Page 46 - 1897-03

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 57.—1897.
» — - i i » ■ ■ ■ ■ — . — - - - - _

oă resolvarea cestiunei autonomiei oatolice vicii divine. In biserioa oomemorativâ pen­ nioră Moldova şi Muntenia, ou o autono­ frumâsă, uscată şi plăcută, şi deci îşi va
formâză unul din punctele programului ac­ tru împăratul Wilhelm a luat parte la ser­ mie ca a insulei Samos. Demnitatea prin­ perde cu totul cunoscutul ei oaraoter.
tualului guvern. Ministrul WLssios încă de viciu părechia împărătescă împreună cu ciară nu se va moşteni. 8) Ca prinoipe e
Calea ferată Sepsi-S,-Georgiu—Ciuc-
mult a obţinut dela Majestatea Sa o reso- deosebiţii membrii ai familiei împărătesol, luat în vedere principele Waldemar de Da­
Sereda. Linia ferată parţială Sepsi-St.-Ge-
luţiă, prin oare se permite convooarea oon- prinoipii străini şi o mulţime de persâne nemarca. — De altfel se 4i , oă în caoi-
00
orgiu—Ciuo-Sereda va fi pradată oomuni-
gresului pentru organisarea autonomiei bi- ofioiale. Peste tot s’au ţinut cuvântări, în tala Greciei se manifestă tot mai mult do­
serioei catolioe pe basa regulamentului elec­ oare s’ă prea-mârit decedatul împărat. La rinţa de a vedâ resolvată odată afacerea caţinnii înoă în decursul lunei acesteia. La
29 a 1. c. se va face cursa de probă po-
toral aprobat de monarch ou data de 25 amiacjl împăratul a adus în fruntea unui oretauă.
Ootomvre 1869. In sensul resoluţinnei prea măreţ cortegiu stâgurile regimentelor, al liţială-tehnică sub conducerea uuui seore-
înalte, noului oongres, ce se va eonvoeg, căror şef a fost moşul său, dela gară la tar ministerial.
’i se vor presenta lucrările congresului cato­ palat, unde au fost aşe4ate în odaia, în
Un jubileu tipografic. Reuniunea fac­
lic dela 1870—1, pentru a le mai studia care se păstrau, când trăia Wilhelm I. Tot
— 11 (23) Martie. torilor dela tipografii şi turnătorii de li­
odată, a le întregi şi modifica după cerinţa la amâ4î se ţinură festivităţi de aduoere tere din Viena îşi va serba în 27 a 1. c.
raporturilor soliimbate de at}l. aminte la universitate, în parlament şi la Sesiunea Academiei Române s’a des­
Va să 4ioă noul congres, care din casa oraşului. Preşedintele parlamentului chis a8tă4l, Marţi. Dintre membri dela noi, jubileul său de 25 de ani. Serbarea se va
oausa serbărilor milenare şi a agitaţiunilor german, contele Boul, date espresiune sen­ a plecat la Bucuresol şi d-1 losif Vulcan, face în mod demn şi suntem siguri va fi
întâmpinată ou simpatiă în cercurile tipo-
electorale nu s’a putut convoca anul tre­ timentelor de adâncă veneraţiune şi reou- redactorul „Familiei", care încălătoria sa s’a grafioa.
