Page 51 - 1897-03

Nr. 58.....1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

olassă? N’a aflat guvernul între băncile din­ mind 106 fl, 66 cr. la Jună. Un căpitan de V a r i e t a t e . D-na lacobivicl 60 er., D-l I. Linţu 1 fl.
afară una mai solidă? cl. 11. primesce la lună 159 fl. 83 cr.; un 50 or.
Legiuitori şi burlaci. In Franoia, de-
In tonul acesta vorbeso foile oposi- căpitan de cl. 1. 174 fl. 83 cr. la lună. Din Prin poştă au trimis oferte inarini-
cresoerea populaţiei a deşteptat un ourent
ţionale, mai dând a se înţelege, oâ banca aoeştl bani însă căpitanul are să susţină mâse D-l Ungureanu advocat în Timişâra
f
puternic pentru propaganda căsătoriei. O
ar fi fost reoomandată guvernului unguresc un oal şi să plătâsoă şi chiria pentru 5 fl., D-l Petru Groza parooh în Gavojdia
ligă s’a format ou numele de „Ligă pentru
prin ambasadorul Szogyengyi chiar de oă- grajd. şi D-l Pavel Rudilă câte I fl., ;D-1 Dr. V.
repopularea Franciei”, âr în Corpurile Le-
tră cancelarul german, oare mai înainte a E de însemnat însă, că oficerii nu dis­ giuitâre o sâmă de deputat! au luat ini­ Olariu medic oeroual în Teregova 2 fl.
fost guvernor în Alsaţia. pun asupra salarului lor tot atât de liber, Susnumiţilor Domni şi Dâmne venim
ţiativa unui proiect de lege în sensul oa
Un oomunicat oficios al guvernului un­ ca şi civilii. Aşa de esemplu un sub-looote- ale esprima şi pe aoâstă cale sincera nâs-
persânele neoăsătorite în vârstă de peste
guresc spune acum, că visteria statului n’ar n8nt vrând nevrând trebue să dea în fiă- tră mulţămită. Totodată ne aflăm îndem­
30 ani să fiă supuse la un imposit special.
£ interesată la sbrtea băncii alsaţiane. oare lună: 15 fl. pentru uniformă, 4 fl. pen­ naţi a ne esprima adânca nâstră mul­
Acest proiect de lege însă a stârnit
Consorţul, caro a arendat loteria de olassă tru rufăriă şi spălat, 5 fl. pentru înoălţă- ţămită şi D-lui Ioan Lăzăroi negustor în
nemulţâmirl. S’au ridicat mulţi flăcăi tom­
şi din care face parte şi numita bancă, şi-a minte. Mai pune apoi taxele obicinuite a Oăştie, care a binevoit a lăsa din suma de
natici în potriva lui, spunând oă este cel
împlinit tâte îndatoririle prin depunerea se plăti regulat în fiă-oare lună, anume: 30 fl., ce avea să primâscă pentru împru­
mai odios atentat la libertatea individuală
cauţiunei. De altă parte, conform contrac­ 75 cr. pentru musică, 50 or. pentru biblio­ mutarea costumelor de căluşerl, 10.
şi altele.
tului, are să se formeze o dovedită socie­ tecă, 50 cr. la fondul de reservă al ofice­
In districtul Chateauneuf-du-Rhone, C. Zuiae, Aurelia Sdicu, Ioan Roşea,
tate pe aoţiunî pentru loteria de olassă, a rilor, 30 or. chiria sufrageriei seu refecto-
unul din aoeştl flăcăi tomnatici, a avut v.-presid. oassariQ. secretar.
căreia înfiinţare este deja asigurată. — Acest rului. Se sue aşa-der aoeste oheltuell ordi­
ideea să oonvâce la un congres solemn pe
comunicat nu a delăturat nedumeririle şi nare la vre»o 28 fl. la lună. Mai vin apoi
toţi neoăsătoriţii împrejurimilor, spre a pro­
afacerea acesta va avă îâoă urmări neplă­ oheltuelile extra-ordinare, care erăşl sunt
testa contra aoestui proieot. La congres
cute pentru guvern. forte multe; odată, de esemplu, a murit
s’au adunat tot felul de flăcăi, şi mai bă­ Blicuresci, 23 Martie. Crisa mi­
un coleg al lor şi trebue să-i procure o
trâni şi mai tineri; ba erau şi o sumă de nisterială încă nu s’a terminat.
