoltarea
Ellfeld (oa novitate) oiolul său de 20 re- bune de alt-oeva, decât de-a face rentaş . Braşov, 11 Martie 1897. lor morală şi fisioă. Er „factorii mai com­
Intre aceste două direcţii, conferenţiara
presentaţiunl. Mâ,ne se va juca drama Agnes Dusoiu, Lazar Nastasi, petenţi pentru înfiinţarea unui internat de
voesoe să alâgă una mijlocia, arătând, că
„Wer Wars de Felix Pbilippi. preşedintă. uctuar. băeţl“ la carii am făcut aluriune din inci­
u
idea de emancipare se pâte nasoe şi la
44
dentul înfiinţărei „mesei studenţilor în ra­
Ţiţeiu în loc de cărbuni. Direcţia oăi- femeiă în acelaşi mod, în acelaşi timp
lor ferate române, care face de vre-o 5 luni şi în acelaşi grad ca şi la bărbaţi. Totul . A L B I N A " , portul nostru din anul trecut, — vor primi
experienţe cu o maşină care arde cu pe­ atârnă dela eduoaţiuue. institut de credit şi economii. un nou impuls de a se ooupa serios de
realisarea acestei idei, cu atât mai vârtos,
trol brut (ţiţeiO), în loc de cărbuni sâu Pentru a dovedi acâsta, oonferenţiara Raportul consiliului de administraţiune cătră
lemne, a constatat, că sistemul e praotic arată, că în primii ani ai etăţii puterile Adunarea generală a acţionarilor din 27 că devenind atunol superfluă „tnâsa studen-
şi a comandat în Anglia cjece injecbore de spirituale şi fisioe ale oopiilor de ambele Martie 1897. ţilor“ pot fi siguri, că din ouota de biue-
petrol oare vor fi montate pe deoe loco­ sexe sunt egale. Se provocă la instituţia (Urmare.) faoere, institutul în fiă-care an -va vota un
motive în scopul de-a urma experinţele şoolelor froebeliane, ai oăror primi înte- ajutor considerabil internatului înfiinţat.
pe o scară mai îutinsă. Ou vaporii de pe­ meiătorî au avut în vedere de-o potrivă Este interesant, a soi şi acea, cu oât Acestea premise, cu privire la mersul
trol injectaţi în foc se va putea întrebuinţa pe copile, oa şi pe copii, punând puterile a contribuit institutul nostru la venitele afacerilor în anul espirat ne luăm voiă a
şi lignita din munţii ţării, cari conţin gise- lor spirituale pe aceeaşi trâptă; aduce un statului pănă la finea anului espirat? vă presenta următârea dare de semă:
mente considerabile. e'semplu din esperienţa propriă, ce a fă- In dare de venit şi în dare de inte­ Conclusul Nr. VI din anul trecut s’a
rese dela depuneri am plătit 387,959 fl. esacutat, înfiinţându-se din fondul special
out în şcola froebeliană, pentru de-a arăta,
Prinderea unui vestit hoţ de cai. An­ 37 cr. şi dâoă socotim competinţele de în-
în ce mod se pote nasce în şcolă prin de reservă un fond de garanţă pentru scri­
ton Geantă, un vestit boţ de cai, care şi-a tabulare dela împrumuturile bipotecare vo­ surile fondare de fl. 200,000.
educatorul ideea de independenţă sâu eman­
eseroitat meseria mai ou deosebire în ju­ tate pănă la finea anulai espirat în sumă
cipare, er la urmă trecu la oducaţiuuea Prin asta oouform disposiţiunilor amin­
deţul Vluşca (România), a furat mai cj^slo de 4,600,000 jl. apoi timbrele de doou-
din familiă. titului oondus, suma de 200,000 din capi­
trecute o păreohe de cai preotului R. Po- mente dela 474,000 de piese, (obligaţiuni talul sooial, vinoulată mai nainte pentru
pesou din comuna Tîrnava şi în aoeeaşî Aci aduse două esemple de natură şi cambii), timbrele de euitanţe şi de pro­
nopte în oare i-a furat i-a şi dus într’o co­ oontrară pentru de-a arăta, că fetele ores- cese. marcele şi porto postai şi telegrafie asigurarea specială a detentorilor de scri­
suri fonciare, s’a redat destinaţiunei sale
mună vecină, de unde adreseză popii o oute bine şi obicinuite cu luptele vieţii dela traficul institutului nostru cu esternii,
sorisore prin oare ’i 9pane, că el scie unde ajung la mai mare independenţă şi încre­ nu esagerăm când a f i r m ă m : că statul a . normale, şi astă4t întreg capitalul sooial
de 600,000 fl. servesoe numai spre soopul
sunt caii şi oă ou o ore-care sumă de bani dere în sine, ca cele crescute rău, în mare avut mai mare. folos material de institutul general indioat în §-ul 15 din statute.
