Page 45 - 1897-03
P. 45
Stfutim AăiiMstnjto?, „6a?eta“ iese în l-care iii.
ti TlpegMa Abonam8ato pentru Austro-Ungaria:
Bra-?cv piaţa raa?e 5Tr, 30. Pe un an 12 fl.. pe şese ioni
t
6 fl., pe trei luni 3 fl.
S8if5«o!:£ axfvivtianî* tra k«
iwiaiesa. — MMinseziifat na s» N-rii de Dumlnooâ 2 fl. po an.
SOtaiiHCt. Pentru România si străinătate:
HSSEfiĂTE un ^vimaso la Adin!- Pe un an 40 frânei, pe şăse
nlalraţlunain Bîaşov şi la ui- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
măudralc Birou?! da ammalur!: N-rii de Dumineci 8 franol.
în Ticna: M. Rykas, Setnrick
ăckaltk, Hudolf Moaşe, Oppeliks Se prenumără la t6te ofioiele
Naohfolger; Anton Oppelîk, J. poştale din întru şi din atarâ
Barmebcr, în Budapesta: A. 7. şi la dd. eoieotorf.
Goldbergerg, 2blestem Ramai; în B MnamM pentru Braşov
Bucuresci: Agmce Havas, 3uo- administraţiunea, piaţa mare,
eursalo de .'Roumamo | în Ham- tflrgul Inului Nr. 30 etagiu
barg: Karoiyt & Liebmann, I.: po un an 10 fl., pe şes#
Preţul Inaerţlunllor: o aesiă luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
gaimond pe 0 coldnă 3 cî. şi Cu dusul în casă: Pe un an
tîOer. timbru pentru o publi 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publicări mai dese după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă şi învoială. său 15 bani. Atăt abonamen
Keoiamo po pHgina a 3-a o tele cât şi inserţiunile sunt
aexiă 10 or. seu 30 bani. a se plăti înainte.
Ir. 57. Braşov, lercurî 12 (24) Martie
nu se pbte tranşa o cestiune prin- Susţine, că acel „neînsemnat grup de membrii adunării, că nu aceea, ci
44
cipiară şi de drept atât de importantă. omeni cari „au ridicat stindardul alta era calea pentru asigurarea
44
Voim se ne ţinem de cuvent Sublimăm cuvântul „importantă , sub egida talarului „Grazeta Transil viitorului, cu atât mai puţin au pu
şi se răspundem acelor confraţi, cari pentru-că atât în cunoscutul raport vaniei , ar fi „ monopolisat pentru sine tut să se simţă genate cele vre-o
44
au mers pană a mistifica faptele pe al comitetului central, cât şi în vor naţionalismul, adevăratele sentimente cinci, şâse dame în faţa cărora, c}ice
44
trecute la adunarea generală estra- birile ţinute la adunare, şi în colb- românesc!, întregitatea caracterului, „Tel. Rom. , că „s’au scăpat acele
44
44
44
41
ordinară a „Asociaţiunei transilvane nele tuturor fiarelor nbstre fără deo iubirea de neam , şi s’ar fi folosit da „grave cuvinte!
44
şi a perverti cu totul adevăratul în sebire s’a accentuat de nenumărate arma „suspiţionării şi de „nedemne Decă majoritatea e de convin
ţeles al gravei probleme, faţă cu ori marea importanţă a cestiunei. apostrofări faţă cu ceilalţi 49 mem gerea, că numai prin votul ei s’a
44
care a fost pusa acea adunare, nu Ce sens avea însă tbtă acăstă bri, cari au format majoritatea. putut asigura viitorul, acâsta tot
mai şi numai ca se facă pe cetitorii eşofare, decă după părerea celor dela Şi ce aduce numita fbiă ca ar viitorul va ave s’o dovedâscă!
lor se creda, că cea mai minunată, „Telegraful Român şi după vede gument? Nu se pbte provoca nici Este straniu şi neleal, dâcă nu
44
cea mai înţeleptă şi singur mântuito- rile mai nouă ale celor dela „Drep măcar la raportul său şi tot ce pbte chiar lucru pueril, când confraţii
44
rea soluţiune a dat’o cestiunei schim tatea ne- dicta „prudinţa şi înţelep produce sunt cuvintele, ce cjice că noştri vor să presenteze oposiţia,
44
bării titlului majoritatea cu votul ei. ciunea „să ne supunem deocam le-a „scăpat din gură Dr. A. Mure- care s’a răzimat pe statute, pe drept,
44
41
44
Şi nu este numai „Telegraful dată volniciei ministeriale? şianu: „Nemernici am fi când ... pe principii şi a invocat în favorul
Român“, care face acâsta, debutând Cei ce ne cunosc şi au urmărit Aceste cuvinte le subliniâză vederilor ei înse-şî contrac|icerile
44
cu directe insinuaţiunî la adresa nos- cu atenţiune activitatea publică a „Tel. Rom. de 3 ori ca să facă să fenomenale din cele 4 rescripte ale
tră, der acum îi mai vine în ajutor organului nostru, credem, că ne vor apară pentru cetitorii săi cu atât ministrului, adresate comitetului, ca
44
44
şi „Dreptatea din Timişora care, da dreptate când vom susţină, că mai mult, ca au fost „cuvinte grave pe-o câtă de malcontenţî, de ambi
^ ori persânele, radicalismul nostru, care supără atât aruncate în faţa majorităţii, care pe ţioşi şi de îngâmfaţi, cari au vrut
fără a numi 4i are e
năvălesce c’un aer de exhortaţiune de mult pe cei dela „Telegraful Ro atunci când au fost pronunţate nici să înegrescă pe ceilalţi, să-i suspiţio-
44
ex cathedra asupra celor ce n’au mân , n’a fost nicî-odată surd şi ne nu era declarată încă ca majoritate, neze, să atace chiar meritele lor şi
fost muiţămiţî cu acel vot al majo păsător faţă cu esigenţele de seribsă căci tot aşa de bine puteau cei 48 se „lăţescă răcela şi neîncredere faţa
44
rităţii. şi înţeleptă cumpănire a lucrurilor. (după „Tel. Rom. 49) să voteze în cu Asociaţiunea .
