Page 47 - 1897-03

Nr. 57.-—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

nioki, ales îd ouria V (Oernăuţî-Vijnâţa) şi n’a făcut’o, şi n’a fâout’o căci nu-i mai râscă la faţa looului, a nouăi posesiuni de Mişcarea cassei: Intrate, la centrală
pe rutânul bătrân Dr, V. Volan. mult Zotta preşedintele societăţii politice limitate, prin oonsilierul dela tribunalul 12.802,108 fi. 04 or., la sucursală 5,146,537
Odată boarii noştri români se alegeau „Conoordia“ ! Guvernul li-a dat Rutenilor regesc în funcţiune. fi. 84 cr., suma intratelor 17,948,645 fi. 88
şi de oătră Ruteni, ac^I s’au sohimbat tim­ în Bucovina două mandate. Auriţi! In Ga- Se observă, că la pertractarea dela cr. Eşite, la centrală 12.836,337 fl., la su­
purile ! Rutenii oer, oa deputaţii să luore liţia, unde sunt mai mulţi Ruteni, deoât 31 Martie — deoreoe revisiunea hotarului cursală 5.136,612 fl. 16 cr., suma eşitelor
pentru dânşii şi nu pentru punga lor! Ro­ boerl mazuri poloni, au Rutenii numai 1 Braşov, oare cuprinde în sine 18,500 ju- 18.072.949 fl. 16 cr.
mânii sunt mult mai indulgenţi; ei n’au deputat (citesce: un deputat) ruten. Ceea 03 gâre va dura mai multe 4^© — se va sta­ Reverimentul în giro-conto al bancei
oerut dela deputaţii lor boerl nimioa. S’au Polonii sunt obligaţi să dea Rutenilor în bili înainte de tote ordinea, şi se va face austro-ungare a fost în anul espirat de
mulţămit şi au fost mândri, că i-au ales, âr Galiţia, ei dau pe spatele Românilor din ounosout, în oare va avea să fiă revisiunea, 7.438,173 fl. 81 cr., âr reviremeutul prima-
boerii se ored a posede dreptul ereditar să Bucovina, ea aşa mai bine să se ruteniseze mai departe, după ce nu se p6te soi îna­ notei a fost de 13.817,337 fl. 49 or.
ne fiă pe veci deputaţi. Ba ceva mai mult: totă Bucovina. Rutenii din Galiţia, prote­ inte câte posesiuni pot fi doonmentate în- (Va urma.)
ei aouma prin organul oiocoitului Volcinsobi jaţi de Poloni, o vor rutenisa-o, şi Polonii tr’o 4b 4in causă că o mare parte a pe­
au cerat în dieta ţării din Cernăuţi oa pres­ după câte-va decenii în urmă vor veni să trilor de hotar au fost delăturate fiă prin ULTIME SOIRI
taţiile pentru fondul soolar al ţării să nu fiă deputaţi în Buooviua. Intr’acolo merg răutate, fiă prin uşurinţă, fiă-oare proprie­ Bucurescî, 22 Martie. Grisa mi­
se ridice şi asupra boerilor, căol ei n’au lucrurile şi merg, graţiă deputaţilor uoştri tar va fi însciinţat după putinţă cu 24 ore nisterială încă nu e terminată. Tra­
copii la soâlele rurale! A primit însă o români, de minune! înainte de dooumentarea nouăi sale pose­ tările de împăcare cu Sturdziştii
bună leoţiă din partea preşedintelui ţării, Cei de viţă boerescă sunt conservatori siuni, despre timpul oând? şi despre locul continuă şi acum. Se cjice, că prim-
a baronului Goes, oare i-a rămânea pe veci. şi oe ne pot ei oonserva? Poporul n’ars unde? va avâ să se înfăţişeze. ministru) P. S. Aurelian a oferit
1S
Q
Ce să-i faci? aşa-s ce-i ou sânge albastru, pâne şi baronul Mustatză a 4 î dieta 2) După oe so va face cunoscută ter­ sturdziştii or trei portofoliurî minis­
nu vrâu să soia de greul opincei. ţării că poporul de aceea emigrâză la America minarea sus amintitei dooumentărl de po­ teriale, aceştia însă pretind cinci.
