Page 49 - 1897-03

ItfluSim AiJiBinistratiussa, ; ,5azeta“ iese în fa-care di.
şi Tipografa Abonamente pentm Anstio-Unearia:
£?&);ov, piaţa a ara ftr. 53. Fo un an 12 fi., pe şese luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefraţ'.oato un a*
priJBaGo. — Miuxuaosriîitii r.n ae N-rii de Dumlneoă 2 fl. pe an.
sctaiasi, Pentm România si străinătate;
INSERATE ae primesc ia Aiml- Pe nn an 40 frânei, pe şăso
nlatraţluneîn Braşov şi la ui- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
măt6reio Birouri de anunolurl: N-rii de Duminecă 8 franol.
în Vi or. a: .)/. D»i«, Stmrich
Bchaiek, Rudolf Home, 1. Oppeliks Se prenumără la toto ofioiele
Hachfolger; Anton Oppelik, J. poştale din întru şi din uniră
Sannebcr, în Budapesta: Ă. 7, şi la dd. colectori.
Boidbergerg, Sckstein Bemat; în li'imamentil pentru BtasoT
Bucuresoi: Agonce Savas, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
omsalo de Boumanie; în Ham­ tftrgul Inului Nr. 30 etagiu
bar $, : Karoiyi & Litbmann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
Proţul Inaerţiunlîor: o soriă
garmond pe 0 eoldnă 8 or. şi ^ 3U TJL L Cu dusul în casă: Pe uu an
iiOor. timbru pentru o publi­ 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publicări mai deso după 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
tarifă şi învoială. său 15 bani. Atăt abonamen­
Keoiame pe pagina a 3-a o tele căt şi insorţiunile sunt
seria 10 or. seu 30 bani. a se plăti înainte.
Braşov, Joi 13 (25) Martie 1897.
Nr. 58.
Centenarul lui Wilhelm I. a fost enigma succeselor ne mai po­ ei militară să se simtă şi în adevăr unde s’a representat poema festivă alego
menite, ce le-a putut dobândi, în liber, ijsi prin libertatea şi înalta sa rică „Willehalm" de Wildenbruoh. ErI,
Fără ’ndoelă, că în şirul festi­ cursul îndelungatei sale domnirî, Wil­ cultură să fiă în adevăr, în mijlocul Marţi, s’a ţinut un conduct festiv aranjat
vităţilor jubilare, ce au ilustrat în­ helm I pe tdte terenele în pace şi bătrânei Europe, apărătorul culturei din partea oetăţenilor din capitală, dră as-
vingerile germane raportate în de­ în resboiu. şi a -libertăţii celor ce sunt lipsiţi şi tătjl se va da un banchet în onârea sculp­
ceniile din urmă, cea mai importantă Mână în mână cu succesele din setoşî de ea. torului Bagas.
este aceea a centenarului dela nas- afară a mers progresul aprdpe feno­ *
cerea împăratului Wilhelm I, sub menal al industriei, al comerciului Din Nou este la ordinea cjile în Fran»
care s’a eluptat şi s’a cimentat uni­ şi al artelor sub domnirea lui Wil­ oia afacerea Panama şi camera franoesâ
tatea de acjî a Germaniei. helm I, şi astăcjî cu drept cuvânt CB0NICA POLITICA. s’a ooupat drăşî ou ea în şedinţa sa de
Ce deosebire între timpul de urmaşii sei şi întreg poporul german — 12 (24) Martie. Luni în urma interpelării deputatului so­
ac|î şi timpul acela, când împăratul se închină memoriei acestui înţelept, In Berlin se continuă serbările în amin­ cialist Argelies, care a întrebat pe ministrul
Wilhelm I. era încă copil şi, îm­ mare şi glorios împărat. tirea împăratului Wilhelm I. Luni, înainte de justiţia despre resultetul oeroetărilor
preună cu mama sa regina Luisa, A şi fost demnă de memoria de araâcji, s’a făcut desvălirea monumen­ judeoătoresol în afacerea Arton. Ministrul
atât de mult adorată de Prusienî, lui serbarea, ce şi-a ajuns culmea tului ridicat în Berlin în onârea marelui de justiţiă Darlan a răspuns, că cercetarea
trebui se se refugieze din Berlin, alaltăerî, cu ocasiunea desvelirei mo­ domnitor, o operă a vestitului sculptor R. în aodstâ afacere se face sub oonduoerea
care căiţuse în mânile oştirei mare­ numentului lui Wilhelm I. Tot ce Begas. La aoâstă festivitate a luat parte judelui de instrucţia Poittevin, care luoră
lui Napoleon! Prusia era atunci un în deplină independenţă şi oare în curând
a putut se contribue la strălucirea nn public imens, între care personele prin­
modest regat, care suferise cea mai acestei festivităţi s’a făcut, în pre- ciare venite în Berlin anume pentru a asista va ajunge la resultatul cercetărilor sale.