cut, va fio continuare a congresului dela noscinţă faţă de decedatul şi arăta, că oprit pentru o 4i şi ia Braşov, presidând erl
1870—71, care escelase prin uneltirile sale membrii pariamnntului sunt gata a da mână o şedinţă a comitetului „Sooietăţii centru Falsificatori englesî. Nu puţină sen-
de a contopi şi biserica română unită în de ajutor cu credinţă şi devotament actua­ fond de teatru român". In actuala sesiune saţiă a făcut descoperirea unei bande de
organismul autonom al bisericei oatolice lului împărat pentru realisarea problemelor a Academiei îşi va ţinâ disoursul de renep- falsificatori de note de livre-sterlingl. Po­
ungurescl 1 rămase ou moştenire dela Wilhelm I. El ţiune Reverenţa Sa d-1 preposit I. M. Mol- liţia englesă a descoperit, că în total .s’au
încheia ou cuvintele: „Trăiască, crâscă şi dovan, preşedintele Asociaţiunoi transil­ falsificat dela 10 livre pănă la 10,000 livre-
0
CRONICA POLITICA. înfloresoâ imperiul german! Trăiască împă­ vane, noul membru al Academiei. sterlingl. Patrule ! de detectivi (poliţişti
secreţi) englesî au fost trimişi în capitalele
— 11 (23) Martie. ratul şi imperiul!" — Foia ofioiosă mili­ Societăţi unguresc: de împrumutare în
tară publioa un ordin de 4* ai împăratului, europene mai ales la Paris, Viena, Roma,
In Austria deourg alegerile în linişte. comunele ardelenesci. Nu mai soiu „pa­
în care se dispune, ca de aiol înainte în- Berlin, Bruxela şi Madrit ca să cerceteze
Sâmbătă s’au făcut alegerile în comunele trioţii", ce să facă şi cum să facă, ca să
trâgâ armata germană să porte şi oolorile după criminali. Se crede, ca să fiă vreo
urbane din mai multe provincii. In Austria paraliseze bânoile nâstre şi pe popor să-l 25 de complici, căci în Paris s’au dat afară
imperiului. Emblema unităţii, cocarda ger­
de jos au reuşit peste tot partida orestină- facă aternător da ei. Acum în urmă s’a falsificate în 25 de zarafii în aoeeaşî 4h l
a
mană, să fiă o admoniţiune veclnică „de a
sooială şi cea germană-poporală. Din 19 deşteptat şi reuniunea economică ardelână aceeaşi oră şi minută. In Vieua şi alte
trăi şi a muri pentru gloria şi mărirea Ger­
mandata ale oraşelor din acâstă provinoiă aşa numită „Erdelyi gazdasdgi Egylet*, care
maniei". Mai departe se arată în aoest ma­ oraşe ale Austriei s’au pus în circulaţiă
14 au fost ocupata de aderenţi ai acestor a hotârit să înfiinţeze prin comunele ar­
nifest, că împăratul a înfiinţat o medaliă numai de 20 livre-sterlingl în valâre totală
două partide antisemite, eră 5 au rămas delenesc! cât mai multe societăţi de îm­ de vre-o 10,000 fi. Poliţia englesă pretinde
de bronz în amintirea marelui Wilheim,
balotagiu. Ou totul s’au făcut pănă Sâm­ prumutare, âr pentru oouducerea şi ajuto­ că falsificatorii şi-au fabricat notele în
care medaliă se va da numai în amin­
bătă 343 alegeri, aşa încât acuma mai rarea acestora să se înfiinţeze o centrală
tirea 4ilai de 22 Martie 1897. — Cu tot Viena. piarele vieneze însă combat aoâsta
sunt de ocupat 82 mandate, tote aparţi- la Oluşiu. Numita reuniune a şi espedat
patriotismul dovedit cu ooasiunea acestor afirmare oa nebasată, mai ales după ce să
nătâre colegiului proprietarilor marî şi oa- prospectele pentru câştigarea aoţionarilor,
serbări, unele din foile germane totuşi susţine, oă în Paris au fost puse în circu­
merilor comerciale. Dintre tote partidele âr ea a hotărit a se înscrie între aoţionarî laţia note false de 10 livre în valore de
iau în nume de rău împăratului german,
din parlamentul austriac, mai rău a eşit la ou 15,000 fi. — Aoestea le amintim pen­ aprâpe 2 milione franci. Rapârtele par cam
că le-a dat caracter apropo cu totul mi­
alegerile din rândul acesta partida liberală tru orientarea Românilor, ca nu cum-va esagerate, adevărul se va constata însă în
litar.
evreo-germană. să cadă în cursele celor ce vor colinda pe curând.