pentru că-i trândav. Căutaţi, d-lor deputaţi, sesiune, procedura de comassare se va oon-
Şi boerimea nostră oaută a monopolisa Nefiind posibilă astfel o împăcare,
pentru popor pâne, dâr nu-1 înjuraţi, că-i tinua în casa sfatului tot-dâuna dela 8—12
tote. Ei se ored a fi singurii factori, cari sunt d-1 Aurelian va cere ac|î o audienţă
îndreptăţiţi a purta pe opincă de nas. Voiţi trândav. Acest popor a fost sîrguincios şi ore a. m. şi dela 2 — 6 ore p. m. şi adecă la Palat pentru a espune Regelui
esemple? Boerii noştri au eciut, că Dr. G. cine l’a enervat, de nu oontribuţiile, birul cu luarea în primire a reclamaţiunilor, situaţiunea.
cel mult, ca să aibă domnii diurne! Voiţi esaminarea şi resolvarea lor şi ou alte dis-
Popoviol va fi ales de oătră curia V. în­ După o altă versiune se dă ca
o probă ? Prin ouria V parlamentul din posiţiunl, ce se vor dovedi neoesare.
dată s’au ore4ut ei a ave putere şi a-1 re­ sigură întorcerea în minister a d-lor
Viena are 72 locuri mai mult în bând
comanda poporului. Poporul însă şi fără Sturdza la externe şi P. Poni la
pentru d-nii deputaţi. Spesele adopţiunii
de recomandarea d-lor boerl l’ar fi ales 1 4 instrucţiă.
costă 15,000 fi. Pănă acuma costa parla­ „ A L B I N A ,
unanim şi toomai că boerimea şi-a băgat Wisna, 22 Marele puteri se con­
mentul 3530 fi. la 4b viitor va costa institut de credit şi economii.
nasul unde nu-i fierbe 61a s’a sculat nota­ sultă acum asupra celor da făcut
4250 fi,, uu plus 4ilnio de 720 fi. Calcu­
rul Pruncul din Soloa şi a făout gălăgiă. Raportul consiliului de administraţiune câtră pentru a împiedeca isbucnirea unui
lând pe an 150 (file de diurne, fac 108,000 fi.
Aouma boerimea se fălesce, că ea l’a impus Adunarea generală a acţionarilor din 27 resboiu între Grecia şi Turcia, avend
Pănă acum costa parlamentul 585,000 fi.,
pe Dr. G. PopovicI alegătorilor din ouria Martie 1897, mai ales în vedere Tesalia. Ade­
în viitor 693,000 fi. Plâtesce ţâră, fără însă
V şi numai prin puterea ei s’a ales. Dâr (Urmare.) vărat, că Grecia pe lângă t6te pre­
de-a şi întreba, deoă merită preţul, ee-1 ca­
nimic din asta nu-i adevărat! Preoţimea Deşi raporturile economice ale olien- gătirile de resboiu şi pe lângă tot
nostră din Bucovina, care are pe popor mai pătă domnii deputaţi pentru-că şed şi tao talei nostro, eminamente agricultori, n’au entusiasmul, oe arată, nu prea pare
bine în mânu, decât cea catolică din Tirol, oa pesoele şi se primblă pe la Viena? fost favorabile nici în anul espirat, oeea a fi inclinată pentru un resboiu.
ea Va ales pe Dr. G. PopovicI în curia V, Noi Românii buoovinenl voin ave pu­ ce natural a causat acordări de respirii mo­ Turcia cu atât mai puţin. Dâr fiind­
ţin folos. Una ne bucură, că oeea ce s’a
ea a ales şi pe cei trei boerl în comunele tivate, afacerile institutului totuşi au pro­ că un mic incident pâte se provdce
pledat prin „Gazeta Transă pentru Dr. I.