„ A L B I N A " , ooronâ pe sioriu, ba oâte-odată să mai aju­ fete bătrâne gătite cât se putea de îngrijit Atena, 23 Martie. Comandantul
tore şi familia rămasă în urma l u i ; altă­
institut de credit şi economii. pentru ooasie. corăbiei englese „Trafalgar“ a pro­
dată trebue să participe la câte-un bal pen­
Ha portul consiliului de administraţiune cătrâ Oratorii improvisaţî au rostit discur­ vocat pe vice-consulul grec din Re-
tru a face plăcerea mai marilor lor şi
Adunarea generală a acţionarilor din 27 suri virulente contra procesului Zisului im- tymno, ca se părăsăscă Creta, debre-
vrând nevrând trebue să mai plătâsoă şi
Martie 1897. posit; au Zis oă este unul din drepturile ce funcţiunea lui s’a sistat. Vice­
aici câte 1—2 fl. Apoi de oâte-orl nu se
(ITiiie), intâmplă, oă se dă câte-o oină comună în esenţiale ale bărbatului şi ale femeei de a consulul a răspuns, că mai întâiu
se căsători seu nu, după plac; oă, de altă aşteptă înviaţiunî dela guvernul seu.
Din bilanţul general al anului 1896 onârea unui superior, care se depărţeză,
parte, nu se oăsătoresoe cineva întotdâuna Canea, 23 Martie. Lunî a debar­
resultâ oă: ori a altuia oare vine, ori a altuia oare a
când vrea şi ou cine vrea, şi oă, prin ur­ cat aici primul detaşament al tru­
Suma activelor institutului este on fost decorat etc. Se mai impune din când
mare, dâoă legiuitorul pretinde să pua o pelor francese, trimise, ca se mărâsca
118,344 fl. 89 cr. er suma venitului brut cu în când şi câte-o colectă pentru ridicarea
taxă asupra persânelor cari nu se căsăto­ contingentul corpului colectiv euro­
38,846 fl. 28 cr. mai mare decât în anul eutărei statue, cum s’a întâmplat de esem­
resc, trebue să se însărcineze totodată de pean, care are cbiămarea de a sus­
premergător. plu şi anul trecut, când pentru statua lui
a-le găsi soţi, cari să consimtă şi dânşii a ţine ordinea şi de a face se se res-
Subtrâgend din venitul brut al anului Albreoht fiâ-cărui ofiţer ’i s’a subtras din
se căsători ou ei. pecteze voinţa puterilor în insula
1
de 679,446 fl. 88 or., totalul eşirilor cu salar oâte l /^ or. după florenî în decurs de
Au luat cuvântul şi femei, oarî s’au Creta.
449,089 fl. 28 or. resultâ un profit net al 6 luni de cjile.
înoâlZit chiar mai mult decât bărbaţii. Londra, 23 Martie. Pe aici se
anului de 131,357 fl. 60 cr. cu 7.046 fl. 55 In fine „M.-g se silesoe a arăta, că
ct
O fată bătrână, ou âre-care stare, a crede, că starea oştirei grecesc! nu
cr. mai mare decât în anul precedent. La oficerii d9la honvecjl se află într’o posiţiă va permite Greciei se încbpă resboiul
espus cu modestiă tot binele oe-1 făcea în
acest resultat filiala nâstră din Braşov a mult mai desavantagiâsă, decât oficerii dela în contra Turciei.
sat, ajutând pe nenorociţi şi dând la meş­
contribuit cu 17,319 fl. 98 cr. armata comună, căol aoeştl din urmă au
teşug pe copii altora, ceea ce n’ar fi putut
Relativ la distribuirea profitului net ne diferite fonduri din care se pot ajuta, pe L 51 e a* a tas b* ă
luăm voe a faoe următârea propunere: când honvedii nu au ; afară de aceea, uni­ faoe în aceeaşi măsură, de ar fi avut băr­ D
1) Să se dea aoţionarilor dividendă forma ofioerilor de honvecjl o cel puţin de bat şi copii. Discursul ei a fost o apologiă îmbunătăţirile, ce reclamă învăţă­
în regulă, a rolului social, al fetelor bă­ mântul comercial îu România, de Romulus
de 6% după capitalul social de 600,000 fl. două ori mai scumpă ca a oficerilor de
prevăzută în § 62 din statute 30,000 fl. liniă şi totuşi abia e pe jumătate aşa de trâne la ţâră. N’a uitat să faoă şi o alusie Ionaşcu, profesor la şoâla oomarcială de
2) 18°/ tantiemă statuară pentru membrii durabilă etc. etc. la surorile de oaritate şi la alte persone gradul I din Iaşi. Iaşi, tip. M. P. PopovicI,
0