mare umilire. Lui Wilhelm I. i-a senţa principilor germani şi a prin­ la serbările acestea şi numerose deputa- Ministrul declara, oă faţă cu interpelarea
fost dat se vadă căcjend sub lovitu­ cipilor străini, cari representau cur­ ţiunî. Trupele de tote armele, care au luat lui Argelies nu pdte oomunsca altceva, de­
rile datei sale a doua împerăţiă a ţile statelor europene. A şi accen­ parte la festivitatea desvălirei monumentu­ cât, că ondrea parlamentului nu va fi atinsă
Napoleonilor. Lui i-a fost dat, ca tuat împăratul Wilhelm II cu mân- lui, au fost conduse de însuşi împăratul în nioi un cas, de atacurile, ce par a se
se fiă primit de doue-orî ca trium­ driă, că presenţa acestor principi do- Wilhelm II. Sdra la 6 ore s’a dat în pa- , Înscena din nou.
fător în capitala Prusiei, din care vedesee, „că principii şi popdrele latul împărătesc o masă de gală, la oare *
odinidră a trebuit se fugă; i-a fost Europei sunt legate printEo legă­ au luat parte persdnele prinoiare, miniştri in privinţa fasei actuale a afaccrei
dat se vadă ridicându-se treptat re­ tură mare şi comună familiară". şi corpul diplomatio. La acdstă masă împă­ crefane cjiarul din Berlin „Post" aduoe ur-
gatul prusian la o va4ă şi putere ratul a ridicat un toast, în care a rnulţă- mătdrea neaşteptată informaţiune: pilele
Serbarea desvălirii monumentu­
neaşteptată, şi se ajungă acea glo- viitore vor aduce dre-oare surprindere pe
lui a avut, prin pompa militară ce a mit prinoipilor adunaţi şi representanţilor
riă, ca se-şî pună pe cap, ca rege predomnit la ea, un timbru pronun­ suveranilor străini pentru participarea la terenul politicei esterne. Se pare, oâ între
al Prusiei, corona împerătescă a Ger­ puteri nu s’a putut stabili unitate de vederi
ţat militar, dr cfiua fi erî a fost oentenarul moşului sdu, prin oare partici­
0
maniei unite. menită pentru marea manifestaţiune pare, (fise împăratul, „domnitorii au voit în privinţa masurilor proxime, ce ar fi luat
Din Prusia cea mică, Wilhelm I a cetăţenilor şi a studenţilor. să doveddsoă, că principii şi popdrele Eu­ faţă cu Grecia. Imperiul german n’are mol
a făcut o putere mare. El a fost Astfel s’a produs şi cu acest ropei formdză o singură mare familia". îm­ un motiv a’şl da mai departe suoursul său
mai fericit, decât înaintaşii sei, căci prilegiu acea separare a elementului păratul încheia cu următdrele cuvinte: desinteresat, deoă nisuinţele sale de a susţină
a secerat fructele unei munce şi unor militar de cel civil, care caracteri- „Spiritul lui Wilhelm I. planâzâ şi acum pacea nu vor afla sprijinul necesar din par­
nisuinţe seculare. A fost un regent seză era de faţă în raport cu tim­ asupra poporului german. Ne aducem aminte tea celorlalte puteri cu mult mai intere­
