Page 50 - 1897-03

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 58,-1897.

Informatorul f6iei germane susţine, că, cu­ lor, pentru ca să-le spriginâseă la esecu- tractată poporal şi uşor de înţeles pentru Teatru german. „Wer Wd>-’s? de Felix
u
rentul filheîen s’a pornit din nou în An­ tarea unei opere, care promite ale asigura ori şi cine. Pbilippi. Scriitorii moderai se nisueso tot
glia în urma neînorederei faţă de Rusia. Cretenilor concordia şi bunăstarea*. mai mult a faoe să apară scrierile lor oât
Monarchul nostru în Rusia. După in- mai interesante şi piounte. Ceea ce’i reu-
De aici provine neînvoirea Angliei faţă
^ *
formaţiunile 4* aru u „Novoje Vremja*, şesoe însă unuia nu’i reuşesce altuia.
ou estinderea blocadei asupra porturilor Majestatea Sa monarchul nostru va pleca Aşa şi drama de asâră „Wer War’s*
grecesc! şi propunerea engiesă de a se re­ 0 scrisore a lui Gladstone
la Petersburg în 29 Aprilie n. şi va sosi are un sujet ce ne preseutâză multă no­
trage atât trupele grecesc!, cât şi cele tur­ asupra crisei orientale aoolo in 30 Aprilie, fiind înouartirat în pa­ bilime de suflet şi abnegaţiă de sine; însă
nesol dela graniţă. Cerourile iniţiate din la finit — oare trebue să înooroneze opul
'*■ pilele aceste a apărut & Lon­ latul de iâruă al Ţarului. Monarohul va
London, după afirmarea corespondentului, printr’un efect deosebit — autorul orede
dra, sub titlul „Crisa orientală", o petrece în Petersburg numai trei 4Ue, după a fi mai original şi mai picant prin aoeea,
sunt de present forte neliniştite.
broşurică ce conţine o scrisâre a lui oare va merge la Berlin peutru a faoe o că fiuesoe deodată într’un moment când
* mai aştepţi să ve4l ceva, şi astfel te lasă
Gladstone cătră ducele de West- visită împăratului Germaniei.
nemulţămit.
In privinţa pericolului la care s’ar minster. Bătrânul om de stat, care
Pensionat. D-1 Sava Popovicî, proto- Illtă pe sourt ouprinsul piesei: O fe-
espune Turcia din partea Serbiei, la oas, se apropiă de 90 de anî ridică grave
presbiter militar gr. ort. român diu Viena, meiă tînără, măritată după un bărbat mai
când ar erumpe un răsboiă între Greoi şi acusaţiunî contra guvernului brita­ în vârstă, pe care-1 stima mult şi era în­
Turc!, ofioiâsa „Pol. Cor.* împărtăşesce nic şi contra concertului european. a fost trecut la cererea proprie în statul cântată de meritele şi talentele lui, se tre-
următârele: Cercurile oficiâse turcesc! nu El scrie încă cu focul şi cu pasiu­ de pensiune, şi diu acest incident a fost zesee in oe 6
i din urmă, că adevărata iu­
decorat cu crucea de cavaler al ordinului
sunt nici deoum pe deplin liniştite prin nea unui bărbat tîner şi dovedesce, bire n’o simte pentru el, oi pentru altul.
Francisc Iosif. „Tribuna* spune, oă vene­ Acesta din urmă încă o iubea fără a’şl fi
asigurarea guvernului sârbesc, oă nu are că încă nu s’a schimbat nici în me­
de gâud să mobiliseze armata şi în genere toda sa de a critica tăr’ de cruţare rabilul preot român şi-a ales oa viitor do­ destăinuit unul altuia iubirea. Intr’un mo­
ment critio însă, provocat printr’un inci­
06
să ia disposiţii militare mai estinse. Din pe mic şi mare. Eată ce (p Glad­ miciliu oraşul Sibiiu. dent petrecut în societatea oraşului unde
acâstă causâ, să cjice, că în curând se va diri- stone în scrisorea sa asupra împera- Pactul amâuat. Se asigură, oă între trăiau, îşi descopere unul altuia iubirea şi
gia spre Macedonia un număr mai mare de tului Germaniei şi asupra împeratului guvernul unguresc şi cel austriac s’au ivit femea silită de împrejurări o desoopere şi
trupe turcesc!, dintre care o parte va Rusiei: \ bărbatului ei. După lupte sufletesol se des­
nouă greutăţi în privinţa pactului. Guver­ part toţi în tote părţile şi cortina cade
servi pentru apărarea graniţei de cătră E timpul să vorbim liber. D6uă state
nul austriac oere adecă, oa proiectul pen­ Sfârşitul acesta tocmai într’un moment,
Serbia, âră cealaltă parte va rămâne în mari ou o poporsţiune europeană de 140 tru pact să se preseute camerei de-odată când ouriositatea publicului de a soi ce se
Uskiib. seu pâte ohiar de 150 miliâne se află de ou oestiunea evotei, âr guvernul Banfîy nu va alege diu figurile dramei era mai în­
present sub stăpânirea a doi omeni tineri, cordată, pote să fiă ceva nou şi neobicinuit,
e învoit eu a9ta de târnă, oa nu cumva der n’a putut mulţămi pe nimeni.