îl pote pune pe urmă. Popa îi dă boţului îmbelşugare şi fără a ounosoe greutăţile nostru decât acţionarii.
suma cerută şi aoesta îl trimite... după oai vieţii eto. In fine tot ca dovedi de desvoltare (Va urma.)
vertjl pe păreţi. In aoelaşl timp Geantă în- D-ra Bogdan a vorbit clar şi plăcut, amintim, oă institutul nostru oare înainte de

25 ani şi-a înoeput activitatea ou 1 director
esecutiv, 2 canceliştî şi 1 servitor, astăcj!
rnântul Serafinei şi împreună ou Camille In dimineţa următore se serba lo­ aici şi la filiala din Braşov are: 1 director Canea, 21 Martie. Blocada s’a
vărsarS laereml fierbinţi pe aoest mor­ godna lui Camille. Era o tji de primăvară esecutiv, 1 dirigent, 1 secretar, 2 advooaţî, notificat pretutindenea. Se crede, că
mânt, ce ascundea în sînul său rămăşiţele escelentă, care îşi împreuna frumseţile sale 1 contabil şef, 3 contabili, 3 cassarî 5 li- colonelul Vassos, comandantul tru­
pâmentescl ale unui ânger neîntrecut în uimitâre cu veselia imensă, oe domnia în cuidatorî, 12 ofioiall, 10 practicanţi salari- pelor grecescî, nu mai are decât
iubire şi virtuţi omenesc!. Ei cercetau des castelul Maurioe şi care de mult nu mai saţî, 2 funcţionari extraordinari, 2 conoe- numai pentru scurt timp provisiunî.
aoest mormânt şi aci în rugăciuni fierbinţi avuse parte de astfel de serbări vesele. piştl, 5 oanoeliştl, total 48 funcţionari sa•
îşi împreunau iubirea lor eu iubirea eroinei Pe când Camille şi Clementina steteau larisaţî, între cari 28 cu drept de ’pensiune, NECROLOG. Ioan S. Blebea îm­
Serafine. înaintea preotului smeriţi şi pătrunşi adânc şi 6 servitori tot cu drept de pensiune, âr preună ou rudeniile sale Ioan I. Blebea,
$
de sânţenia momentului, de-odetă apare ge­ de pensiune se bucură 2 văduve de oficiali, Octavia şi O. G. Protopopescu, Gbeorgbe,
Trecuse iârna cu cailele sale posomo­ neralul danes îu costumul său grandios de ge­ una căpătând 360 fi. oeea-laltă 240 fl. la Ion şi Ana Butanchi şi Bălaşa St. Blebea,
rite şi un oald sore de primăvară îşi res­ neral, presentând miresei din partea primului an, âr 3 orfani minori capătă un ajutor de anunţă perderea prea iubitei sale soţii
fira racţele sale aurii prin plantaţiunea fru- oonsul (Bonaparte) cele mai sincere felici­ 300 fl. acual. Raliţa Ioan lîleboa, deoedată la Călăraşi
mosă dela oastelul Saint Maurioe. Totul era tări şi un şal oriental minunat şi forte Ya să 4’oă 57 de familii provede es- în 7 Martie v. o. în etate de 52 ani. —
viâţă şi veseliă; Camille şi Clementina se preţios. tăcjl institutul nostru ou lucru şi cu mijloce Fiă-i memoria binecuvântată!
preâmblau veseli prin aoest frumos paro. Ospeţii petreoură oât se pote de vo­ de esistenţă, afară de peste 100 de agenţi
Babtist alerga în fuga mare spre ei şi le ioşi. Iu decursul mesei urmară toastele de şi bărbaţi de înoredere, carii pestrâză şi L i t e r a ts.8 B°ă.
aduse vestea, oă profesorul şi generalii felioitare, fără de-a uita însă nici de amin­ servicii, dâr în mod modest se bucură şi ,,31’aş mărita* , cântec pop. aranjat
4
Laues şi Murat sunt în castel. tirea Serafinei, oare ou iubirea, eroismul de beneficii. şi armonisat pentru cor mixt (6 voci) de
Ei grăbiră. Montreuil le eşi înainte, şi 8âugele său a sigilat ferioirea acestei Este modern astăcjî, că chiar şi la 10 Tim. Bopavicl; preţul 50 cr.
împărtăşindu-le vestea, oă Napoleon l’a păreohl sărbătorite. ani de esistenţă să se oonvâoe adunării iu- Se află de ven4are la Librăria Ciurcu,
graţiat, numindu-1 încă şi prefect de de­ De încheiere notăm, oă Baptist, ma­ bilare solemne, împreunate ou banchete şi Braşov; la „Librăria diecesană“ Caranse­
partament. rele servitor al profesorului Larossossinier, altfel de produoţiunî ooasionale. beş şi la autor în Braşov (strada Prun­
— „In Bonaparte nu m’am înşelat fu primit grădinar în castelul Saint Maurioe Direcţiunea d-vostrâ, însă fiind de dului Nr. 8).
nioî-odată“, 4is® atunci Camille plin de en- şi se căsători ou Ninon, servitărea Clemen- convingere, că solemnitatea unei adunări
tusiasm; el are o inimă de adevărat erou; tinei, fiind şi ei o pârechiă fârte fericită. de bancă mai cu demnitate se manifestă Proprietar: Dr. Aiarel Mnreşlanu.
în sînul său nu portă niol o măniă, ci în­ prin conclusele ei de însămnătate neperi-
durare, iubire spre tot ce e uman“. târe decât prin deşertaţiunl esteriore, n’a Redactor responsabil: Gregoriu Maîor.