* *
la casele lor pentru a-i. ademeni să sub­
In Italia înoâ s’a ales o nouă oatneră Foia grecâscă „Akropolis" publică o scrie acţiuni. Teairu german. Asooiându-se scriito­
cjilele acestea. Alegerile n’au agitat în rân­ întrevorbire, pe care a avut’o’ coresponden­ rul F. de Sohonthan cu F. Koppel-Ellfeld
dul acesta spiritele aşa de tare ca de obi- tul său din Viena cu ambasadorul unei pu­ Import de vinuri italiane. Importul de au scris c’un brilant succes adorabila co­
u
ceiG; ba se susţine, că publicul a fost teri mari în privinţa înţelegerei între pu­ vinuri italiane la noi a luat un avânt, cum media în versuri „Die goldene Eva . Un
aprâpe indiferent faţă cu alegerile, despre teri faţă ou cestiunea cretană. După infor- n’a mai luat nici odată. Din luna lui Sep- ton fin parcurge prin întrâga piesă. Tim­
care e vorba, aşa încât ele au eşit cu to­ maţiunile primite la acâstă întrevorbire, temvre şi pănă la fiuea lui Februarie a pul acţiunei este secolul al 16-lea, oare
tului tot fin favorul oabinetului Rudini. puterile s’ar fi înţeles pe deplin în urmă- acelui ao s’au importat la noi din ţările oferă şi ocasiunea de-a se desfăşura cos­
Oausa acestui fenomen se crede, oă este târele puncte: 1) Creta se blocheză din t6te de mâ4ă-4i, prin portul dela Fiume, 607.197 tume bogate si pitorescl. Asâră acâstă
depresiunea, ce a urmat în întrâgă Italia părţile, că să fiă silită a primi hotărîrile hectoiitre, mai mult cu 184,933 ca în ace­ piesa s’a jucat la perfecţiă, n’a lăsat ni­
în urma perderilor din Abessinia şi în urma puterilor. 2) Dâcă Grecia va persista a nu-şî eaşi partidă a anului trecut. Partea oea mic de dorit. Toţi actorii s'au purtat brav
păcei înohaiate cu regele Menelik. De alt­ reohiăma trupele din Greta, se va bloca şi mai mare sunt vinuri italiane, anume cu deosebire însă d-ra Makesoh şi d-nii
fel la resoltatul alegerilor atât de favorabil portul Pireu. 3) Trupele colonelului Vassos 417,734 hectoiitre de vin a sosit la Fiume Glaar şi Teller. — Mâue Mercur! se va da
cabinetului Rudini a ooutribuit de bună vor fi silite prin tăierea tuturor mijlocalor în sesonul actual din Sioilia, Apulia şi opereta de Suppâe „Z)as Model*.
sâmă şi atitudinea conciliantă a acestui de traiîi a părăsi insula, din care oausă Sardinia. Anul trecut se importaseră din
cabinet, ou care se împacă pănă şi ele­ introducerea proviantului pentru trupele aceste provincii numai 227,948 hectoiitre.
0
mentele radicale, care pare că au renun­ grecesc! din Creta este oprită cu totă stric­ Crescerea va să 4>°& est de 80%. Se’n- ISSb! SSaflC©wâBîa.
ţat cel puţin temporal, la ideile lor repu­ ta ţa. 4) Trupele turcesc! vor fi provocate ţelege, că vinurile italiane, fiind mult mai Cernăuţi, 16 Martie 1897.
blicane. de-odată eu cele grecesc! a părăsi insula. eftine ca ale nostre, fac şi vor face încă
* 5) Mijlooe silnice nu vor întrebuinţa pute­ şi mai mare concurenţă vinurilor nostre. Am spus, că la 10 Martie st. n. vom
alege ârâşl pe boerl deputaţi pentru oa-
Serbările comemorative în amintirea îm­ rile; singurul mijloo va fi flămân4irea tru­ Academicii Saşi. După datele publi­ meră. I-am ales, dâr să nu credeţi, că pen­
păratului Wilhelm 1. s’au început în Berlin pelor renitente. 6) Ocuparea din partea
cate de „Academische Blâtter" numărul tru merite, numai asta nu! Sunt oonside-
alaltăerl în modul cel mai festiv. Capitala trupelor puterilor se va mărgini numai asu­
total al academicilor saşi este 216; da aci rărl, care n’ar fi frumos să le divulgăm
Germaniei, după cum se împărtăşesce, este pra porturilor şi şi aici va ţine numai pănă
ee vin pe Ungaria 80, pe Austria 87, pe prea tare, ca să le eunoscă străinii. Ai noş­
frumos împodobită. O mişcare deosebită se va institui guvernul autonom. 7) Creta
Germania 48 şi pe Elveţia 1. După studiu tri le cunosc şi vor faoe după plao. Vor
domnesoe peste tot. Iu biserici se ţin ser­ va forma un principat autonom, ca odi-
se împart aşa: 65 mediciniştl, 44 jurişti, face să nu li-se obiecteze, că biâta opincă
41tschnioI, 32 teologi şi preparandl, 14 aoa- este representată numai prin boerl, ca pănă
demiol-comerciail, 8 sgronomî, 4 studenţi acuma. Trei boerl, din cari unul rutân, re-
de Paleontologie de d-1 profesor Grigora multe opere privitore la Ţâra nostră; ast­ de preparandia, 2 forestieri, 2 musici, 2 presintă pe ţăranul român în camera impe­
Ştefănescu. fel avem : farmacişti, 1 veterinar şi un profesor de rială din Viens.