Proclamaţiunea admiralilor. dintre oare fiă-eare pârtâ înaltul titlu da ovota să-i frângă gâtul. Diu oausa asta de3-
împărat; unul cu totul fără ounoscinţe si D-1 Klaar, oare si aşa e favoritul pu­
baterile asupra pactului, oare aveau să ur­ blicului, câştigă prin jocul său admirabil
Etă textul proclamaţiunii, prin oare esperieuţe, celalalt avead âre-carî cunos-
meze la începutul lui Aprilie, s’au amânat tot mai mult simpatia lui. D-sa a predat
admiralii esoadrelor marelor puteri au anun­ cinţ9 şi esperienţe, cari, în sine destul de erăşl pe timp nedeterminat. cât de elegant şi impunător rolul tînărului
ţat autonomia Cretei în 18 a 1. o. In acâsta mărginite, sunt de aşa, încât au causat mi­ amoresat. Domnii Teller şi Diefîenbacher,
di proolamaţiunea a fost afişată pe zidurile rare şi uimire, decă au ajuns la cunoscinţa Grevă la Clnsiu. Munoitorii fabrioei cari cu pricepere se aeomodâză la tote ro­
*
din Canea. Ea este următârea: lumei ceva din ele. In primul oas guver­ de tutun din Cluşiu, oonstătatorl din 8—900 lurile lor, l’au susţinut escelent. Asemenea
talentata D-ră Valberg, precum şi oeilalţi,
nul este un despotism curat şi perfect, femei şi 60 — 70 bărbaţi, s’au pus erl în
„Subsemnaţii comandanţi superior! ai cari toţi merită câte-o notă bună.
esoadrelor aflătore în apele cretense, ale în oelalalt e tot aşa în afaceri de politică grevă, fiind suemulţămiţî cu tratarea direc­ Mâne Joi se va da drama „Morituri
a
Germaniei, Austro-Ungariei, marei Brits- esteriâră. torului. de Sudermann.
nie, Italiei şi Rusiei, pe basa instrucţiuni­ Pe cât sunt de cunoscute vederile şi Bisiincţiune, Foile unguresc! spun, că
lor, oe le-a primit dela guvernele lor fac sentimentele acestor puteri, ei au folosit Majestatea Sa a conferit looţiitorului de Banca alsaţiană şi loteria de classă.
cunoscut poporaţiunei insulei şi publică în influinţa lor în conoertul Europei spre a procuror Aurel Popovicî din Neoplanta titlul Multă îsonsaţiă a făcut în Ungaria
mod solemnei, că marele puteri sunt ne­ lupta cu încăpăţinare oontra libertăţii. Der şi rangul de proouror suprem, d â n d u i tot­ soirea, că bancR din Alsaţia, ou oare guver­
strămutat decise a asigura deplina autono­ de ce trebue să se aoaţe de pâlele lor gu­ odată şi dreptul de-a purta epitetul „de nul ungureso a fost încheiat contractul pri­
mia a Cretei sub suzeranitatea Sultanului. vernul nostru? Pentru ele nu esistă senti­ Beiuş cu drept de ereditate. — Cine va vitor la loteria de clasă, dâudu-i pe 20
u
Cretenii vor fi dac! în viitor în afacerile mentele naţiunei nâstre .şi împăratul ger­
fi 6re acest nou „nemeş* ungureso şi ce de anî dreptul de-a înfiinţa în Ungaria o
lor interiore, liberaţi de orî-ce control al man ar rămânea între graniţele sale, dâoă
„merite* va fi făcut el? astfel de ioteriă, care va ave să înloouescă
P6rtei. ar avea condescendenţa se ne dică: „Tur­
mica Ioteriă, a dat de-odată faliment. Cea
cia o cunosc şi concertul asemenea îl ou- Manevrele împărătesei din anul acesta
„Conduse de dorinţa de a delătura dintâiQ soire despre acest faliment a adus’o
noso; der cine sunteţi voi? Legându-ne se vor ţine, preoum soim, în împrejurimile
tt
înainta de t6te relele, care au creat stă­ o fâiă din Franofurt, spuuând că banca din
de călcâiul aoestui concert ne-sm dat si­ dela Totis. Acum se anunţă din nou, că
rile desolate în acâsta ţâră şi de a împe- Alsaţia, din capitalul ei de 4,800.000 mărci
deca reîntârcerea lor, puterile pregătesc linţă, ou multă răbdare, doi ani de cjile şi pe lângă împăratul Germaniei, împăratul a perdut trei milione 366,000 de mărol,
ce a făcut el pentru noi? Oe a făcut pen­ Francisc Iosif va mai avâ ca âspeţl înoă
un şir de măsuri, car! sunt menite a re­ adecă 70°/ , în urma unor pierderi colosale
tru noi, nu în promovarea umanităţii şi a trei Suverani, pe regii Saxoniei, a) Româ­ 0
gula funcţionarea regimului autonom, a în America şi a altor pierderi mai mici.