providenţial, nu prin talente strălu- purile de mai înainte. cu veneraţiune de simplitatea şi acurateţa sate în acâstă afaoere. Se pdte oonsidera
citore, priutr’o genialitate răpitore, ci Actualul împărat Wilhelm II sa esemplară în împlinirea datoriilor sale, ca sigur, oă deoă nici în ora ultimă nu se
prin virtuţile sale, ce uniau firea sa şi-a împlinit o datoriă din cele mai ca fiiu al unei măreţe şi gingaşe regine, va faoe vre-o sohimbare în atitudinea oon-
blândă cu simţul datoriei sale şi cu sfinte şi frumdse, aducând memoriei care a cjis, că a învăţat mai mult prin umi­ certului europân, guvernul german se va
devotamentul nemărginit pentru ţâra marelui său bunic omagiul admiră- lire, decât prin succese. Pentru noi însă, retrage, cel puţin deooamdatâ, dela ori şi
sa, şi care făceau, ca se aibă o mână rei şi al recunoscinţei împreună cu principi şi rudeniile răposatului, amintirea ce pas, ce s’ar mai face în Orient.
norocosă în tdte. poporul german şi cu principii ger­ lui să ne fiă un nou îndemn de a trăi şi De altă parte clarul „Kolnische Ztg."
Cel mai mare noroc pentru mani. Der tînărul împărat datoresce a luora pentru popdrele nostre, pentru ajun­ împărtăşesoe din Loudon, oă în consiliul
Wilhelm I şi pentru ţera sa înse a acestei memorii mai mult. Acăsta o gerea măreţelor ţinte ale culturei şi ale ministerial ţinut Sâmbăta treoută s’ar fi
fost alegerea nemerită a consiliari- şi simte, numai de i-ar fi dat să-o îm- progresului, pentru susţinerea păcii, a ami­ luat o hotărîre în contra blocadei porturi­
lor sei şi credinţa, cu care el, suve­ plinescă cu succes şi pe deplin: da­ ciţiei şi a frăţietăţii între armete. Să ridi­ lor grecescl din partea Angliei. Se oo-
ranul, a ţinut la aleşii sei, după ce toria de-a face, ca poporul german, căm paharele strigând: Trâdscă poporul mentâză-forte mult absenţa lui Salisbury
odată s’a convins de capacitatea, de care a adus atâtea jertfe pentru uni­ german, patria, principii!" — După mesă dela aeâstă şedinţă a consiliului, care s’a
cinstea şi de fidelitatea lor. Acesta tatea patriei sale şi pentru gloria a urmat o representaţiune festivă în operă, ţinut sub presidiul ducelui de Devonshire.

FOILETONUL „GAZ. TRANS." poli, dr. Donaldson-Schmidt şi alţii, cari au „oours â l’exploration botanique de la râ- ocupat mai totă viaţa sa cu determinarea
explorat aceste regiuni misteriose şi neos­ „gion paroourue"". etimologică a numirilor geografice, asupra
pitaliere. ]fer d. profesor Paulinsohke, într’o sori- cărora a publicat un mare dicţionar sub
• Societatea Geografică, Români Institutul geografic din Golha a ad­ sore ce-mi adresâză, termină astfel: titlul de „nomina geographica . Ilustrul dis­
u
mis deja diferitele numiri date de d. Ghika „Le travail soientifique de M. Ghika părut era membru corespondent al Soo.