consiliului de administratiune, pentru func­ piâse, cari devotându-se la îngrijirea bol­ 1897. — In aoâstă broşură de 14 pag. d-l
navilor, soapă mai mulţi copii de câţi ar Ionaşou arată îmbunătăţirile, ce le crede de
ţionarii institutului şi pentru comitetul de Recolta viilor şi livedilor în România
fi dat societăţei şi patriei, de ar fi fost lipsă pentru înaintarea învăţământului co-
supraveghiare 18,244 fl. 26 cr. 3) Remu- în amil 1896. — Serviciul statistic al mi­
neraţiunl peutru inspectorul realit. dela nisterului de agricultură publică un tablou măritate. meroial în România, dintre oare,dupăpărerea
gara Braşov şi pentru servitorii institutului asupra evaluaţiunilor pe judeţe a întinderei Discursul a produs aplause şi emo- dânsului, cele mai însemnate ar fi următorele:
440 fl. 4) 6°/ pentru scopuri de binefacere şi recoltei viilor şi Jivetjilor de pruni în ţiune. 1) înfiinţarea de cursuri serale eomeroiale
0
6,081 fl. 42 cr. 5) fondului de pensiuni al anul 1896. La sfârşit, adunarea a adoptat în una­ pentru băeţii de prăvălii şi adulţi. 2) Iu*
funcţionurilor. 8,000 fl. 6) In scopul înte- Estragem din acest tablou următârele nimitate o moţiune prin care erau înfieraţi fiinţarea de secţiuni eomeroiale la unele
meiării unui fond pentru un internat de ţifre: deputaţii, cavi au alcătuit proieotul imoral giranasii reale şi la unele şcâle profesio­
băeţl în Sibiiu din incidentul iubileului de întinderea viilor plantate este de şi liberticid de a impune pe burlaci. nale de fete. 3) înfiinţarea unui curs de
25 ani dela fondarea institutului 20,000 fl- 143,740 hectare, care se repartisâză astfel: Partea nostimă a afaoerei este, însă instituţiunî eomeroiale (introducere în sciin-
7) pentru ridicarea unui monument la'mor­ judeţul Dolj cu 17,080 hectare; Putna cu îu urmările ei, oa de obiceiu. Congresul ţele oomerciale) la şcâlele deja esistente.
mântul primului director eseeutiv Visarion 19.330 hectare; Râmnicu-Sărat cu 10.730 acesta a avut de resultat vre-o două-spre- 4) înfiinţarea unei oatedre de limba şi li­
Boman 1,000 fl. 8) Supradividendă 42,000 hectare; Vâlcea ou 9,310 hectare; Roma- Zeoe căsătorii, fârte bune, printre cogre- teratura română la şcolele comerciale de
fl. 9) fondului special de reservă 6,691 fl. naţl ou 8,690 hectare; Teleorman cu 7,280 siştl; âr Liga pentru repopularea Franoiei, gradul II. 5) înfiinţarea unei catedre de
92 or. hectare; Mehedinţi ou 6.580 hectare; Te­ aflând despre aoeste fapte, a decis să or- sciinţele financiare la şcolele corn. de gra­
Primită ecestă propunere, dividende cuci cu 6,540 hectare; Gorj cu 5,940 hec­ ganiseze oongrese de burlaci în tâte dis­ dul II. 6) Elevii, cari au terminat şcolele
anului 1896 va. fi 12 fl. de acţiune şi se pâte tare ; Covorului cu 5,530 hectare; Tutova trictele şi să institue conferinţe mixte în de gradul I şi II să faoă un an de prao-
ridica imediat după adunarea generală. cu 5,380 hectare; Vlsşca ou 5,310 hectare; favârea imunităţei oelibatului, („V. Cr.“) tioă în vre-o casă do oomereiu sâu bancă,
ori în o fabrică şi numai după aceea să fiă
Fondul special de reservă se va urca la Tuloea cu 5,250 hectare; Ieşi cu 5,210 heo-
admişi la esamenul de diplomă. 7) Apli­
cifra 51,672 fl. 06 cr. Fondul de pensiuni ctare; şi Ilfov ou 4,170 hectare; în oele-
al funcţionarilor 115,689 fl. 16 cr. l’<e judeţe întinderea viilor variază între carea la instituţiunile de stat şi la func­
Din şedinţa direeţiunei din 11 Fe­ 3000, 1000 şi pănă la 200 hectare. Caransebeş, 7 Martie 1897. ţiunile, la oare se cer ounosoinţe comer­
bruarie 1897. Producţiunea vinului a fost de 4,637,800 Cu ocasiunea şedinţei festive, aran­ ciale, numai absolvenţi ai şoolelor de co-
hectolitri, cee-a revine la o mijlocie de jată de societatea de leotură „Ioan Popasu“ merciu. 8) înfiinţarea de şcole com. nouă.