dreptăţii, căci acâsta eestiune este demult niei şi al Serbiei. După manevre, să 4ioe,
face să se lmiştâ9oă spiritele, a garanta piarele oposiţionale maghiare au aruncat
fiă-căruia fără deosebire de rassă şi religiă olarifioată, ci în asigurarea păcii ? Eu sus­ oă împăratul Germaniei va visita şi Pesta, îndată întrebarea, cum a ajuns guvernul
ţin, oă acest „concert european* ou tote de ud de va merge la venătâre în comita­
libertatea şi siguranţa proprietăţii şi de unguresc la acâstă bancă? „Bud. Hirl*. sus­
a uşora reînceperea lucrărilor economice pretensiunile şi ou tâtă puterea sa a deme- tul Baranya. ţine, că numai prin loteria de olassă un-
şi afacerile preoum şi desvoltarea succesivă liorat şi nu a ameliorat situaţiunea.
Bancnotele cele nouă, după cum se gurâsoă, avea să scape ţnumita bancă de
a isvârelor, de oar! dispune ţâra.
asigură, vor fi cu totul deosebite de cele faliment. De aoeea guvernul a trebuit să
„Acesta e scopul, ce voeso să-l ajungă de a4l. Câmpul lor va fi alb, âr desemnul se grăbâscă, pentru-că banca din Alsaţia
puterile. Ele spereză, că acest limbagiu al albastru; vor fi tipărite pe hărtiă de felul n’a mai putut aştepta. Cine a recomandat
lor va fi de toţi înţeles. O nouă eră se în­ — 12 (2d) Martie. bancnotelor englesesol, al căror semn prin­ acâstă bancă guvernului unguresc?
cepe pentru Creta. Să depună toţi armele! A treia conferenţă publică din acest cipal de distineţiune este, că dâeă cineva Se vorbesoe, că lamfacerea cu acâstă
Puterile voeso pacea, ordinea; ele vor ave post o va ţinâ Dumineca viitâre d-1 pro­ le muşoă, ele nu se rup. Pentru luorarea bancă ar fi intenţionat şi guvernul Bsnffy
în oas de lipsă autoritatea de lipsă spre a fesor Aurel Ciortea. Tema, despre oare ne şi tipărirea couelor bancnote se reoere înoă să-şî acopere un deficit oe-1 avea în oassa
faoe să fiă ascultate deoisiunile lor. Pute­ va vorbi d-sa, este întitulată „Din vieţa timp de un an, aşa că punerea lor în oir- destinată pentru scopuri electorale. Ce va
rile contâză lă concursul tuturor locuitori­ stelelor“, — o temă aşa dâră, ce cade în do­ ouîaţiuna abia se va întâmpla prin luna lui fi aouma dâcă prin falimentul băncii alsa-
lor insulei, a Creştinilor şi a Mohamedani- meniul sciiaţelor astronomice, dâr va fi Maia anul viitor. ţiaue va cădea şi proectul de Ioteriă de

destinate pentru aceste sărbători, la oare Ungare a curăţi albia Dunărei de pericu- Măreţa revistă dela CotrocenI n’a fă­ Sângele apă nu se face şi cea mai pu­
s’au conviat tâte naţiunile civilisate, spre lâsele stânce dela Porţile de fier, care cut decât să întărâsoă şi mai mult acâstâ ternică legătură ce ne leagă de ţâra nâs-
a partioipa la densele. mare parte a anului îngreunau atât de bună impresie. tră de dinoolo de Dunăre, mai puternioă
Programul este grandios şi întrâga mult navigaţia fluviului. După o muncă de Peste puţine săptămâni, Majestatea decât şinele de fier si de oţel, care unesc
naţiune portugheză va partioipa la acâstâ aprâpe şapte ani şi ou sacrificii de zecimi Vâstră Y’aţI coborît la Constanţa şi aoolo, ambele ţărmuri ale falnicului nostru fluviu,