Darea de seamă anuală a d-nului Secretar rîurilor, munţilor, oulmelor, eto. din ţara „oomptera, j’en suis persuadâ, parmi Ies nostre şi în dicţionarul său se găsesc multe
general George I. Laliovari Somalis, astfel avem acum muntele Regele „principales pubiications sur le continent numiri geografice româue; mai ales asu­
cătră adunarea generală a Societăţii Geo­ Garol, muntele Regina Flisabeta, fluviul prin­ „africain". pra etimologiei numelui de Besarabia a soris
grafice Române, în şedinţa dela 1 Martie 1897.
cipele Ferdinand, grota Principesa Maria, (Ja în toţi anii şi în anal acesta ce o disertaţie savantă pentru oare a cerut
II. culmea Lahovari şi altele. Dâr şi diferitele s’a încheiat, sciinţele geografice au încer­ avisul şi părerile d-lui profesor Hasdeu şi
Explorările făcute în anul trecut de plante şi flori herbarizate de d-nii Ghika cat perderl însemnate; astfel în Franoia ale regretatului Al. Odobesou.
d. Ghika-ComăneştI în ţâra Somalis, n’au au primit de la d. Sohweinfurth şi Volkens, s’a stins la vîrsta de 95 de ani, deoanul Acum în urmă Soc. geografică Ro­
oarl le-au clasificat, numiri românesel, ast­
fost o simplă escursiune cynegetică, cu tdte tuturor geografilor din lume, ilustrul şi mână, a pierdut pe Prinţul Dimitrie Ghika,
numerosele victime ce vitejii noştri vână­ fel avem; Reseda Carmen Sglvae, Loranthus universal-cuuosoutul Vivien de Saint Martin. oare încă de la fundaţia Soo. a fost neîn­
tori au fost nisoe adevăraţi exploratori în Ghikae, Crotalaria Comunestiana, Fagonia Dânsul era unu), din acel mic grup de vr’o trerupt un bine voitor membru al ei.
seusul strict soiinţifio ai cuvântului, au mă­ Lahovaril., Justicia Romaniae etc. etc. 30 de savanţi, cari în anul 1821 au fundat Guvernul şi poporul portughez să pre­
surat munţi, au stabilit cursuri de rîurl, au Iată cum se exprimă d. prof. Sohwein­ societatea geografică din Paris. Lucrările gătesc de mai mulţi ani deja să celebreze,
făcut lucrări topografice, au colecţionat furth asupra părţii botanice a călătorii d-lui şi publicaţiile ilustrului geograf sunt răs­ după cum şi merită, al patrulea centenar
mulţime de specimene din bogata floră so- Ghika: pândite în totă lumea, şi oea mai cunos- al descoperirii Indiilor de oătră Vasco de
*
maliană, au făout numerdse observaţiunl ...„Nous ne pouvons terminer oes quel- oută, cea mai monumentală operă a sa că­ Gama, aoela care
meteorologice; în fine au contribuit mult „ques pages sans tâmoigner au nom de la reia i-a consacrat o viaţă întrâgă, este „Le „străbătând peste mări, care nu fuseseră
u
spre a lumina acest uughiă misterios din „soience une vive satisraotion pour Ies bons nouveau Dictionaire de g6ographie universelle , până atunci nici odată brăsdate", cum dice
N.-Estul continentului african. Deja sooie- „offioes rendus â la botanique par M. M. al cărui al optulea şi ultim volum a apă­ Gamoes în Susiades, sfâşia întunerecul oe
tăţile savante din Europa au aşe4at pe d. „Ies prinees Ghika, qui malgrâ ies nom- rut m anul trecut. ascundea încă Africa, ambele Americî, Asia
Ghica alături ou Hildebrandt, Georges Râ- „breuses occupatios de leur voyage fatigant Iu August 1896 a reposat la Zurioh şi ţările din marele Ocean Pacific!
voil, dr. Saulitscke, principele Eugenie Rus- „n’ont cessâ de prâter leur preoieu con- bătrânul profesor dr. lohaun Egli, oare s’a filele de 8, 9 şi 10 Iulie 1897 sunt