rurale. Ba şi prin oraşe preoţimea nostră gresat în mod modest, dâr între împreju­ resboiuî, nuterile vor între veni atât
Zurcsn s’a şi realisat: Contrarul d-sale va
jâeă un rol însemnat, aşa e’a văcjub la 12 rările actuale satisfâoător, şi anume: la Atena, cât şi la Constantinopol.
ounosoe, că 4iaristioa are mare însemnă­
Martie st. n. Oraşele Suoâva, Rădăuţi, Şiret La împrumuturile hipotecare cu 100,000 ;
tate! Dr. G. PopovicI şi Dr. I. Zuroao, Frankfurt, 22 Martie. Lui „Fr.
au avut să aîâgă un alegător. Odată aveam La depuneri ou 383,000 fi,; Ztg.“ i-se telegraf âză din Constan­
representantul fondului religiouar — oare
pe un Român, adl se alege pe cine-1 voesce La escomptul de cambii cu 87,000 ; tinopol, că Sâmbăta trecută plebea
s’a ales în oiuda celuia, care umblase pe
guvernul, oa să arate lumei, că elementul La creditele cambiale ou acoperire hi- turcescâ a atacat pe doi oficerî dela ma­
la mănăstiri ca d6ră l’or alege să-şî nete-
german predomineză în aoeste trei oraşe. potecară ou 104.000; rina austro-ungară şi cinci dela marina
zâsoă calea spre cârja mitropolitană — ei
Pentru aceste trei oraşe erau candidaţi: La creditele de cont curent ou 24,000; rusescâ, rănindu-i greu. Atacul s’a în­
numai vor luora pentru popor. Ceilalţi vor
Miscolozy, Polon de origine ungară, fost La lombard cu 20,000 fi. ; tâmplat în presenţa mai multor mii
fi fideli conservativi, oonservându-şl dreptul
deputat în perioda ultimă; Brunner, un mi­ Stocul scrisurilor fonoiare a crescut de Mohamedanî şi chiar şi poliţişti,
de-a tăce, de câte-orl va fi ou oale a cere
lionar, evreu de origine din Viena, fabri­ 96,000 fi.; cari n’au sărit în apărarea o ficerilor
ceva şi pentru Bucovina.
cant de lampe, venise să aducă lumină de Din fondul special de reservă, oare europeni. Femeile încuragiau pe ata­
bani; Mnstatza, boer român, dâr nu soie Asta se soie; dâr se soie şi ac9ea, că ou dobaţiunea din anul trecut crescuse la catori prin strigăte de „Ucideţi-i“
româuesoe, oi scrie şi Românilor numai noi nu ne vom lăsa mai mult înşelaţi ; ce­ cifra de 220,423 fi. 25 cr,, am creat fon­ etc. Oficerii abia şî-au putut salva
rem şi noi şi mai intâiu cer preoţii, să in­
nemţesee. O săptămână fără trei cpl îna­ dul de garanţă pentru scrisurile fondare vieţa. Ambasadorul rus a pornit
0
terpeleze pe ministrul cultelor, când va fi
inte de alegeri a umblat candidatul guver­ de 200,000 fi., am mai amortisat dubiose imediat cercetare.
nului Dr. Iulius Rosohmann Horburg prin mărirea salariului preoţesc? Petiţia lor are de-ale centralei 11,096 fi. 08 cr., de-ale fi­
aceste trei oraşe, ţinendu-şt programul. Cu signatura cea mare şi cu tote aoeste guver­ lialei 6464 fi. 67 ar,, total 17,560 fi. 75 or.
o săptămână înainte însă telegrafase baro­ nul local îşi bate joc de ea şi-i face calea şi totuşi cu finea anului a ajuns la cifra Dare de semă şi mulţămită publică.