mare serbare adevărat naţională. de miliâne (aprâpe 45 mii. lei), aoestă încunjurat de Ausgusta Vostră familie, în mai puternioă decât miliânele oe pe tot «
Tot în primăvara anului acesta se va gigantică întreprindere a fost dusă la bun mijlocul marilor demnitari şi fruntaşi ai anul vărsăm cu dărnioie pentru proprie­
ţine la lena al XII congres al sooietăţilor sfârşit şi astfel în Septemvre trecut s’a ţării, aţi pus temelia primului nostru port tatea acestei provincii atât de crud încer­
geografice germane, care regulat la fiă- inaugurat ou multă pompă deschiderea de mare, dovedind odată mai mult părin- cată în curs de veaourî, mai puternioă
care doi an! se întrunesce în diferite oraşe aoestui canal, de cătră Majestatea Sa Im- tâsoa Vostră solicitudine pentru aoest scump ohiar decât sângele vărsat ou îmbelşugara
ale marelui imperiu german. păratal Francisc Iosif. odor al corâuei României. de vitejii noştri soldaţi, legătura cea mai
c
La aoeste festivităţi soienţifice a fost Majestatea Vâstră aţi luat parte la Cu un an mai înainte, Majestatea puternică, 4' s este neţărmurita dragoste
invitată şi Soo. nâstră, dâr va ti greu — acâstă solemnitate şi la întâroerea Vostră, Vâstră, inaugurase deja măreţul pod Carol şi devotament populaţiunii Dobrogene pen­
şi pricepeţi lesne pentru-ce — ca densa să când aţi însoţit pe Augustul şi bunul nos- I, oare cu bandele sale de fier şi de oţel tru gloriosul şi înţeleptul ei Rege, precum
pâtă răspunde la aceste bine-voitâre învi- 'tru veoin, atl pus sub ochii Ilustrului Vos­ pare a lega noua provinoie de tulpina- şi iubirea nâstră, a tuturor pentru aoâstă
taţiunl! tru âspe, dela Vârciorova pănă la Seve- mamă. mai mică soră a nâstră, a oărei sârte în
Iu tomna anului expirat s’au petrecut rin, înşiraţi pe o întindere de mai mulţi A trebuit să trâoă veacuri de grea viitor este pentru vecie lipită de a nâstră
două mari evenimente, care ne interesâză kilometri, pe vitejii noştri dorobanţi, d’a- urgie, pănă ce Dobrogea, acâstă pâtră a tuturor Românilor!
mai ales pe noi Românii; unul internaţio­ supra cărora fâlfăia tricolorul românesc şi nestimată din corâna lui Miroea cel Bătrân, (Aplause).
nal la graniţele ţărei nâstre, la aoest tri- plana vulturul strămoşesc, acâstă senti­ stăpânitorul cetăţii Durostorului (Silistria Terminând, Sire, acest raport, rugăm
plex confininm oare se obiamă Porţile de nelă neadormită şi hotărîtă a gurelor Du­ de astă4î) să se întoccă la matca ei sub pe bunul Dumne4eu oa să ne învrednioâsoă
fier, şi celalalt, mai intim, curat româ­ nărei ! gloriosul sceptru al Majestăţii Vostre; der a fi încă mulţi, mulţi anî presidaţl de Ma­
nesc, pe ţărmul bătrânului Pont-Euxin, la Se scie impresia adâncă ce a făcut apa trece şi pietrile remân; aşa au rămas jestatea Vâstră!
Constanţa. asupra bătrânului Mona^ch acest zid de gloriâsele ruine dela Adam-Klissi, oare Seoret. general: G. I. Lahoyary.
Se scie că tractatul dela Berlin, între piepturi oţelite, pe care El îi trecea în re­ atestă nobila origine a acestei părţi din Bucurescî, 1/13 Martie 1897.
altele, a pus îndatorire monarchiei Austro- vistă după bordul vaporului Imperial! Dacia lui Traian!

I