Grusturile sunt diferite şi dâcă Şi desfidem pe ori şi cine să ne do- cele din urmă şi ei cu „radicalii . Asemeni absurdităţi se resfrâng
44
„Dreptatea , care înainte cu trei vedâscă dâcă, în cestiunea de care De ce evită însă „Tel. Rom. de sine şi nici la celelalte insinuări
44
44
săptămâni, vorbind de „lupta cultu vorbim, am deviat măcar c’o singură de-a complecta frasa şi a arăta ce ale -„Tel. Rom. n’avem nevoiă se
44
44
rală ce a provocat’o rescriptui mi frasă, c’un singur cuvent dela linia a voit să (jică numitul vorbitor? mai reflectăm, căci faptele petrecute
nistrului adresat comitetului Asocia trasă de aceste esigenţe. N’avea decât să recetescă raportul la adunare le dau cea mai flagrantă
ţiunei, a esclamat cu emiasă: „Se Se înţelege însă de sine, că noi despre decursul adunărei generale desminţire.
pâte bre ca o Asociaţiune, menită a avem să răspundem numai pentru apărut în „Tel. Rom. Nr. 24. Acolo Numai cu privire la un punct
41
răspândi cultură, adevăr, morală, pa atitudinea şi vederile nbstre proprii ar fi aflat că s’a c]is: „Am fi nisce mai voim să punem o întrebare.
triotism curat şi luminat, să descon şi deci trebue să protestăm în con nemernici decă n'am sci a ne asigura „Tel. Rom. numesce „radicali pe
44
44
sidere virtuţile nobile ca să se în tra metodei observate de „Telegra cţiua de mâne“. Acesta a fost der cei ce au voit să susţină titlul „cu
44
44
chine volniciei mincinbse? — ga- ful Român , care ne atribue vorbe sensul acelor cuvinte. De unde şi orî-ce preţ . Atunci ce au fost cei
14
sesceacum de-odată că nu de-o „luptă şi fapte, ce nu le-am esprimat, şi păna unde pot fi interpretate ele ce au votat pentru schimbarea lui?
44
44
culturală , ci de-o „supunere era ni le atribue cu tendinţa de-a ne în aşa, că ar fi fost îndreptate în con Liberali, ori chiar conservativi?
vorba, şi că virtuţile nobile ale mem făţişa ca pe nisce ambiţioşi fanatici tra „întregităţii caracterului şi a iu-
brilor Asociaţiunei aveau să se ma şi tot-odată îngâmfaţi, cari ar vrea birei de nem“ a celor de alte ve
nifesteze tocmai în a se „închina să monopoliseze românismul pen deri? Nu împlică din contră sensul Congres în ccmsa autonomiei ca
44
volniciei mincinbse , atunci acâstă tru ei. lor adevărat, că vorbitorul, convins tolice. Ministrul unguresc de culte Iuliu
schimbare rapidă şi fundamentală a Dâcă nu s’ar tracta de-o ces că numai pe calea apărării dreptu Wlassios a adresat (filei® acestea primate-
vederilor proprie privesce pe con tiune aşa de gravă, nu atât pentru lui să pbte asigura <4iua de mâne, lui dela Strigoniu un resoript pentru con
fraţii dela „Dreptatea , ăr nouă nu present cât mai mult pentru vii a stăruit să se facă acesta, enunţând vocarea congresului în oestiunea autonomiei
44
ne rămâne decât a da espresiune torul desvoltării nbstre culturale, un adevăr general, că nemernic catolioe. După oe primatele va consulta
surprinderei nostre. am afla, că este sub demnitatea nbs- este cel ce nu să gândesce a’şî asi corul episcopesc, se va stabili terminul oon-
Dăr cu acest salt mortal al pro- tră de-a răspunde la asemeni însinua- gura viitorul? vooărei ooDgresului.
prielor convingeri şi cu apucăturile ţiunî nedemne. Nu s’a putut deci printr’asta Aoest congres va avâ o însemnătate
44
44
celor dela „Telegraful Român , va „Telegraful Român afirmă forte să se prejudece nici cât de puţin deosebită şi e fârte probabil, că şi nouă
recunosce ori ce om nepreocupat, îndrăsneţ, der nu dovedesce nimic. liberei convingeri a flăcăruia dintre Românilor ne va da mult de luoru. Soim,
FOILETONUL .GAZ. TRANS. 44 mai mare muncă din partea membrilor ei; Sooietatea să ’şl întindă câmpul activită oare a lucrat cu succes dioţionarele judeţe
ceea ce negreşit va fi — nu mă îndoeso. ţii sale. lor Tulcea şi R.-Sărat.