1. Hannia m. p., Cosma m. p., 9) Infiinţaree de biurourl corn. şi comple­
32,2 hectolitri de heotar. a junimei teol.-ped. din Caransebeş în 12
preşedinte. director eseeutiv. tarea coleoţiunilor de mărfuri. ]0), Escur-
Valârea totală a vinului a fost de Februarie st. v. a. o. au binevoit a supra- siunî comerciale şi industriale în străină­
Salariile oficerilor dela honvezi. 38,570,000 lei adeoă o mijlocie de lei 8.33 solvi următorii Domni: tate etc,
de hectolitru. P. S. Sa D1, Episcop dieoesan Nico- *
Se soie, oă Ungurii ar voi ou ori ce Livezile de pruni ocupă în tâtă ţâra lae Popea 10 fl., P. Cuvioşia Sa Păr. Archi-
mreţ să ridioe honvcdimea cel puţin la ace- o întindere de 51,020 heotare care se re- mandrit Filaret Musta 2 fl., D-l Ilie Cu- Au apărut de sub tipar: „Irmosul Paş­
11
.aşl nivel, la care se află şi armata de li­ partisâză pe judeţe astfel: Prahova cu rascu presidentul comunităţii de avere 10 tilor , compus pentru 3 voci femeescl de
niă. In direcţia acesta foile kossuthiste fac 7,830 heotare; Dâmboviţa cu 7.390 hec­ fl., D-l ,protopop A. Ghidiu 1 fl., D-l C, Tini. Popovici. Preţul 50 cr. Acest irmos se
mare propagandă, deşi pănă acum ou pu­ tare; Vâlcea cu 6,380 heotare; Argeş cu Burdia 2 fl., D-l Dr. Iuliu Olariu director pâte esecuta de cor de şcolari, eventual şi
ţin suooes. Tot în scop de-a faoe propa­ 6.330 hectare; Muscel ou 5,310 heotare; 1 fl. D-l P. Drăgălina direotor 2 fl., D-l de cor de bărbaţi.
gandă publică „Magyarorszâg în numărul Gorj cu 4,930 hecţare; Mehedinţi cu 4,120 Dr. P. Barbu prof. 2 fl., D-l asesor con­
a
său mai nou un articul, în oare descrie în hectare; Buzeu cu 4,020 hectare; Olt cu sistorial T. Barzu 1 fl. 50 cr., D-l Spiridou POŞTA REDAOŢIUNEI.
colori forte posomorite sbrtea oficerilor 1,400 hectare şi Râmnicu-Sărat cu 1,190 Şandru 1 fl. 50 cr,, D-l asesor I. Jonaş 2 D-lui Dr. Elefterescu, Bucurescl. Un re­
dela honvetjî, pledând indirect pentru ur­ hectare. In cele-l’alte judeţe întinderea li­ fl. 50 cr., D-l Dr. C. Popasu medio 2 fl., gulament tipărit pentru administrarea bibliote-
carea salariilor lor. Fâia ungurâscă ia ca vezilor este inferiâră, afară de Brăila, Con­ D-l I. Stoian paroch 1 fl, 50 cr. D-l prof. celor poporale, în sensul dorit de D-vostră, nu
esemplu oficerii de houvedl staţionaţi în stanţa, Covurlui, Tulcea şi Vlaşca unde nu A. Sequens 1 fl., D-l Iuliu Musta paroch esistă, pe cât seim noi, nicăirî la Români. „Ins­
Budapesta şi face următorea soootâlă: sunt de loo livezi de pruni. în Ghimbooa 2 fl. 80 cr., jD-1 I. Liohthe- trucţiunile” publicate în Nr. ii dela 16 (28) Ian.
1896 al „Gaz. Trans.“, privit6re la administrarea
Un sub-locotencnt capătă la an: 600 fl. Producţiunea ţuicei a fost de 967,250 ckert 3 fl., N. N. notariu 2 fl., D-l Ju- bibliotecei poporale din Feldiora, sunt numai un
salar fundamental, 388 fl. bani de ouartir, hectolitri, oeea-oe revine la o miljocie de manca căpitan 1 fl., D-nii Zinok, Mareş, estras dintr’un proiect de regulament, pe care
120 fl. adaus la salar şi,52 fi. mobiliar. To­ 18,6 hectolitri de hectar. Stupariu, Mocea locotenenţi câte 1 fl., D-l Vi-1 vom putâ pune la disposiţiă în săptămâna
tal 1160 fl. la an, din oarl ’i se vin 96 fl. Valârea aoestei recolte este de 5.427,650 Hodrea învăţător 1 fl., D-l I. Miklosy înv. viitore. '■
36 or. la lună. Un locotenent primesce tot lei, oeea-ce dă o mijlooie de lei 5,61 de 1 fl., D-l V. Săcâlăzan 3 fl., D-l S. Săco-
atât, cu deosebire num&i oă salarul funda­ hectolitru. şan 2 fl., D-l E. Schmidt 3 fl., D-l V. La- Proprietar: Br. Amarei Msireştanw.
mental este ou 120 fl. la an mai mare, pri­ zăr 1 fl, 50 cr., D-l Dr, T. Badescu 1 fl., Redactor responsabil: ©regorisa Maior.