nul N. Mustatsa pe la unul şi altul, că şi mânzului dela Consistor la guvern şi în­ de 46,080 fi. 14 cr., va să 4'°& crescut La petrecerea cu dans arangiată în
a
el candidâză, ba f6ia boerâsoă din Cernăuţi tors, din simpla oausă, că n’ar fi bani de ou pesta 43,000 fi. carnevalul treout de Reuniunea femeilor
r
îl recomandase Românilor. Aceştia nu-1 prea ajuns. Averea fondului o papă veneticii şi La asta a contribuit în mod estra- române din loc au făcut următorii domni
ascultase, pentru-eă unii avuse uu mare se administrâză de tot rău, după cum a ordinar cursul uroat al efectelor române şi domne suprasolvirî:
D-1 Sabin Panfiliu din Craiova 15 fl.;
interes la Muststza şi de aceea o sfeclise. arătat Dr. Stef&novioî în parlament, âr de­ plasate la filiala din Braşov, la cari s’a d-1 Kohu 5 fl.: d-1 Vlaiou 3 fl.; d-1 Sohiibz
Pentru viitor d-1 barou, dâcă voesce să fiă putaţii noştri de viţă boerâscâ, în loc să-i realisat un profit de peste 30,000 fi. 3 fl. 50, d-na E. A. PopovicI 2 fl.; d-1 N.
ales, să se adreseze la alţii şi uu la aceia, ţină hangul isonul, ei au tăcut şi ministrul Profitul net a crescut ou 7000 fi. A. Popoviol 1 fl. 69 cr.; d-1 I. Bran de
cari îl linguşise. De-altoum ar fi fost ales a tăcut şi administraţia fondului reljgionar La efeote am profitat total 31,988 fi. Lemeni 2 fl.; d-1 N. Bran de Lemeni 2 fl.;
e
pentru variele lui conexiuni de multe oo- este oa şi mai înainte. D -ricl vine, oă nu 94 or., oare sumă a îmrat în fondul spe­ d-1 Nicolae Şerban 1 fl, 50 or.; d-1 I. Bran
de Lemeui 50 cr.; d-1 Al. Strevoiu 50 cr.
lorî. — Iu ciuda banilor milionarului Brun­ sunt banii necesari, oa să i-se măresoă sa­ cial de reservă.
ner, candidatul guvernului Roschmann primi larul preoţimei din Bucovina. Adevărata B r a ş o v , . 11 Martie 1897.Ş
După ordinea vechimei es din oon-
în Snoava 270, în Rădăuţi 583, în Şiret causă însă este, oă atât guvernul local, siliul de direcţiune domnii Leontin Simo- Agnes Duşoiu, Lazar Nastasi,
397, total 1250 voturi. Românii din aoeste precum şi d-nii deputaţi de viţă boerâsoă nesou şi Dr. Nicolau Veoardea, âr man­ preşedintă. actuar.
trei oraşe au ajutat mult guvernului, care nu vrâu, ca preoţii să fiă bine dotaţi, oăcl datul membrilor oomitetului de suprave-
era în mare îuouroală. Vom vede în ce chip atunci atât guvernul, precum şi boerii au ghiare espiră ou cjiua de astă4l. D I V E R S E .