In ceea oe privesce aotivitatea socie De un mare ajutor pentru sooietatea Comisia d-vostră a esaminat manu
Societatea Geografică, Români,. geografică este şi va fi în curând institutul scriptul d-lui Dănescu şi mâne sără d-nul
tăţii nostre pe anul expirat, ea se resumă
în publicarea buletinului său trimestrial, în profesor Tocilesou vă va comunica resulta-
Darea de seamă anuală a d-nului Secretar tipărirea a cinei noue dicţionare judeţene, nostru geografic militar, oare sub conduce
general George I. Laliovari in începerea luorărilor pregătitore pentru rea inteligentului şi neobositului său diri tul ceroetărilor sale.
cătră adunarea generală a Societăţii Geo publicarea marelui dicţionar geografic şi altele. ginte, domnul general C. Brătianu, adaogă Ast-fol, în mai puţin de cjece ani, So
grafice Române, în şedinţa dela 1 Martie 1897. po tot anul materialul cartografic al ţării, cietatea geografică a avut fericirea a pre-
Biblioteoa Sooietăţei s’a regulat şi s’a
încă puţini ani şi charta cea mare a Re senta tote dioţionarele celor 32 de judeţe,
I. catalogat mulţumită activităţii d-lui Col.
gatului Român va fi terminată; puţine sunt material bogat din care va aloătui dicţio
Sire ! Mihâescu, colegul meu dela Curte, care a
judeţele care au mai rămas neluorate. In narul general al României.
Stimaţi Colegi! binevoit a lua provisoriu însărcinarea de tote verile 60—80 de tineri ofioerî, eşiţî
Anul acesta s’a început pentru Socie bibliotecar, deorece d-1 Iarca ne-a rugat din şoolele nostre şi sub conducerea de Dintre puţinele publioaţii geografice
tatea nostră sub auspicii fericite: sunt a-1 dispensa de acăstă însâroinare, lipsin- şefi esperimentaţî, se respândeso prin ţâră au apărut în anul îuoetat în ţâra nostră,
du-i timpul materia!. putem menţiona pe cele următore:
u
câteva (file, de când „Monitorul Ofioial a şi luorâză la acâstă efiartă topografică, ast
publicat legea votată de ambele corpuri Budgetul anului treeut s’a aplicat ast fel, că peste puţin se va putea împlini şi 1. Mai multe manuale de geografie
;, legiuitâreşi sancţionată de Majestatea V6s- fel cum a fost votat de adunarea generală, elementară ilustrate, publicate de d-1 pro
f a doua dorinţă a iubitului nostru Vioe-pre-
tră, prin care se recunosce „Societatea Geo şi colegul nostru, d-1 Basset, vă va da I6ta şedinte, d-1 general Mânu, oa Sooietatea fesor Gr. T. Buzoianu. Tot d-1 profesor Bu-
grafică Română de persână morală şi ju desluşirile necesare în şedinţa viitâre. nostră în comună colaborare cu Institutul zoianu au mai publicat la institutul geo
ridică şi de instituţie de utilitate publioâ . Este de regretat, că numărul mem geografic militar să editeze atlasul Regatu grafic a d-lor Freyfcag şi Berndt în Viena
41
Era şi timpul. Societatea împlinise deja 21 brilor plătitori soade mai pe tot anul, şi lui Român pe judeţe. o fiartă murală a Europei în limba Ro
da ani de esistenţă, era prin urmare ajunsă aoesta este cu atât mai regretabil deorece, mână.
Estimp s’a presentat şi dicţionarul geo-
la versta legiuită şi pote fi deolarată ma cum soiţi, resursele nostre nu provin, în 2. Cercetări geografice-istorice asupra
grafio al judeţului Constanţa, ultimul judeţ,
joră. Dăr „noblesse oblige şi reconoscerea cea mai mare parte, decât din cotisaţiile oraşului Constanţa, de d-1 locotenent M.
u
oare pănâ acuma rămăsese nepremiat.
de instituţie de utilitate publică jmpune so anuale sie societarilor. Să ne silim der ou D. Ionesou, o oărţioioă forte bine studiată
cietăţii geografice o mai mare ineordare a toţii a mări numărul aderenţilor, eăol numai Cu acăstă lucrare Sooietatea a însăr şi cuprinzând date statistice interesante.
forţelor .sale, o activitate mai rodnică, o avend aderenţi cât de mulţi va putea şi cinat pe d-1 Dănescu, licenţiat în litere, 3. Anuarul Museului de geologie şi