4. Harta Eomâniei în parlament este 1) Rumănien, ein Land der Zuhunft de desemn. Aceşti trei s’au ales astfel: Comunele
titlul unei broşuri bine documentată, oare d-1 G. Borger, consulul nostru general din rurale din districtele Dorna, Câmpulung,
Cât câştigă statul diu jocul de cărţi?
apără meritosul nostru Institut geografio Stuttgart, o carte forte bine îngrijită atât Gurahumorului, Solea, Suoâva şi Rădăuţi
militar de învinuirile fără de temeifi a rău­ ca text cât şi ca execuţie tipografioă, cu Venitul anual, ce-1 are statul austriac din au ales pe lancu Lupu cu 433 voturi din
voitorilor şi ignoranţilor. mai multe ilustraţii frumose. jooul do cărţi, este de 300,000 fi. înţelegem 434, oare vot l’a primit Pruuoul în Soloa.
5. O altă publicaţie forte îngr’jită 2) La Londra au apărut în anul tre­ aici adecă venitul după timbrele cărţilor Comunele rurale din districtele Şiret, Sto-
este aceea asupra monastirei Tismana de cut mai multe opere de merit privitore la de joo. Ungaria are preliminat în budge­ rojineţ, Cernăuţi şi Sadagurs au ales pe br.
d-1 Al. Stefulesou, plină de documente is­ România aşa: tul acestui an un venit anual numai de Eudoxie Hormuzachi cu 406 voturi din 416.
torice inedite şi ilustrate ou frumose gra­ The BalJcans, Roumania, Bulgaria, Ser- 106,000 fi. Acăstă diferenţă provine de-a- In districtul Şiretului baronul Hormuzachi
vuri, care fao onore tipo-litografiei d-lui via and Montenogro, by Villiam Miller. coîo, că oafegii din Ungaria procură căr­ a avut 114 unanim, în Sfcorojineţ 101, Sraal
Miloşesou din Târgu-Jiu. The Land Try ană the Farest by E. ţile de joc mai ales din Austria şi astfel Stooki 7. în Cernăuţi şi Sadagura 191, Smal
o parte însemnată din cele 300,000 fi. ale
6. Les tremblements de terre de la Rou- Gerard. Stocki 3. Comunele rurale ale Vijniţei au
manie par M. Math. Draghicesou, este un Roumania past and prescut by James Austriei e storsă de pe spinarea cartofori­ ales pe Dr. V. Volan unanim întrunind
lor din Ungaria.
studiu complectat al oonferenţei ţinute la Samuelson.
117 voturi, ale Coţmanului cu 195 din 199,
Societatea nâstrâ. In Paris revista ilustrată: Le Monde Prognosa lui Falb. Din prognosa vre- din aoeste 4 voturi au avut Grigorie Cup-
7. Nouăle ape alimentare ale oraşului moderne, a publicat o mică broşură exclu­
mei pentru anul 1897 R. Falb a declarat cânoo 1 şi consilierul Iasienicki 3 voturi.
Bucuresol de d-1 N. Ouou, inginer, expu­ siv rezervată la Capitala nostră: Bucarest, pe 18 Martie ca 4* critică de prima or­ Un fenomen deosebit, că pe tâte li­
nere a resultatelor obţinute după Douăle par Jean Loverdo, broşură ilustrată ou multe
dine. Proguosa s’a împlinit. In ţările aus­ niile de bătaiă preoţii români ortodocşi au
studii întreprinse. gravuri bine executate. triece în partea de nord a Alpilor şi în- fost oomandanţl. Şi să nu credeţi, că lupta
8. O altă operă de mare merit, a că­ Afară de aoestea, Buletinele şi Revis­ tr’o parte mare a Germaniei a fost o mare a fost uşoră. A fost grea, căoî candidaţi
rei publicaţie s’a început la Sibiiu, este tele geografice din străinătate, au publicat furtună în formă de oroan şi ciclon. După erau destui, chiar şi din Galiţia am avut,
Enciclopedia Română de d-l dr. O. Diaco- articole despre ţâra nâstră, au reprodus Falb vor urma acum pentru Europa cen­ cari venise şi ne spunea, că ei vrâu să ne
novich sub auspiciile „Asooiaţiunei transil­ sâu au dat sâmă de publicaţiile nostre geo­ trală un rând de 4^ frumose şi uscate. fericâscă. Se îndulciseră Rutenii galiţieni,
e
vane". A apărut deja mai multe fasoioule. grafice. Luna lui Aprilie promite, oum asigură căci ei au în Bucovina doi deputaţi pentru
In străinătate s’au publioat asemenea Falb, a fi în anul acesta estra-ordinar de 1 camera imperială: pe rutenul tînăr Is. Vi-