îşi va spăla şi al faţa la timpul său, va re- să facă după placul preoţilor. A4l, oând In sensul §§-lor 36 şi 57 din statute Duelul regelui Greciei. Foia „Gil Blas“
cunosce acesta, seu va crede, că domnii clerul este rău dotat, şi totuşi are o în-
membrii ambelor oorporaţiunl sunt rea- publică următorea anecdotă interesantă:
căpitani au soos diu urnă pe protejatul rîurire aşa de mare asupra poporului; ce legibill, In 1868 sa întâmpla, că Flourens făcu
său? De sigur, acâstu, va crede şi de va va fi însă, când el nu va fi aviset a-1 ju­
Depunerile la 31 Deoemvre 1896 au mare agitaţia printre locuitorii insulei Creta
crede aşa, atunci la altă alegere va da muli? Asta o soie guvernai, o sciu şi de­
fost 5.498,373 fi. 44 cr., cu 383,137 fi. 98 în favorul Grecilor, şi a devenit atât de
cinstea pe ruşine, oăol nu era mult s’o pă- putaţii noştri şi nu vrâu să ajute preoţimei popular încât îl şi aleseră de conducător
ţesoă şi aouma de nu i-ar fi ajutat preoţii — o ţine cu cuvinte duloî, dâr şi ea s’a cr. mai mult decât în anul precedent. — al unei deputaţiunl, pe oare o trimesară
ortodocşi. Guvernul soie cum se ohâmă şi înouminţit, cere oa deputaţii să aibă grijă, Esoomptul de cambii: 3.404,394 fi. 17 cr.
faţă de anul precedent mai mult ou 87,632 în Atena, oa acolo să representeze Creta.
nu-i mai numim pe nume. oăoî cine soie preste jumătate de an de nu
fi. 96 or. — împrumuturi hipotecare: Regele Greciei însă n’a voit să se facă de
se va disolva ârăşl parlamentul şi vor fi
Una însă s’o soie guvernul, că aceste 2.141,302 fi, 60 cr., o cresoere de 99,553 ură ou Anglia şi nu s’a învoit ca Flourens
oraşe alegeau pre un Român de deputat nouă alegeri. Şi atunci, — atunci vom vadâ fi. 52 or. Aceste pretensiuul sunt asigurate se fiă representantul Cretenilor în Atena.
pentru camera imperială. Oosovioî, Tomaş- ce va mai spune: prin hipotecă de un areal peste tot de Flourens din causa aoâsta atât s’a simţit
Căletorescu.
ciuo, Hormuzaohi au fost deputaţii acestor
109,216 j ugere 748 stânjinî □ în valore de ofensat, încât numai decât telegraf»
trei oraşe şi ei lucrase mult. Miskolczy din de 7.973,870 fi. — Credite cambiale ou după doi amioî de ai săi, FrancesI, ca să
rândul treout a fost al guvernului, n’a lu­ Comassaţia pe hotarul Braşovului. vină la Atena şi să câră dela rege satis­
acoperire hipotecară: 693,161 fi., faţă de
crat nimica; ce va lucra acest nou, vom (Spre orientarea proprietarilor.) anul precedent o orescere de 104,319 fi. facţia. Pretinii lui Florens se şi presentară
vede!
in afacerea de regularea proprietăţii 95 cr. — Credite de oont curent: 236,465 înaintea regelui Greoiei, dâr provocarea
De are sooietatea politioă „Concordia“ sus atinsă dina de pertractare pentru în­ fi. 24 cr., mai mult ou 23,758 fi. 91 or. lor n’a dat nascere unui duel, ci avu oa
din Cernăuţi vre-o putere, de ce n’a des­ ceperea procedurei finale de verificare s’a faţă de anul precedent. — împrumuturi pe urmare că pe Flourens îl puseră pe-o co­
chis ochii d-lui Graf Goes, că Românii din stabilit pe 31 Martie a. o. 8 6re a. m. în efeote publice (lombard): 90,283 11. 10 cr., rabia şi-l trimeseră.
aoeste trei oraşe fao înoă un faotor însem­ casa sfatului. faţă de anul precedent mai mult ou 19,713
Proprietar: ®r. Aurel Mureşiami.
nat? Sâu să-i fi arătat, că acuma s’ar cu­ Aoâstă procedură finală de verificare fi. cr. — Scrisuri fonoiare cu 5°/ : 2.050,000
0
veni să vină ârăşl un Român deputat. Asta are de scop: 1) documentarea judecâto- fi. O crescere de 96,000. Redactor responsabil: Cîregoriu Maior.